Apărarea Patriei, septembrie 1958 (Anul 14, nr. 206-230)
1958-09-02 / nr. 206
Pentru patria noastra, Republica Populară Romfna lA APARAREA PATRIEI ANUL XIV Nr. 206 (3741) Marți 2 septembrie 1958 4 PAGINI — 20 BANI _________________________________________ Citiți I în pag. 3-a Pregătire fizică, Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. sport CORESPONDENȚII TM ne sur ■ TRANSMIT! Mulți corespondenți ne informează că în unitățile din care fac parteri se desfășoară o intensă activitate pentru obținerea unor rezultate cît și mai bune în pregătirea de luptă. C ■k Locotenentul LUMAN GH. ne informează că o atenție deosebită se acordă în unitatea din care face parte pregătirii comandanților de sub-6 unități. Astfel, de curînd, în cadrul unei convocări, comandantul unității a organizat un exercițiu de ducere a luptei într-un teren muntos. Terenul frămîntat a cerut participanților eforturi fizice deosebite. Luînd cele mai juste hotărîri pentru cucerirea unei cote, ofițerii executanți și-au dovedit pregătirea lor temeinică. Atît ofițerii Pogonescu, Aurel și Urse V. — care s-au evidențiat la orientare și recunoaștere G — cît și ofițerii Dorobat N. și Mire claș Fr. s-au dovedit buni cunoscători ai organizării și ducerii luptei G într-un teren muntos. Un alt corespondent — Locotenentul-major ZARZAN C. — scrie în v^tr-o scrisoare trimisă redacției des-sppre un exercițiu tactic cu stații radio și cu mijloace de adaptare pentru teleimprimare. După cum se reiese din scrisoarea corespondențil^ lui, în pregătirea și desfășurarea sa exercițiului tactic s-a ținut seama de experiența dobîndită, de învățămintele căpătate în exercițiile anterioare. S-au evidențiat cu aceasta o ocazie sergentul major Dumitru B.,lo caporalul Dănosel C. — militar de frunte — și soldații Orban M. și Moraru A. io A In scrisoarea sa soldatul fruntaș PĂUNA NICOLAE ne informează că în unitatea în care lucrează ofițerul Constantin P. s-au realizat economii în valoare de 106.000 lei. A fost construit un club, un pichet de incendii, un corp de gardă, un bordei pentru conservarea alimentelor etc .Același corespondent ne scrie ci în unitate a avut loc un concur: „Ostașii isteți 64 i» r CENT1 .• CM T3 Lrt.:J K » IT ^ IN ÎNTÎMPINAREA ZILEI AVIAȚIEI R. P. R. Clișeul de jos, dreapta: Soldatul-fruntaș Ciucă Ștefan, controlînd suprafața direcției înainte de locuire. (Foto: T. MACARSCHI) Vă prezentăm cîțiva dintre tehnicienii comuniști care luptă cu înflăcărare pentru ridicarea subunității la rangul de fruntașă. Clișeul de sus. Ofițerul Florea Marin (stînga), șeful grupei lucrări regulamentare motor-avion, lucrînd împreună cu tehnicienii Pop loan și Ciolacu loan la motorul unui avion. Clișeul de jos, stînga . Cunoscutul strungar sergentul Mihaid loan în timpul executării unei măsurători pentru confecționarea unei piese. Echipa artistică „Albatrosul“ ----------și dirijorul ei --------- In cazarma de lngă malul mării Inserarea senină, cu candelabrul aștrilor sclipitori și parfum de briză călătoare peste ape, nu este singura desfătare a oamenilor. Și nici mulțumirea înfăptuirilor în munca de peste zi nu este singura bucurie a marinarilor. Din cazarma aceasta, în fiecare seară, „Albatrosul" își ia zborul, întinzind în văzduhul larg aripi de cîntări fermecătoare. Și „Albatrosul" cutreieră astfel împrejurimile, oprind în loc trecătorii, sub vraja plutirii sale. .În ceasurile de amurg, artiștii „Albatrosului" se adună îndărătul unei barăci. Confortul la locul repetiției este modest : cîteva bănci și scaune, pămîntul stropit și măturat, un fir electric și un bec adus din dormitor printre crengile pomilor. Tot artiștii fac și această sumară rînduială. Marinarii se adună aici, îmbrăcați in maiouri vărgate. La luminița becului, fețele asprite de vînturi și de arșiță capătă o culoare și mai aprinsă, începe repetiția. Codirijorul, un flăcău parcă mai înalt decît toți ceilalți, supraveghează vocalizele. Se urmărește claritatea sunetului, a pronunției, arcuirea buzelor intr-un anume fel pentru fiecare vocală. Mai apoi, invitat parcă de acest început, la locul repetiției vine și dirijorul cu teancul de partituri sub braț. Co dirijorul îl privește oarecum încurcat , ar vrea parcă să-i dea onorul sau să-i cedeze locul. Pe chipul dirijorului se văd semne de nemulțumire. Ori că un „ut“ la sfîrșitul versului nu se aude încă perfect, ori că a dibăcit rugină pe vocea vreunui tenor. Dar, nu , nici una, nici alta. Dirijorul a făcut un gest recomandînd să se respecte ritmul. ...Cină instrumentiștii, primindu-și partiturile, și le așează pe SEARĂ DE REPETIȚIE genunchi și acordeoniștii desfac băierile burdufurilor, co dirijorul își ocupă locul în orchestră, iar tăcerea se înfrățește pentru o clipă cu tihna serii. Apoi mîinile celui nou venit în fața formației înscriu în văzduh semnele primei măsuri. Și ansamblul pornește să spintece noaptea cu armonia vocilor împletite. „...Zîne albe-au ieșit pe valuri Și-au întins, mare, hora lor.." Din piepturile tinere ale ostașilor cîntecul lui Ivanovici se revarsă ca legănarea valurilor. Ansamblul se oprește apoi brusc și pe fondul ecoului său se prelinge doar o mingnetoare și îndelungi doinițe de clarinet. .,Solo-ul" crește din nou, pe trunchiul lui se adună sunetele acordeoanelor, ale trompetelor și ale ghitarelor și cîntecul își reia legănările. In tot acest timp, l-am urmărit pe dirijor. In mișcările sale sigure, din care se năștea cînd un „crescendo", cied un „tremolo“ care, acum cereau un ritm sincopat, acum opreau vocile pe cupolă de „corona", vedem o nespusă trăire a cîntării, o contopire perfectă cu armonia. Pe chipul omului acesta potrivit de statură și firav la trup,, în tremurul ușor al mușchilor obrazului răzbăteau simțăminte lăuntrice, intense. Micimanul Hudițeanu Marin, dirijorul echipei artistice ușidșești ,,Albatrosul", nu a făcut studii muzicale la școli și conservatoare înalte. A iubit din copilărie, muzica și a învățat-o, mai mult singur. Ucenicia și-a făcut-o la o fanfară militară. Dar ceea ce îl pasiona pe el în muzică, armonia corală, nu putea să o învețe aici. A început s-o studieze singur cînd s-a simțit în putere să conducă un ansamblu coral, Dupt mulți ani, micimanul a cerut să i se încredințeze conducerea unei echipe artistice ostășești. Și în anul 1953 dorința i-a fost împlinită. Dirijorul echipei „Albatrosul" este de părere că se poate face un cor bun și cu oameni care nu s-au mai ocupat cu muzica. „Tot Căpitan TR. BUCURENCIU (Continuare în pas. 2-a) Dezvelirea unor monumente in amintirea eroilor români In comunele Ciucea și Valea Drăganului din raionul Huedin a avut loc duminică dezvelirea unor monumente în amintirea eroilor români căzuți în luptele pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist. In aceeași zi,la Poeni, raionul Huedin, a fost dezvelită o placă comemorativă pentru cinstirea eroilor români care și-au jertfit viața in luptele pentru eliberarea țării. La festivități au luat parte numeroși țărani muncitori, reprezentanți ai organelor raionale și regionale de partid și de stat, intelectuali și militari ai Forțelor noastre Armate. O acțiune patriotică PRIMA SERIE DE BRIGADIERI PE ȘANTIERUL DE LA IEZER CONSTANȚA, 1 (Agerpres). — Duminică dimineața a avut loc la Constanța o entuziastă manifestație a tineretului cu prilejul plecării primei serii de brigadieri pe șantierul regional al tineretului de la Iezer, șantier deschis din inițiativa comitetului regional U. T. M. și a trustului regional Gostat Constanța. •La mitingul desfășurat cu acest prilej în parcul „Maxim Gorki” au luat cuvîntul tovarășii Tudor Coman, prim-secretar al comitetului regional U.T.M., Vasile Vîlcu, prim-secretar al comitetului regional P.M.R., și Alexe Hagi, directorul trustului regional Gostat. Vorbitorii au salutat călduros această nouă și importantă acțiune patriotică a tineretului menită să contribuie la traducerea în viață a sarcinilor trasate de Consfătuirea de la Constanța a țăranilor și lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii, de a reda agriculturii prin lucrări de ameliorare noi terenuri. Prin înfăptuirea acestei lucrări patriotice de către tineret, a spus printre altele tov. Vasile Vîlcu, regiunea Constanța va cîștiga în toamna aceasta încă 12.000 ha teren, care cultivate pot produce 9.000 tone grîu și 20.000 tone porumb. Cu porumbul cultivat aici se pot îngrășa aproximativ 30 de mii de porci, ceea ce va însemna pentru populație în plus aproximativ 5.000 tone carne și grăsimi. Pe noul șantier de la Iezer, unde se va construi un dig în lungime de 9,4 km, se vor săpa și transporta prin muncă voluntară aproximativ 80.000 mc de pămînt, economisindu-se astfel 500.000 lei. Șefii celor 8 brigăzi, care cuprind peste 330 tineri din orașul Constanța și satele regiunii, au primit buchete de flori și diferite cadouri din partea tineretului din întreprinderile orașului Constanța. Crește numărul cititorilor El In ultimul timp un număr tot mai mare de militari din unitatea noastră vizitează biblioteca pentru a-și procura cărți de citit. Această intensificare a muncii cu cartea se explică și prin faptul că biroul organizației de bază U.T.M. a îndrumat și sfătuit pe militari să citească cît mai mult. Numai de la începutul lunii august și pînă acum au devenit cititori activi peste BA de militari. Ei citesc cu multă dragoste cărțile care vorbesc despre faptele eroice și vitejești ale ostașilor sovietici și romîni săvîrșite în timpul războiului antifascist. Cartea „Tinerețe înflăcărată’ este una dintre cele mai căutate. De la începutul lunii august și pînă în prezent au citit-o zeci de militari, iar romanul „Soldații” a fost citit de peste 35 militarii Și cărțile „Nopți înfrigurate ’, „însemnările unui ofițer sovietic’, „Steaua” și altele sînt mult solicitate. Printre cititorii pasionați ai bibliotecii noastre se numără ofițerii Bumbac Gh. și Giurgiulescu Gh., sergenții Căpitan Cornel și Puiu Petru, soldații fruntași Puzderie Dumitru și Belinschi Iosif și alții. Mulți dintre acești militari au participat la concursul .Iubiți cartea”. Zilele trecute multora dintre ei li s-a înmînat în fața frontului insigna „Prietenii cărții . Printre cei care aui primit această insignă se află ofițerii Pană Ștefan și Marian Constantin, sergentul Puiu Petru, caporalul Topală Constantin, soldatulfruntaș Belinschi Iosif și alții. (De la un corespondent voluntar). LA UN EXERCIȚIU TACTIC DE FRONT Subunitatea comandată de ofițerul Obreja Gheorghe s-a remarcat in modul cum acționează în diferitele exerciții tactice de front pe care le execută în clișeul din stînga : In așteptarea semnalului de pornire la atac, pușcașii execută focul asupra rezistențelor ..inamicului'". In clișeul din dreapta . Sub sprijinul armamentului greu de însoțire și al mitralierelor, pușcașii au pornit la atac. (Foto T. MACARSCHI) TELEGRAMĂ Tovarășului HO ȘI MINs Președintele Republicii Democrate Vietnam și președinte al Partidului Celor ce Muncesc din Vietnam Tovarășului FAM WAN DONG, Prim ministru al Republicii Democrate Vietnam HANOI In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, al Guvernului Republicii Populare Romîne, al Prezidiului Marii Adunări Naționale și al întregului popor romîn, vă transmitem dv și întregului popor vietnamez un frățesc salut și călduroase felicitări cu ocazia celei de-a 13-a aniversări a proclamării independenței Republicii Democrate Vietnam. Poporul romîn se bucură sincer de succesele obținute de poporul vietnamez prieten în lupta pentru dezvoltarea economiei, ridicarea nivelului de trai și înflorirea culturii sale naționale și își exprimă deplina simpatie pentru eforturile sale nobile îndreptate spre unificarea pașnică și democratică a patriei. Prietenia și colaborarea frățească, în continuă dezvoltare, dintre popoarele și țările noastre contribuie la întărirea unității indestructibile a lagărului țărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică și constituie în același timp un aport la cauza păcii și colaborării internaționale. De ziua marii sărbători transmitem poporului vietnamez și dv dragi tovarăși urări de noi și însemnate victorii pentru realizarea idealului fierbinte — construcția socialistă a țării dv și unitatea națională a patriei Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne CHIVU STOICA Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER SĂRBĂTOAREA POPORULUI VIETNAMEZ FRATE Vreme de aproape un secol, poporu vietnamez a luptat eroic împotriva asupririi colonialismului francez și apoi împotriva ocupației militariștilor japonezi, pentru independența sa națională. Liga pentru independența Vietnamului (Viet Minh), care a luat ființă in anul 1941, avind în frunte pe președintele Ho Și Min, a știut să strîngă în jurul său toate păturile populației muncitoare și să le conducă la alungarea militariștilor japonezi și a guvernului marionetă monarhist. Intrarea în război a Uniunii Sovietice împotriva Japoniei a grăbit capitularea acesteia din urmă, a contribuit în mod hotărîtor la victoria revoluției vietnameze. La 2 septembrie 1945, în fața mulțimii adunate în piața Bahinh din Hanoi, președintele Ho Și Min a proclamat independența Vietnamului și constituirea Republicii Democrate Vietnam, dînd viață năzuințelor de veacuri ale poporului vietnamez. Acest lucru nu a fost însă pe placul foștilor stăpîni ai Vietnamului, care au atentat din nou la libertatea pașnicului popor vietnamez. La numai trei săptămîni de la istorica zi de 2 septembrie 1945, colonialiștii francezi, la adăpostul forțelor britanice care intraseră în Indochina sub pretextul că urmăresc dezarmarea militariștilor japonezi, au reocupat Saigonul după care și-au continuat gresiunea împotriva întregului Vietanam. Timp de nouă ani după aceea, colonialiștii francezi, ajutați direct și fățiș de intervenționiștii americani, au dus un război fără cruțare împotriva Vietnamului și a celor două popoare frățești khimer (Cambodgia) și laoțian. In timpul celor nouă ani de luptă dîrză, poporul vietnamez și-a strîns rîndurile în jurul Frontului Național Unit pentru a salvgarda realizările revoluției din august, pentru a apăra puterea democrat-populară. După istorica victorie militară de la Dien Bien Fu (7 mai 1954) asupra agresorilor francezi, guvernul francez a fost nevoit să recunoască, la conferința de la Geneva, independența și integritatea teritorială Vietnamului, Cambodgiei și Laosului și să subscrie condițiilor privitoare la încetarea ostilităților și la alegerile generale in vederea reunificării Vietnamului. La începutul anului 1955, odată cu retragerea trupelor franceze din partea de la nord de paralela 17 (considerată ca linie de demarcație) oamenii muncii din R. D. Vietnam au trecut cu toate forțele la reconstrucția economică a patriei lor libere. Sub steagul biruitor al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, care continuă opera glorioasă a Partidului Comunist din Indochina, și cu sprijinul frățesc al Uniunii Sovietice și a celorlalte țări socialiste, poporul vietnamez a obținut mari succese în opera de reconstrucție a țării. Astăzi, facerea economiei naționale este reia linii mari terminată. Cu ajutorul țarilor socialiste frățești au fost refăcute aproape toate fabricile și minele. Greutatea specifică a sectorului socialist în economie reprezintă 71%. Traficul pe căile ferate a crescut de 3 ori iar producția de țesături de bumbac a crescut in anul trecut, in comparație cu 1939, de la 20 milioane metri la 27,2 milioane de metri. Succese deosebite au fost obținute și în opera de transformare socialistă a satului. In prezent, în R. D. Vietnam există peste 102.000 de grupuri de ajutor reciproc în muncă 44 de cooperative de producție S-au și înființat, de asemenea, 16 gospodării de stat. Ca urmare a acestui lucru, in anul 1957 s-au obținut aproape patru milioane tone de orez, în timp ce in perioada dominației imperialiștilor francezi recolta de orez nu depășea 2.500.000 tone. Un mare avînt a cunoscut învățămîntul și cultura Republicii Democrate Vietnam. Cu totul altfel se prezintă insă și (Continuare în pag. 2-a) încă de la începutul anului de instrucție ofițerul Scăiceanu Constantin nutrea dorința de a pregăti plutonul de sub comanda sa în așa fel, încît acesta să poată cuceri printre primele din unitate titlul de „subunitate de frunte“. Condiții erau: In cadrul unei adunări generale utemiștii s-au chemat cu mult entuziasm la întrecere, stabilind pentru aceasta obiective concrete, în raport de cerințele principale ale instrucției. , Intr-un interval destul de scurt, întrecerea socialistă s-a extins în întreaga subunitate. Nu era soldat care să fi rămas în afara acestei inițiative patriotice. La sălile de specialitate sau la instrucție în teren,la trageri sau la diferitele exerciții și aplicații tactice, militarii, cuprinși de avîntul întrecerii, luptau susținut pentru atingerea și doborîrea haremurilor fixate, pentru cel mai bine calificative la toate categoriile de pregătire. La gazeta de perete apăreau în acea perioadă numeroase articole care evidențiau pe fruntași, care popularizau larg metodele și succesele lor. Comandantul subunității era mîndru de toate acestea. Ca organizator și animator principal al întrecerii socialiste, el a luat multe măsuri juste, menite să întrețină vie lupta tovărășească dintre militari pentru ocuparea locurilor de frunte în clasament. La loc de cinste au fost expuse graficele cu evidența întrecerii. Pe graficele acestea el trecea cu regularitate rezultatele obținute de către participanți și organiza de fiecare dată o vie agitație în jurul lor. Soldații și sergenții așteptau cu nerăbdare sfîrșitul fiecărei zile de instrucție, a fiecărui exercițiu ori aplicație tactică, pentru a vedea cine se află în primele rînduri, care a obținut calificative mai bune. Pentru a veni în ajutorul participanților la întrecere, comandantul de pluton a mai întocmit și a afișat în subunitate tabele cu haremurile ce trebuiau atinse în perioada respectivă de instrucție. Bine organizată și susținută, întrecerea și-a arătat încă de la început roadele. Soldații au început a atinge și doborî în număr tot mai mare și din ce în ce mai des haremurile ce le-au fost fixate. Calificativul „nesatisfăcător“ a fost întîlnit tot mai rar. Soldații Ionescu Ion, Ciortan Ion, Lăutaru Petre și alții, datorită avîntului cu care au pornit la întrecere, au reușit în scurtă vreme să îndeplinească toate condițiile ce li se cereau pentru a putea deveni militari de frunte. Entuziasmat de creșterea oamenilor săi, comandantul subunității a cerut atunci ca ei să fie examinați de către o comisie conform instrucțiunilor în vigoare și, dacă vor reuși, să fie declarați „militari de frunte“. In urma acestei examinări, mai mulți soldați din subunitate au fost declarați militari de frunte. Entuziasmul și inițiativa de la început s-au pierdut însă pe drum. Militarii au trecut de la perioada de iarnă la cea de vară, au fost în tabără unde s-au mai întrecut la cîteva categorii de pregătire, după care, treptat, treptat, flacăra întrecerii socialiste a început să pălească.Acum, dacă mergi în subunitatea respectivă, nu mai întîlnești acea activitate avîntată, creatoare, specifică întrecerii, nu mai vezi nici grafice ținute la zi și nici de tabele cu haremuri nu mai dai. Comandantul de subunitate caută să motiveze această stagnare prin aceea că în ultima vreme subunitatea a avut de executat unele lucrări gospodărești. Asta, ca și cînd întrecerea socialistă nu ar fi fost la fel de bine venită, chiar și pentru executarea la timp a acestor lucrări. In subunitate au început să apară unele cazuri de sustrageri de la program și chiar de la unele activități de instrucție. Nu întîmplător, chiar în ziua cînd mă aflam în subunitate, pe unii diitre militarii de frunte, ca Ionescu Ion și Ciortan Ion, care altă dată erau sufletul întrecerii socialiste, i-am găsit făcîndu-și de lucru prin cancelaria subunității și prin dormitor, în vreme ce restul plutonului se afla la instrucția de front. Ofițerul Scăițeanu Constantin întîrzie să ia măsuri pentru remedierea acestei stări de fapt. Slăbindu-și exigența, el a început să tolereze unele mici abateri și, ceea ce este mai grav, a început să treacă cu vederea peste lipsurile unor soldați de la instrucție. Iată un alt aspect. Militari din pluton, ca Voiculescu Stelian, Pană Petre, Gușe Ilie, Corduneanu Petre și alții, despre care însuși comandantul subunității a spus că ar fi în măsură să cucerească semnul de militar de frunte, așteaptă zadarnic de mai multă vreme să fie examinați. Dar ofițerul Scăiceanu Constantin n-a mai cerut din luna mai o astfel de comisie de examinare. El s-a mulțumit cu cei cîțiva militari de frunte pe care îi are în subunitate. O mare vină pentru delăsarea existentă în subunitatea respectivă o poartă și comuniștii, și utemiștii de aici, care de mai multă vreme nu au mai discutat în adunările lor probleme legate de întrecerea socialistă, de creșterea numărului de militari de frunte etc. Răspunderea comuniștilor pentru toate aceste neajunsuri ale muncii din subunitate este cu atît mai mare, cu cît în cadrul acestei subunități lucrează însuși secretarul organizației de partid, tovarășul Șerbănescu Gheorghe. In convorbirea avută, el a recunoscut că de mai multe luni de zile problema întrecerii socialiste nu a figurat ca punct pe ordinea de zi la nici una din adunările generale ale organizației de partid, deși, după cum o dovedesc faptele, aceasta se impunea cu toată seriozitatea. Este adevărat că nici înainte și nici în ultima vreme subunitatea la care ne referim n-a obținut calificative nesatisfăcătoare la nici una din categoriile de instrucție. Asta însă nu poate să justifice delăsarea existentă în ceea ce privește organizarea și desfășurarea întrecerii socialiste, care asigură spre continua ridicare a pregătirii multilaterale a militarilor din pluton. Analizînd cauzele care au contribuit la crearea unei asemenea situații, trebuie să arătăm că inițiatorii și organizatorii întrecerii socialiste din subunitate — comandantul, comuniștii și utemiștii — au dovedit în munca lor un formalism pronunțat, ei n-au înțeles încă pe deplin că întrecerea este o metodă verificată de îmbunătățire a muncii, de ridicare pe o treaptă superioară a instrucției și de sporire a numărului de militari de frunte. De aici și caracterul sporadic, temporar, de sezon, al întrecerii. De aici și delăsarea din ultima vreme și pînă la urmă abandonarea inițiativei de jos Căpitan GH. BOGDAN (Continuare în pag. 2-a) Militari și subunități în întrecere socialistă DE LA ENTUZIASM... LA DELĂSARE