Apărarea Patriei, august 1956 (Anul 12, nr. 182-204)
1956-08-03 / nr. 182
Pentru patria noastră, Republica Populară Romînâ ! #SPARAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XII Nr. 182 (3102) Vineri 3 august 1956 4 PAGINI — 20 BANI IN ORGANIZAȚIILE DE PARTID DIN ARMATĂ Au început adunările pentru dări de seamă și alegeri din Capitală. seamă In clișeul din stingă , locotenentul major Mircea Nicolae, secretarul organizației de partid, prezintă darea de la clișeul din dreapta, adunarea ascultă cu atenție darea de seamă a biroului. Adunarea a ales în noul birou pe următorii tovarăși : locotenent major Toma Boceanu, locotenent major Mateescu Gh., locotenent major Moraru Eugen, căpitan Răduț Bujor și locotenent major Mircea Nicolae. întrunit apoi în ședință, noul birou a ales cu unanimitate de voturi ca secretar pe locotenentul major Boceanu Toma, lucru care a fost adus la cunoștința adunării generale. In numărul viitor vom publica o pagină specială cuprinzînd aspectele importante din lucrările acestei adunări. (Foto: T. MACARSCHI) In organizațiile de partid din armată au început adunările pentru dări de seamă și alegerea organelor conducătoare. Primele adunări de acest fel s-au desfășurat în cursul zilei de ieri, în cîteva unități. Adunările pentru dări de seamă și alegeri reprezintă un eveniment politic de mare însemnătate nu numai pentru organizațiile de partid, ci și pentru întreaga noastră armată. De activitatea comuniștilor din armată, de munca organizațiilor lor, depind în mare măsură succesele în creșterea capacității de luptă a unităților și subunităților. Adunările pentru dări de seamă și alegeri trebuie să aibă drept rezultat ridicarea întregii munci politice și organizatorice de partid la nivelul marilor sarcini puse de partid și guvern în fața Armatei Populare. Cu prilejul acestor adunări, comuniștii analizează cu simț de răspundere munca desfășurată de la trecutele alegeri și pînă în prezent în vederea sprijinirii traducerii în viață a planului pregătirii de luptă și politice a personalului, fac propuneri și hotărăsc împreună cele mai potrivite măsuri pentru îmbunătățirea acestei activități. In adunările pentru dări de seamă și alegeri, membrii de partid pun în practică dreptul statutar inalienabil de a alege și de a fi aleși în organele conducătoare de partid. Participînd activ la lucrările acestor adunări, membrii de partid își exercită de asemenea dreptul de a critica lipsurile din munca organizației, din munca conducătorilor organizației. Ei aleg în organele conducătoare pe acel tovarăși care și-au dovedit prin fapte devotamentul față de partid, sînt fruntași în muncă, exemple de disciplină și care se bucură de autoritate în masa militarilor. Bunul mers al muncii organizației de partid depinde în mare măsură de componența organului de conducere. De aceea comuniștii trebuie să privească cu toată răspunderea problema alegerii organului de conducere, să facă propuneri de candidaturi după o matură chibzuință. Organele conducătoare de partid să tragă învățămintele cuvenite din experiența acelor organizații care țin adunările mai înainte și să folosească această experiență pentru pregătirea temeinică a adunărilor organizațiilor lor. Ziarul nostru le va veni în ajutor publicînd sistematic materiale de la adunările pentru dări de seamă și alegeri. Să facem din adunările pentru dări de seamă și alegeri un prilej de activizare a tuturor comuniștilor și prin ei a întregului personal al armatei la munca pentru îndeplinirea Ordinului Ministrului Forțelor Armate și a Directivei D.S.P.A., la munca pentru întărirea capacității de luptă a Armatei noastre Populare ! Aspecte de la adunarea pentru dare de seamă și alegeri a organizației de partid dintr-o unitate de aviație Intr-o unitate de tancuri (Prin telefon de la trimisul nostru). — în unitatea din care face parte ofițerul Stoica Mihai- a avut loc ieri adunarea pentru dare de seamă și alegeri a biroului organizației de bază. Din darea de seamă reieșit că în sectoarele de activitate a unde organizația de partid și-a îndreptat atenția s-au obținut succese care au contribuit la ridicarea calității muncii. Arătînd succesele obținute în domeniul pregătirii de luptă și politice, darea de seamă a subliniat că ele se datorează în bună măsură exemplului personal al membrilor și candidaților de partid, mobilizării făcute de ei în rîndul celorlalți militari. De asemenea, în unitate s-au făcut economii în valoare de zeci de mii de lei la carburanți, lubrifianți și materiale tehnice de întreținere. In darea de seamă s-a subliniat că viața internă de organizație s-a îmbunătățit în ultimul timp, că în adunări există mai multă combativitate din partea comuniștilor, mai largă participare a lor la analizarea problemelor. Totuși nu toți membrii de partid au sarcini concrete. Darea de seamă a scos în evidență și unele succese obținute de unitate la concursurile sportive organizate pe M. U. Vorbind de lipsurile existente încă în munca cultural-sportivă, în darea de seamă s-a arătat că organizația de partid nu s-a ocupat de îndrumarea și sprijinirea organizației U.T.M. pe această linie. Darea de seamă prezentată de birou, deși nu a analizat temeinic toate problemele, a avut darul de (De la trimisul nostru special). Organizația de bază din care face parte căpitanul Polaki Ștefan a ținut ieri după amiază adunarea pentru dare de seamă și alegerea noului organ conducător. Din darea de seamă expusă de către căpitanul Orghidan Andrei, secretarul organizației de bază, ca și din discuțiile purtate pe marginea ei, a reieșit că, mai ales după Congresul al doilea al partidului nostru, a crescut mult rolul organizației de partid în viața unității. Majoritatea membrilor și candidaților de partid au devenit fruntași în pregătirea de luptă și politică. Prin munca politică pe care a desfășurat-o, organizația de partid a reușit să mobilizeze întreaga masă de militari la îndeplinirea programului pregătirii de luptă și politice. Comuniști cum sînt căpitan Ciofu Radu și locotenent. Grecu Constantin au muncit neobosit pentru scoaterea la simplă comandă a tuturor piloților tineri ce le-au fost încredințați. In atenția permanentă a organia constitui o bună bază de discuții. In cadrul discuțiilor vorbitorii au accentuat mai mult asupra lipsurilor. Astfel, ofițerii comuniști Stoica Mihai, Simon Ludovic, Răduț Mihai și Ciocan Sever au arătat că biroul nu a controlat activitatea comuniștilor care aveau sarcini să muncească în cadrul organizațiilor U.T.M. Ofițerul Dumitriu Haralambie, candidat de partid, a subliniat că biroul organizației de bază nu a desf In sala clubului s-au adunat membrii și candidații de partid din organizația de bază al cărei secretar este căpitanul Movilă Gh. La adunare, participă ca invitați reprezentanți ai eșalonului superior, lucrători politici și secretari ai organizațiilor de partid din marea unitate. După alegerea prezidiului, secretarul organizației de partid a prezentat darea de seamă asupra activității desfășurate de biroul organizației de bază pentru sprijinirea procesului pregătirii de luptă și politice. Darea de seamă a cuprins în general activitatea desfășurată de organizația de bază în ceea ce privește asigurarea unei înalte capacități de luptă a unității. Ea s-a ocupat pe larg de succesele obținute de membrii și candidații de partid, evidențiind în mod special pe comuniștii locotenent major Polifronie Dumitru, comandantul bateriei fruntașe pe unitate, locotenent Alexandru, locțiitor politic, și Rusii ne alți membri și candidați de partid. Au fost criticați comuniștii socozației de partid a stat problema bunei exploatări și pregătiri a materialului volant, in acest sens, comuniștii căpitan F. Netcu, locotenent major Gh. Burada, căpitan Gh. Tudose și locotenent C. Crețu au depus un interes deosebit. Rolul și prestigiul din ce în ce mai mare al organizației de partid în viața unității, exemplul membrilor și candidaților de partid în pregătirea de luptă și politică, precum și faptul că membrii de partid cei mai buni au avut permanent sarcina de a se ocupa de unul sau doi tovarăși pentru a-i educa și pregăti să intre în partid, au făcut ca organizația de bază să obțină și un alt succes însemnat : întărirea rîndurilor sale și îmbunătățirea compoziției sociale prin primirea de noi membri și candidați în partid în special din rîndul piloților și tehnicienilor. Principala lipsă în munca organizației de bază, remarcată în discuțiile purtate pe marginea dării de seamă, a fost desfășurarea la un nivel scăzut a vieții interne de partid. Biroul nu și-a desfășurat activitatea ca fășurat o muncă suficientă cu fruntașii în pregătirea de luptă și politică și nu i-a folosit pentru a răspîndi metodele lor avansate. Trecîndu-se la punctul doi al ordinei de zi, comuniștii au ales în noul birou al organizației de bază pe ofițerul Ciocan Sever și sergentul Neață Zile. De asemenea, ei au reales în birou pe fostul secretar al organizației de bază, ofițerul Craioveanu Petre. Căpitan I. SORESCU tenent major Peleș Petru, locotenent major Marian Eugen și alții, care au manifestat dezinteres față de îndeplinirea sarcinilor lor. Așa cum au arătat și unii vorbitori, darea de seamă a prezentat lucrurile oarecum în roz, trecînd sub tăcere lipsurile și cauzele lor, sau mărginindu-se, în cel mai bun caz, la afirmații neargumentate, de suprafață.Dacă darea de seamă a fost lipsită de combativitate și a „înflorit“ lucrurile, cei care au luat cuvîntul, ca de exemplu tovarășii D. Polifronie, Bujor Ion, Cojocaru Traian și alții, au scos cu curaj la iveală lipsurile existente. S-a trecut apoi la alegerea organului de conducere. Iată componența noului birou : locotenent major Polifronie Dumitru, locotenent Rusu Alexandru, locotenent major Niculescu Ioan, locotenent major Peleș Petru și locotenent major Popovici Constantin Locotenent major V. BALAZS un organ de conducere colectivă, nu a organizat cu suficient simț de răspundere îndeplinirea hotărîrilor, nu a dat sarcini tuturor membrilor și candidaților de partid și nu i-a controlat, astfel că de multe ori unele hotărîri au rămas nerezolvate. Unii membri și candidați de partid, ca de pildă locotenentul major Popescu Alexandru și alții, au criticat biroul pentru că a avut o slabă legătură cu terenul. Comunistul Păduraru Alexandru a criticat pe căpitan Polak și locotenent Țigănuș, pentru că au avut o atitudine distantă față de unii membri de partid. Comuniștii au cerut ca noul birou ales să fie mai strins legat de masa membrilor de partid. După discuții s-a trecut la alegerea noului organ conducător. Comuniștii au acordat din nou încrederea lor realegînd în birou pe căpitanii Orghidan Andrei și Polak Ștefan și pe locotenentul major Teodor Corman. Au mai fost aleși căpitanul Netcu Florea și locotenentul Popescu Nicolae. Căpitan N. MARIN O dare de seama care prezintă lucrurile în roz Forța mobilizatoare a comuniștilor Din numărul de azi. Căpitan rangul I P. Skorodumov : Radiolocația și prevenirea abordajelor (pag. 2-a). Colonel S. Chirculescu : Ordinea interioară strictă asigură buna desfășurare a pregătirii de luptă (pag. 2-a). VEȘTI DIN UNITĂȚI (pag. 2-a). Locotenent T. Bălașa : In probă cu tancul (pag. 2-a). IATA DE PARTID — In legătură cu desfășurarea adunărilor pentru dări de seamă și alegeri (pag. 3-a). PATURI TEHNICE — Tehnic locotenent colonel I. Fuior: Despre folosirea filtrelor de aer la autovehicule (pag. 2-a).ăpitan E. Bock: ....Sînt plinea ta" (pag. 3-a). N. A. Bulganin și N. S. Hrușciov au primit delegația parlamentară pakistaneză (pag. 4-a). Ecoul internațional al cuvîntării lui N. S. Hrușciov (pag. 4-a). După naționalizarea Canalului de Suez (pag. 4-a). Populația vestgermană continuă lupta împotriva remilitarizării (pag. 4-a). VSC Combinat de sticlă și ceramica fină In apropierea orașului Sighișoara se lucrează intens la terminarea unei mari întreprinderi a industriei ușoare . Combinatul de sticlă și ceramică fină. Această întreprindere modernă, care se ridică după proiectele elaborate de Institutul de Proiectări al Industriei Ușoare, cuprinde o fabrică de faianță de menaj și o fabrică de sticlă de ambalaj (butelii și borcane). Combinatul de sticlă și ceramică fină va produce de două ori mai multă faianță de menaj decît se produce acum în țară și jumătate din producția actuală de sticlărie de ambalaj. Construcția secțiilor principale ale fabricii de faianță este terminată și acum se lucrează la montarea utilajelor și instalațiilor. Fabrica de faianță va intra parțial în producție în cursul acestui an cu secțiile mari (pregătirea pastei de faianță), modele ipsos și secția pentru capsule de șamot necesare arderii produselor de faianță menaj. In timp ce constructorii lucrează la terminarea combinatului, la fabricile :,Vitrometan“-Mediaș, „Porțelanul" — Cluj și altele se pregătesc viitoarele cadre care vor dirija producția de faianță și sticlă. Lansarea celui de-al patrulea remorcher construit anul acesta GALATI. La șantierul naval din Galați s-a lansat marți, cu o zi înainte de termen, cel de al patrulea remorcher maritim de 1.20>0 C.P, construit anul acesta. Noul remorcher a fost executat în întregime prin sudură după metoda secțiilor și bloc-secțiilor. La realizarea lui au dat un sprijin prețios brigada condusă de Șerban Dănilă, care a montat într-o singură zi aparatele de înregistrare a adîncimii apei și vitezei vasului. De asemenea s-a evidențiat echipa lui Pavel Alecu. Noi victorii pe frontul construirii socialismului Prima linie tehnologică a fabricii de azbociment de la Bicaz a intrat în funcțiune Mare sărbătoare pe șantierul Hunedoarei Inaugurarea furnalului de 700 m.c. — BACĂU. — La 1 august a intrat în funcțiune prima linie tehnologică a fabricii de azbociment de la Bicaz — linia pentru producerea plăcilor ondulate de azbociment folosite la acoperirea clădirilor industriale și de locuit. Noua unitate Industrială a produs pînă acum 5000 de plăci mari ondulate de azbociment, care urmează să fie livrate diferitelor șantiere de construcții. Muncitorii fabricii și-au luat angajamentul ca în cinstea zilei de 23 August să înceapă probele tehnologice și la linia de tuburi de azbociment, la care se fac acum ultimele pregătiri. HUNEDOARA. Joi a fost sărbătoare pe șantierul Hunedoarei. In după amiaza acestei zile a avut loc inaugurarea furnalului de 700 mc., cel mai mare agregat siderurgic construit pînă acum in țara noastră. La mitingul care a avut loc cu acest prilej, pe platforma de lucru a furnalului s-au adunat sute de constructori, jurnaliști, oțelari, luminatori din cadrul marelui Combinat siderurgic, constructori ai combinatului de la întreprinderea de Construcții siderurgice din Hunedoara. La miting au participat tovarășii Ion Cozma, secretar al C. C. al P.M.R. ing. Popa Gherasim, ministrul Industriei Metalurgice și Construcțiilor de Mașini, Ion Cotoț, prim secretar al Comitetului Regional P.M.R. Hunedoara, ing. Traian Iancu, locțiitor al ministrului Industriei Metalurgice și Construcțiilor de Mașini, Ion Ardeleanu, prim secretar al Comitetului Orășenesc al P.M.R. Hunedoara, muncitori de la Combinatul Siderurgic și de la întreprinderea de Construcții Siderurgice din Hunedoara, reprezentanți ai instituțiilor locale și ai organizațiilor obștești. Mitingul a fost deschis de tov. Vichente Bălan, președintele Comitetului de întreprindere al Combinatului Siderurgic Hunedoara. Primul a luat cuvîntul tov. Alexandru Cogan, directorul general al întreprinderii de Construcții Siderurgice Hunedoara.Lulnd cuvîntul în numele siderurgiștilor hunedoreni, tov. Nicolaie Catană, directorul general al Combinatului Siderurgic Hunedoara, a arătat printre altele că acest jurnal reprezintă 38 la sută din volumul util al jurnalelor prevăzute în directivele celui de al doilea Congres al P.M.R. A vorbit apoi tov. Ion Cotoi, membru al C. C. al P. M. R., prim secretar al Comitetului Regional Hunedoara al P. M. R., care a felicitat călduros pa constructori pentru munca depusă. Au luat cuvîntul bătrînul maistru samotor Grigore Deak și prim jurnalistul Victor Pali, Ilie Toma, secretarul organizației de bază a P. M. R., și Anton Zlătior, secretar al comitetului U. T. M. din cadrul I. c. s. H. Tov. ing. Popa Gherasim, ministrul Industriei Metalurgice și Construcțiilor de Mașini, a felicitat colectivul de muncitori și proiectanți arătînd în continuare că agregatul constituie una din marile realizări prevăzute în directivele Congresului. Vorbitorul a dat apoi citire Decretului Prezidiului Marii Adunări Naționale prin care 59 de constructori sînt distinși cu ordine și medalii ale R.P.R. A luat apoi cuvîntul tovarășul Ion Cozma, secretar al C.C. al P.M.R., care a spus între altele : Permiteți-mi ca din împuternicirea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn să transmit cu acest prilej un călduros și tovărășesc salut muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor Combinatului Siderurgic Hunedoara și să felicit pe harnicii constructori și proiectanți ai acestui gigant agregat — furnalul de 700 mc., care a dat azi patriei noastre prima șarjă de fontă. Darea în exploatare a celui mai mare furnal de pînă acum al țării noastre constituie una din cele mai importante realizări obținute harnicul nostru popor muncitor de în lupta și munca sa plină de avînt patriotic, pentru a da viață hotărîrilor celui de al II-lea Congres al partidului nostru. Prima șarjă de fontă dată azi de acest jurnal dovedește că încă din primul an Încep să se realizeze prevederile directivelor Congresului pentru cel de al doilea plan cincinal. . Prin intrarea lui în funcțiune, țara noastră va primi anual cu peste 40 la sută mai multă fontă decît pînă acum. In continuare, tovarășul Ion Cozma a subliniat că munca depusă de constructorii furnalului, sub conducerea organizațiilor locale de partid și însuflețiți de exemplul personal al comuniștilor, capătă, o importanță națională. Ea este apreciată de Partid, Guvern și de întregul popor constructor al socialismului, ca o dovadă de eroism și înalt patriotism, cu care clasa muncitoare răspunde chemărilor Congresului al II-lea al Partidului nostru. Această mare realizare a poporului nostru vădește încă odată ajutorul dezinteresat pe care ni-l acordă poporul frate sovietic, Partidul Comunist și guvernul Uniunii Sovietice. Incepînd cu proiectarea, continued cu livrarea de agregate speciale și terminînd cu asistența tehnică de înaltă calificare dată de specialiștii sovietici, realizarea acestui mare jurnal exprimă relațiile socialiste de egalitate și de ajutor dintre țările noastre socialiste. Luîndu-i în primire, muncitorii, inginerii, tehnicienii și conducerea Combinatului Siderurgic Hunedoara au datoria patriotică de a depune toate eforturile pentru a folosi rațional și din plin capacitatea mare a acestui furnal, pentru a obține în cel mai scurt timp tot ceea ce el poate da. Suntem siguri că muncitorii Combinatului Siderurgic Hunedoara vor, ști să considere acest uriaș agregat ca o scumpă realizare a poporului nostru și vor da patriei fontă mai multă și de bună calitate. Urez inginerilor și constructorilor hunedoreni muncă rodnică și noi succese în realizarea sarcinilor trasate de cel de al II-lea Congres al P.M.R. In încheierea mitingului, inginerul Emil Moldovan a dat citire telegrammei adresate C.C. al P.M.R. de către constructorii și siderurgiștii hunedoreni. La ora 15,50 șuvoiul de fontă incandescentă pornește pe vine de pe platforma furnalului. Constructorii și siderurgiștii se felicită cu căldură. Participanții aplaudă punerea în funcțiune a celui mai mare furnal al țării. Pe ogoarele patriei . In raionul Drăgănești-Vlașca, regiunea București, treierișul este în toi. In aceste zile, tot mai mulți țărani muncitori cu gospodării individuale, văzînd rezultatele gospodăriilor colective și ale întovărășirilor din raion, se conving de superioritatea lucrării pămîntului cu mijloace mecanizate. In satul Valea Cireșului au și fost înaintate 32 de cereri pentru formarea unei gospodării colective. Printre primii care au înaintat cereri se află comuniștii Tudor Simetrea și Constantin Savera. Noi gospodării colective vor fi inaugurate in curînd la Valea Cireșului și Trestenicu, iar întovărășiri agricole la Răzmirești, Comoara și Bila. In regiunea Craiova, pînă la 31 iulie păioasele au fost treierate de pe aproape 150.000 ha., reprezentînd peste 30 la sută din plan. Intensificarea muncii politice în rîndul oamenilor muncii de pe ogoare și îndrumarea permanentă pentru o mai bună organizare a muncii au făcut ca în ultimele 5 zile în raioanele Amaradia, Segarcea, Calafat și Cujmir viteza zilnică la treieriș să fie depășită cu 54—90 la sută. In același timp cu secerișul și treierișul păioaselor, cultivatorii din regiunea Stalin execută și lucrările de întreținere pe cele 39.139 hectare cultivate cu cartofi. Pentru prima oară ei au reușit să termine complet cele trei prașile pe întreaga suprafață. Pînă la 1 august au mai fost executate și prașilele a IV-a și a V-a pe mari suprafețe. Acest rezultat deosebit se datorește mecanizării lucrărilor de întreținere pe aproape 2000 ha, însămînțate în cuiburi așezate în pătrat, folosirii tuturor forțelor și mijloacelor pentru executarea la vremea lucrărilor de întreținere. Dezvoltarea gospodăriilor colective din raionul Negru Vodă, regiunea Constanța, a impus și sporirea numărului de construcții. In gospodăriile colective din acest raion sînt în curs de terminare lucrările de construcție a 13 grajduri pentru vite, 4 maternități pentru scroafe, 9 saivane, 2 magazii de cereale. Arii ale tineretului ORADEA. — Peste 6000 de tineri din satele regiunii Oradea ajută la treieriș și la executarea arăturilor de vară pe țăranii muncitori vîrstnici și soțiile celor care își satisfac stagiul militar. La cele 8 arii electrificate ale tineretului din raionul Săcueni se lucrează ziua și noaptea. Tinerii care le deservesc s-au angajat să termine treierișul pînă la 15 august, Trecuseră cîteva zile de cînd recruții veniseră pe navă. Erau tare neîndemînateci, mai cu seamă cînd mergeau pe punte sau intrau pe tambuchi. Printre recruți era și Spătărelu Constantin, un marinar slăbuț și timid, dar care avea să devină unul dintre fruntașii navei. Era repartizat la postul de luptă mecanici santină Era toamnă. Ziua se micșorase simțitor. Locul zilelor frumoase, cu cer senin și soare puternic, fusese luat de zile mohorîte. Nu era zi să nu bată vîntul, să nu ridice valuri înalte și înspumate. Chiar și în port, la dană, nava era săltată de valurile care pătrundeau pînă în bazin. Noaptea, legăturile scîrțîiau prelung și jalnic. Iarna bătea la ușă. Pe o astfel de vreme a pornit în larg nava pe care era ambarcat Spătărelu. Acolo, în inima navei, în compartimentul închis, nu i-a fost bine la început, își dădea însă seama că tot începutu-i greu. Nava aluneca cu toată viteza înainte. Valurile se repezeau furioase asupra ei. Avea ruliu puternic. Spătărelu avea momente de șovăire. „Oare ne vom întoarce cu bine în port?" — se întreba el. Răul de mare îl Încerca. Se ținea bine. Nu voia să se dea bătut. Nu de alta, dar pe aceeași navă mai era și un consătean de-al său. Nu voia să afle că a dat „la pești“. Atît i-ar trebui, să se audă în Strehaia de vestea asta. Și s-a ținut bine. Cînd i se ridica stomacul aproape de gît, trăgea aer cu putere și... răul de mare se mai domolea. Micimanul Popescu i-a spus : „Fă ceva, mișcă-te, numai nu sta pe loc, pentru că altfel răul de mare n-o să-ți dea pace. Dacă n-ai să te obișnuești cu el, se poate să fii chiar și debarcat“. Cuvintele micimanului i-au cam dat de gîndit: „Oare cui nu i se întîmplă așa ceva cînd iese pentru prima oară în mare 7“. Cînd s-a reîntors în port simțea nevoia să fie singur. A raportat comandantului că dorește să rămînă la bord. „Am ceva de lucru" — a spus el. Comandantul grupului l-a anunțat să rămînă de cart. Trebuia golit un depozit de apă. Motorul de la pompă trebuia supravegheat și verificat în timpul funcționării. N-a mai așteptat nici un fel de explicație și a coborît în compartiment. Era singur! Tot echipajul era la uscat. Rămăseseră numai serviciile. A dat drumul la motorul pompei. Mergea ca „ceasul". După 15—20 de minute s-a oprit să se mai răcească. In timp ce supraveghea motorul pornit din nou a venit lîngă el ofițerul de gardă. S-a uitat la motor și a întins palmele în dreptul ventilatorului de răcire a motorului. — Tovarășe matroz, vine aer cald. Ai grijă ! Atît i-a spus ofițerul de gardă și a plecat. Atît de repede să sefi încălzit ? ! Hai să verifice. Fie din neatenție, fie din neștiință, a băgat mina prea mult. Un paiet i-a „ciupit" vîrful degetelor arătător și mijlociu de la mina dreaptă. A scrîșnit din dinți. Instinctiv a dus cele două degete la subsuori. Așa făcea și acasă cînd se lovea la mină. Cu stiigă a oprit motorul și a ieșit pe punte. A raportat ofițerului de gardă. Medicul l-a pansat și l-a asigurat că se va vindeca repede. ... Intîmplarea asta l-a învățat pe Spătărelu să fie atent în orice împrejurare, chiar și atunci cînd merge pe punte. „Neatenția poate duce la lucruri și mai grave" — i-au spus alții. Pe navă spațiul este mic și... sînt atîtea aparate și mecanisme. ...Pe zi ce trecea Spătărelu muncea cu și mai multă hotărîre. „Chestia“ cu degetele, pe care o aflase tot echipajul, îl frămînta. Cite unul îl mai întreba : „Măi Spătărelule, cum a fost cu degetele? Mi se pare că ai vrut să oprești motorul cu ele?" Și era necaz. Dar... ce era să zică? Faptul era împlinit. Dar voia să arate echipajului, comandanților, că nu-i așa cum îl cred, adică un nepriceput, neîndemînatic, un „papă lapte". Era o problemă de ambiție personală. Această ambiție l-a făcut să muncească astfel încît, mai curînd decît era de așteptat, a fost numit comandantul postului de luptă din care făcea parte. ...Era după amiază. De sus, de la comandă, a primit ordin să pregătească aparatele și mecanismele pentru marș. Fără să mai stea pe gînduri i-a dat ordin lui Balian Eftimie să verifice și să pună in funcțiune aparatele, lui Seghedi și lui Păvălașcu la fel. In scurt timp, tehnica de la postul de luptă era gata pentru marș. Pînă acum totul era bine. De pe puntea de comandă s-a auzit din nou vocea comandantului: „La posturile de manevră!" Un huruit puternic i-a făcut atenți că vinciul trăgea cu putere lanțul ancorei prin navă la post. Alte ordine și... nava s-a desprins ușor de cheu. Abia au ieșit în mare și situațiile tactice au și început. La un moment dat, un fum negru și înnecăcios s-a făcut simțit în compartiment. . >• — „Incendiu“ la motorul compresorului — a tunat vocea micimanului. ■ Luase „foc“ un motor. Spătă srelu cu Balcan, cu Seghedi și Părvălașcu au intrat imediat in acțiune. Un semn discret al micimanului l-afăcut pe Spătărelu să rămînă mai în urmă. Voia să vadă, cum acționează Seghedi și Păvălașcu. Văzîndu-i ce greoi se mișcă, cum se poticnesc, lui Spătărelu îi venea să pună el mina, să stingă „incendiul". După ce momentul creat a luat sfîrșit, Spătărelu i-a luat frumușel pe cei doi matrozi și le-a arătat practic cum să întrebuințeze materialul de vitalitate în asemenea împrejurări. Acest exercițiu i-a arătat lui Spătărelu că oamenii din subordine nu erau de ajuns de instruiți pentru a face față unor situații reale. A cerut permisiunea comandantului să execute mai multe antrenamente la postul de luptă. Intr-o zi a aflat de discuția care a avut loc între doi subordonați. „Multe îi mai trăznește prin minte comandantului nostru" spunea Seghedin Păvălașcu, o fire cam glumeață, i-a răspuns : „Ii meșter mare ce visează noaptea face ziua. In orice caz, învățăm meserie cu el“. Discuția celor doi subordonați s-a bucurat nespus de mult pe Spătărelu. Așa și era. Atît Balcan, Seghedicu și Păvălașcu au învățat specialitatea de mecanici santinieri de la el — comandantul lor. Că este un marinar destoinic, bun specialist, despre asta grăiesc și recompensele pe care le-a primit. La 30 decembrie 1955 a fost avansat la gradul de cartnic major, iar, nu demult la gradul de cartnic șef. Trei sînt cele mai importante momente din viața de marinar a cartnicului șef Spătărelu Constantin. Aceste momente i-au săpat adînc o vie amintire în suflet. Iată-le în ordine cronologică: decernarea „Diplomei de onoare“ a C.C. al U.T.M. este primul, primirea sa în rîndurile partidului, al doilea, și faptul că recent a fost membru al delegației Forțelor noastre Armate care a salutat Congresul U.T.M. — este al treilea. Acum, cartnicul șef Spătărelu nu mai este tînărul matroz nepriceput, neîndemînatic și fricos de altă dată. Este bărbat în toată firea, sobru, calculat în tot ceea ce face și vorbește, cu o minte ageră și luminată. De cîteva zile, cartnicul șef Spătărelu a părăsit nava, fiind lăsat la vatră. Fostul agricultor a plecat acasă ca mecanic specialist, meserie pe care și-a însușit-o la bordul navei. La plecare, matrozii de anul întîi și chiar și cei mai vechi l-au condus cu drag pînă la gară, pa tovarășul lor care a făcut cinste Forțelor noastre Maritime Militare. Locotenent major C. TOMOȘOlLȚ