Dimineaţa, iulie 1908 (Anul 5, nr. 1570-1599)
1908-07-01 / nr. 1570
it. Ui 1Uit lb > O PUBLIO ITATE A: CONCEÜRTA EXCLUSI1*1^ Aganțîeî de Publicitata CAROL SCHULDER & Co. BUCREŞTI Btr,EirascorscTlc! JS-TTeleien Sjä Birourile ziarului: — -----^uStr. Sărindar No. 11 Mărfi 1 Iulie 1908 DIRECTOR CONST. MILLS Abonamente cu premii: Un an........ Lei 2» 4 Iuni ... . . ..... I R Eluni . 1 TELEFON* Direcțiunea No. 1409 Capitali „ 1410 Provincie și Străinătate No. 194 ® APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI «« MINELE DE PETROL DIN BORISLAV Am publicat programe îmănunțite privitoare la catastrofa de la minele de păcură din Borislav (Galiția). Ilustrația de la I sus reprezinta o vedere generală a sondelor de la Borislav, înainte de a sa fi produs îngrozitoarea catastrofă. TELEGRAME In străinătate Situata în Persia Șah J cere scuze Angliei Teheran, 9 iunie. — Eri dimineața la ora 10, si-a lăut apariția, la legarea engleză, ministrul Căsei impeala a șahului, în uniforma de pronanță și amină ministrului o scrisoare autostrafă a șiului, printre acesta cere scurt pentru faptul că trupele persane îiomnaseră planul legațiunea. Introducerea pâcurei la cî. din. Austria 1 Viena, 3 Iunie.— Afară a avut loc o cosfătuire la ministerul căilor [erau cu privire la întrebuințarea păiței ca combistibil la locomotive ! Acum e curînd ministrul trimisese pe un reprezentart în Romînia, pentr a studia azi chestiunea. ' Austrii va proceda în viitor pe baza certărilor și studiilor făcute fie acest delegat al ministerului. Sparta palatul maréiva Aice Mihail Petersbig, 29 lunii. — In afară de furtul |mis acum citva timp în biblioteca brului, s’a descoperit astăzi un pi furt în palatul marelui duce ,Misii Nicolaevici. ‘ Un lapet care fusese dat afară a furat în colecțiunea de arme a marelui sute, numeroase arme și un ceascun prețios. Hoțul a vînjut unuiteril pe lin preț de nimic, ținte lucurile forate. • Hoțul f fost arestat. Uciderea unui supus S austriac la Lodz Praga,20 Iune.— Acum cîteva zile, piciul austriac Edmund Maly ,pe cînd un schie, pe una din Străfcile oraului Solz, a fost împușcat de cătr un politist care-i ceruse sa ridie mîinile in sus. jtalui care nu înțelesese ordinul polițistului, neesecutînd porunca acesta din urmă l-a împușcat pe loc. Prägst Tageblatt anunță că polițistul asasin era beat în momentul comiterei crimei. Concediu soldaților bulgari . Sofia, 23 iunie. — Consiliul de miniștri ținut astăzi, a hotărît să aecorde la 20.000 de soldați un concediu de 1 săptămînî pentru adunați recoltei. ( Criza din Serbia ), Belgrad, la iunie.—In urma noului eșec al lui Velimirovicî, a.r,c$ta a depus mandatul său întrimile regelui. El a declarat că nu va mai primi cu nici un preț .(eroina se « forma cabinetul, în numele bătrlnilor radicali, dșicl a intuit pe=ae să insărțheze pe Stoianovici cu formarei. cabinetului. Ajiesta a refuzat dînsul, âeeace îi e cu nepotnfa să reste criza. Joiansilici a recomandat regele pe Vuki, Milosablovicî sau pe Klovanovici pentru formarea calietuluibelgrad, 29 iunie. — Regale Petr a însărcinat pe bătrînul radical Jiîosabîevicî cu formarea cabinetlui.împăratul Wilhelm și țarul Petersburg, 29 iunie.— Novoje .’emia anunță că generalul lab a predat țarului acum cîteva fie o scrisoare autografă a îmkratul Wilhelm, scrisoare căria îi se atribue o mare însemnătate politică. Nu se știe dacă in această scrioare se atinge și chestiunea influirei celor doi suverani în apele baltice. Miasiunile dintre Austria și Italia “Milano, în iunie.—Corriere della Terra publică în numărul de asuzi un articole de fond privitor la însemnătatea întilnirea dintre miniștriiiehrenthal și Tittoni. Ziarul mai spune că Europa tece printrun moment greu. Intre Austria și Italia relațiunie sunt con reci. Italia recunoaște necesitatea unor bune relațiun în Austria și de aceea trebue să o ferească cu hotărîre de ivirea nor neînțelegeri cu această pur Senzaționalul proces de avorturi la Viena Viena, 29 Iunie.— Jurații au judecat era un proces in care mai multe femei și fete erau acuzate de a fi provocat avorturi. In această afacere erau implicați și trei ofițeri. Unul dintre aceștia a dispărut, unul s-a sinucis și al treilea,—care fusese judecat mai înainte de consiliul de război—a fost achitat. Șapte dintre femeile și fetele acuzate au fost condamnate și anume: una la 6 ani închisoare, alte cinci, la pedepse variind între șapte săptămîni și șase luni și una la un an închisoare. Două au fost achitate. Jurații au hotărît să ceară pentru cinci dintre condamnate grația împăratului. Țarul grațiază pe deputații primei Dume Londra, 29 Iunie. — Daily Telegraph află din Petersburg: Membrii celei dintîia Dume, cari își fac pedeapsa de trei luni la care au fost condamnați pentru iscălirea faimosului manifest de la Viborg, vor fi puși în libertate cu opt zile înainte de expirarea pedepsei. Această grație, care le-a fost acordată de țar, va fi adusă la îndeplinire în ziua de 12 August, aniversarea nașterea țareviciumî. Instrucția în afacerea bancherilor din Budapesta Budapesta, 29 Iunie. Instrucția împotriva bancherilor cari au păgubit cu sume enorme, numeroase firme germane, continuă cu energie. Unul dintre acești bancheri, a fost arestat. Două firme germane au făcut astăzi reclamațiunei ideatice la parchetul local. Incident între un profesor și studenții din Lemberg Lemberg, 29 iunie.— Profesorul de drept penal de la universitartea de aci, Macarovici, a insultat în public pe un student din anul al treilea. Din această cauză studenții au hotărît, într-o întrunire ținută era, ca să boicoteze cursurile lui Macarovici, dacă acesta nu-și va retrage insultele. In urma intervențiunei rectorului, Macarovici și-a retras insultele, înaintea unei delegațiuni a studenților. Cu modul acesta incidentul a fost închis. Apropiată grevă în Austria Brün, 20 iunie.Lucrătorii primei fabrici de mașini și al societate pe acțiuni pentru construire de mașini au prezintat direcțiunilor respective cererile lor cari au fost declarate inacceptabile. Același lucru au făcut și lucrătorii fabricei de mașini Prinz Königsfelder. Direcțiunea acestei fabrici a procedat la fel cu celelalte direcțiuni. Intr’o conferință pe care au ținut’o era la Viena directorii de fabrici de mașini din Austria, au decis să se decelare cu cele trei direcțiuni din Boemia. In cazul unei greve a lucrătorilor, s’a decis ca toate fabricele să înceteze lucrul. Tratativele cari se urmează între lucrători și direcțiunile fabricelor, în ce privește stabilirea salariilor, nu s’au rupt, ci continuă. Dezmințire Berlin, 29 Iunie. — Știrea dată era de Frankfurter Zeitung și după care cunoscutul umorist Otto Reuter ar fi murit cu prilejul unui accident de tren, nu se adeverește. Cu prilejul acestui accident a murit o persoană cu numele de Otto Reuter, dar victima accidentului nu e marele umorist, ci un mașinist. De la congresul panslav din Praga Praga, 29 iunie. Mîina încep aci consfătuirile delegaților slavi. Orașul e pavoazat. Azi a avut loc conferința prealabilă a delegaților cehi, la care s-a hotărît atitudinea lor față cu chestiunile la ordinea zilei. După amiază au sosit delegații ruși. La gară ei au fost primiți de comitetul organizator al congresului în frunte cu deputatul Kramar, care a rostit cuvîntarea de binevenire. Din partea delegaților ruși a răspuns Kraschovsky. In cuvîntarea sa ,el a spus că în frumoasa Praga nu se vor rosti numai cuvîntări frumoase, ci pretutindeni se vor putea găsi sentimente slave. Seara are loc o reprezentație festivă în teatrul național ceh. După amiază a avut loc o conferință a ziariștilor cehi, polonezi și ruși, la care s-a hotărît ca presa slavă să înceapă o agitațiune pentru unirea tuturor slavilor. Intre cehi și germani Praga, 29 iunie.— Astăzi s’au ținut în treizeci și cinci de orașe ale Boemiei întruniri convocate de germani. La aceste întruniri au asistat mai mulți miniștri. S’a protestat împotriva faptului că cele mai multe posturi de la telegraf și poștă au fost ocupate de cehi. La toate aceste întruniri s-au adoptat moțiuni prin care guvernul a invitat ca în viitor, față cu cehizarea slujbelor de la poștă și telegraf să numească numai funcționari germani. UNIVERSITARE Iată rezultatul general al examenului al II-lea de doctorat în medicină, în baza căruia următorii studenți sunt promovați în anul al IV-lea: Anastasiu V., Babeș A, Badialexi N., Boludima G., Belu I., Burileanu D., d-ra Buzu A., Ghelaru M., Gemănescu A., Dan G. C., Dan Gh., Daniile N., Deculescu N., Dimumitrescu D, Dumitrescu N., Dinulescu V., Filipin Gr. D-tru, Filote A., Fișer Hiim, Georgescu V., Goldman N., d-ra Grigorescu C-ianta, Hadîrca Gh. Herișescu N., Hristide Ed., Iancu M. Ionescu Gr. Marin, Ioaneanu V, Lazarovici H. d-ra Mărgărit A., Meier Oisie, Mihăilescu V., d-ra Nădejde E., d-ra Olănescu G., Panea A., d-ra Pella Sofia, Popea A., d-ra popescu F., d-ra Protopopescu A., d-ra Protopopescu E., Rădulescu A. Rădulescu M., Rosescu Gh., Sidor A.., Stratan V., Sulică Victor, d-ra Teodoru Vasilica, d-ra Trausch Teofila d-ra Ține Didona, Țupa A., Turitu I., Vasiliu Gh., Zega Atanase, Porcescu A., d-ra Ionescu E., d-ra Molănescu M. Știri politice IAȘI, 29 iunie.— Ca notă discordantă șa cele petrecute era la clubul liberal, se notează absența d-lui Climescu fruntaș liberal și fost rector al universității. D-sa a refuzat să semneze convocarea. Se afirmă că d. Climescu ar fi declarat unor amici ai d-sale că nici într-un caz nu va recunoaște alegerea d-lui Stere, Dan Știri școlare Iată lista elevilor reușiți la examenul de admitere în anul I al școalei naționale de poduri și șosele : Beleș Ion, Bjrcea St., Buruiană Ion., Cotîrță I, Ciobanu Vasile, Dumitrescu Duț]., Gall St., Gheorghiu M., Ilaret E., Ioanovici A., Iliescu N., Mărculescu I., Motoi N., Nedelcu N. Pora D., Teodoru H., Teodorescu V., fípedes E., Vernescu D. Mănescu Gh. Absolvenții licetii „Codreanu din Bîrlad Dămăci, în ordine alfabetică, pe secțiuni, lista complectă a elevilor cari, în urma "Stamenului de capacitate depus zilile acestea, au obținut diploma de absolvire a liceului „Codreanu“in localitate. Cursul superior Secția clasică: Blanaru Const., Ignat Enache Munteanu Iosif, Palade Petre, Tudoranu Neculae, Vizireanu Bradiu i Zglimbea Theodor. Secția modernă: Bumbaru Matei, Codreanu Sterian, Florea Gheorghe, Gheorghiu Alexandru și Munteanu Gheorghe. Secția reală: Bleder Elias, Onișor Tiberiu, Procopiu Ștefan și Popovici Vasile. Pregătiți particular Secția clasică: Mironescu Cristu. Secția modernă D-rele: Irimescu Eugenia și Stincovicî Elena. Secția reală: Bradea Vasile, Buicliu Alexandru, Dividaris Socrate și Mihăilescu Gheorghe. Cursul inferior Au reușit la examenul de Capacitate următorii elevi: Alexa Gheorghe, Const. Andreescu, Arghir Neculai, Balan Cezar, Bercea Virgil, Beldiman Ioan, Budu Vasile, Bularda Iordache, Crețu Const., Codreanu Ioan, Goldenberg Mendel, Manea Ștef., Mititelu Glaudiu, Negură Ștef., Novak Sinai, Patriciu Grigore, Platamona Eemostene, Placinteanu Gh., Pleșu Gh., Rabinovici S. Zalman, Toporaș Theodor, Tudoranu Gh., Vasiliu Victor și Zissu Isak. Pregătiți în particular și amînați din anul trecut: Gelos Filip, Pleșu D., Kiriac V., Stamatiu Gh., Dimitriu C. loan, Pargelescu Bică, Balaban Ștef., Romano I., Vorel Aurelian și d-ra Bercea Elena. Absolvenții liceului din Brăila au reușit la examenul de bacalaureat următorii elevi preparați în particular: Secția modernă: Constantin I. Gheorghe, Herzovitz M. Ioil, Păltănea I. Pompiliu, Purcăreanu N. Marioara. Secția clasică: Metaxa I. llarilaus. Secția reală: Stanescu C. Nicolae. De la seminarul pedagogic Absolvenții de la seminarul pedagogic universitar sunt: Capitolin C., Dudescu I., Georgescu St., Gheorghiu I., Ghiteanu Gh., Lefteriu Gh., Martian N., Muscan Gh. Niclaescu S., Rădulescu Gr., Scafezi C., Stoica Gh., Talobescu I, Teodorescu Gh. sele și sondele să fie împodobite cu tricolorul national. De la punctul „Cepăroaia“. Șoseaua fiind proaspăt împietrită și automobilul neputînd înainta, oaspeții continuară drumul cu trăsura cu patru cai a societăței „Concordia“ în care principii au plecat spre Buștenari oprindu-se la schela Mislișoara de sus a sus numitei societăți. Conduși de dL Spirescu, au vizitat mai multe instalațiunî, între zări sonda No. 15 în pompare și Sala pompelor No. 1. De aci au fost conduși la un put de mînă unde au asistat la ascensiunea unui putar. Apoi trecură la sonda No. 23 unic tocmai în acel moment se instrumenta și la urmă intrară și în soonda No. 21, în lăcărite. Principele Carol arătă un deosebit interes diferitelor instalațiunî și dispozitive de lăcărit, cerînd mereu explicațiuni. La orele 6 mulțumind d-lui Spirescu pentru osteneala și lămuririle date,principii se urcară din nou în flsura societății ducîndu-se spre „țepăroaia“ unde staționa automobiul princiar. De aci, în automobil, bară drumul spre Cîmpina. Pe tot parcursul drumului princiarî au fost salutate cu multă dragate de către populația din localitae. €scursiimea micilor principi GRÎUȘOR, 27 Iunie. Azi, la orele 5 după amiază, principele Carol și principesa Elisabeta însoțiți de d. Lewis Hamilton, au vizitat, în automobil, regiunea petroliferă Grîușor-Buștenari. D. inginer Spirescu, administratorul societatei „Concordia“, fiind înștiințat telefonic, cu cîteva ore mai înainte, de către primăria Telega, avu tot timpul să ia măsuri ca pe tot parcursul drumului, ca Din Basarabia celebru antisemit Crușevanu fuses dat în judecată de un domn Zalarov pentru calomnii prin presă. Tribunalul l’a osîndit la 2 luni închisoare, însă executarea osîndeî o imîna sub diferite motive însuși Zaiarov, care voia prin aceasta să-i cauzeze cît mai multă tortură moral lui Crușevan. La urmă punerea excutică (adică poliția) plictisită de atita sîcîială a arestat pe neașteptab pe Crușevan și l-a închis. Spre a-i da o lovitură și mai dueroasă Zaharov atunci a intervenit pe lângă procuror pentru elibrarea lui Crușevan, care mediu a și fost pus în libertate. Prin ziarul „Besarab-Scarla Jizu“ Zaharul caută să justifice atitudinea sa. O execuțiune în Anam Un ziarist francez care a avut prilejul să asiste la execuțiunea capitală a unui criminal din Anam, publică impresiile căpătate. Ilustrația de mai sus reprezintă scena execuțiunei, fotografiată de ziaristul care fusese de față. Escursia studenților forestieri Vizitarea ocolului Mihaerti Elevii școalei superioare de slvicultură ca o aplicație a cursurilor ce se predau la această școală, fac la sfirșitul fiecărui an de studiu cite o escursie pe la diferitele ocoale silvice din țară. Aceste escursiuni sunt de un mare folos pentru cultura UI, deoarece ele contribuesc nu numai la cristalizarea multora din cunoștințele teoretice, dar însă și la mărirea capitalului lor intelectual, cu noul cunoștințe, n direcția frumoasei, folositoare, dar și grelei meserii pe care au îmbrățișat’o. Programul escursiei din anul acesta l’am anunțat htr’unul din numerele trecute tie ziarului nostru. Escursia a început în ziua de 26 Iunie, sub conducerea d-lor profesori N. G. Popovici, directorul școalei, Nacobescu, Harezan, însoțiți fiind și de d-nii: I. Moldovan, subinspector silvic, Constantin Gheorghe, D. Drîmbă, silvicultor, Fucs, fotograf. La Mihăești au fost întinpinați de d-nii Panaiador, inspector comunal, Reghenau și Iosif, subinspectori silvici, Anastasescu, Năstăsescu și Golescu, sibicultori, pentru a primi pe vitorii lor tovarăși de muncă. Au vizitat frumosul parce împodobește acest ocol, precum și toate lucrările de artă și instratiunile acestui ocol ca: stufăria, cele 3 pavilioane rustice, confecționate din lemn de stejar și mesteacăn, numeroasele aleee se pierd in diferitele părți Ete parcului, plantațiunile, etc. A doua zi deși începuse a ploia escursioniștii au plecat spre Chcereasa, spre a vizita vestita Ödure de gorun, a Rădeștilor, la gară au fost întîmpinați în stigăte de „ura“, de către elevi școalei primare din Racovița. Mai bine de 3 ore au petrecut escursioniștii prin aceste masive de gorun, foarte frumoase pe alocurea, destul de proaste prin apropierea satelor învecinate, din cauza delictelor și pășunatului din trecut, cari și aci și-au produs opera lor păgubitoare. De aci, cu trenul la Furnicoși, vizitând plantațiunile și exploatările ce se efectuează în pădurea Grădiștea, trupul Bughea. Deși obosiți în urma unui drum de mai bine de 8 ore pe jos, escursioniștii nu pregetară de a face încă cîțiva kilometri, spre a vedea mina de lignit de la Jidova. Cînd soarele prindea să apue escursioniștii au părăsit această localitate, reîntorcîndu-se iarăși la Mihăești, de unde apoi în ziua de 28 Iunie au plecat spre Pitești, spre a vizita ocolul silvic Trivalea. Drumul de la Gropeni la Trivalea l’au făcut cu brecul, precum și cu trăsuri. In această zi vor vizita ocolul Trivalea și de aci vor pleca la Cotmeana. Coresp. Pentru repauzul duminical — Agitația din Brăila — BRAILA, 29 Iunie. — De multă vreme funcționarii comerciali din localitate luptă din răsputeri pentru a face ca legea repauzului duminical să fie respectată. Străduințele lor au rămas zadarnice și mereu nesocotite din cauză că parte din negustori, bucurîndu-se de mare influență politică și formînd, ca și aiurea de altfel, un însemnat contingent electoral, fac ca acțiunea legitimă a funcționarilor să fie ignorată. La agitația acestora s’au asociat însă în timpul din urmă și unii comercianți mai omenoși cari au găsit că atâta timp cu acțiunea, funcționarilor nu va eși din cadrul legalității merită a fi încurajată de toți oamenii de bine. Azi dimineață la ora 11 un au măr de negustori, vreo 18 la număr, au format un grup pe B-d. Carol, rugînd pe fiecare negustor în parte să închidă prăvăliile, azi fiind una din sărbătorile prevăzute de legea repauzului. La grupul negustorilor s-a alipit imediat un alt grup numeros, compus din 70—80 funcționari comerciali. Ei au demonstrat în chip pacinic pînă în dreptul străzii Sf. Petru, unde negustorul de încălțăminte Iancu Rakopul, prin atitudinea sa provocatoare a dat naștere la intervenția poliției. Negustorii s’au îndepărtat pentru a nu da loc la un conflict cu autoritățile, dar un număr de vreo 15 funcționari au fost conduși la secția I și au fost reținuți de la orele 11 pînă la 6 p. m. Demonstranții au fost interogați și invitați ca pe viitor sa nu se mai agite și să renunțe la acțiunea lor. Funcționarii comerciali sunt însă porniți pe luptă și hotăriri a nu ceda pînă ce legea nu va fi respectată în toate dispozițiile ei. Boia le la societatea studențească „Solidaritatea“ IAȘI 29 iunie. La orele 5 d. a. a avut loc o întrunire studențească la societatea studenților „Solidaritatea“. S'a votat următorul comitet care să se ocupe cu organizarea congresului la care să participe studenții din toate țările: d-niî Gh. Măcărescu, Eduard Lăzărescu, C. Manciu, Victor Stoenescu, T. Hanganu, Osvald Racoviță, Ionescu Darzea, Vartolomeu, Socol, C. Sfrim,Matei Iorga și loan Rang. Dintre aceștia, s’a ales un comiet executiv compus din d-nii Măcarescu, Lăzărescu, Manciu, Hanganu , Racoviță. S’a hotărît ca toți studenții ""azi ar avea de făcut comunicări, să le facă acestui comitet executiv. Toată corespondența se va trimite pe adresa societății „Solidaritatea“. Congresul va avea loc, probabil, la 5 August la Iași și va dura ♦ zile› Dan Accident nenorocit Iulian Nistor, de fel din com. Costești-Vîlcea, lucrător la societatea de exploatare de păduri „Oltu“, cu sediul în tîrgul Brezoiu, situat între munții „Lotrului“, lucrînd la niște jucării de distracții cu un cuțit, din greșală i-a scăpat cuțitul și i-a tăiat artera principală a piciorului drept. Neputîndu-se opri sîngele, nenorocitul a murit pe loc. Din cercetările făcute imediat asupra cazului, neexistînd bănueli, s’a autorizat înmormântarea cadavrului. primarea soc. funcționarilor comerciali Erî, la orele 10 dimineața, a avut loc în sala Eforiei adunarea generală a funcționarilor comerciali, sub preșidenția d-lui Spirea Gheorghiu. Această adunare a fost convocată în scopul de a se alege, din finul ei, o comisiune de anchetă, care să controleze gestiunea bănească a actualului comitet,despre care sj a zvonit că risipește fără socoteală averea societății. Se dă citire la 26 telegrame, sosite de la secțiunile din țară, prin care se dezaprobă incriminările aduse și se exprimă deplină Încredere în comitet. D. Costescu a vorbit cel dintîiu, arătînd pe rînd toate acuzațiunile ce se pot aduce comitetului. D-sa roagă adunarea să păstreze liniștea necesară și să aleagă un comitet de control. Dacă învinuirile aduse se vor dovedi neîntemeiate, societatea este datoare să-și plece capul și să îndoiască încrederea și dragostea ce trebue să aiba pentru conducătorii eî. Dacă, dimpotrivă, încriminările sunt ostificate, atunci comitetul trebue să-șî depună mandatul fără întîrziere și să răspundă în mod solidar de abuzurile comise. D. Costescu mai propune să fie înlăturate din fruntea societăței persoanele cari nu au calitatea de funcționari comerciali și cari, prin urmare, sunt străine de interesele ei. D. Alexandru Georgescu arată care este activitatea sa în societate, de cind funcționează ca membru în comitet. Spulberă toate acuzațiunile aduse comitetului, dovedind netemeinicia acuzatiunilor și arătînd că toate învinuirile nu sînt decît înscenări înd voitoare. D-sa propune să se aleagă o comisiune, compusă din membri nemulțumiți și membri din comitet, care să exercite controlul cerut. A mai vorbit, în acelaș sens, d. Jacques Cohen, vicepreședinte, spunînd că instigatorii în această afacere sînt tocmai oamenii cu trecut dubios și dovediți ca incorecți. După ce d. Spirea Gheorghiu, președintele face rezumatul ședinței, s’a ales o comisiune compusă din zece contabii, cinci din partea nemulțumiților și cinci din partea comitetului, care în timp de 14 zile să raporteze rezultatul cercetărilor și care se va supune aprobărei unei nouă adunări generale. Noul institut de higiena din Viena lasă vederea noului institut de higienă din Viena, care se va inaugura în mod oficial la 15 Octombre st. nou, in prezența împăratului Frantz Ioseph. Apa în Capitală Chestiunea contorilor de apă.—Microbii din apă.— Vom avea apă suficientă? — Defecatele noului sistem. Chestiunea contorilor de apă, pe care primăria Capitalei a rezolvat-o în ultimul timp, interesează acum pe toți cetățenii, întrucît apa este elementul indispensabil într-o casă. Dacă această apă este curată, se servește la timp și în cantitate suficientă. — sint aceste condițiuni de cari depinde în mare parte sănătatea publică. O altă parte importantă a chestiunei, este costul, adică plata la care trebue obligată fiecare casă pentru ca să i se servească o apă bună și îndestulătoare. Pentru a se cunoaște mai bine cari sunt avantagiile și desavantagiile înființărei contorilor de apă, ne-am adresat pe deoparte specialiștilor, pe de altă parte publicului interesat, înregistrând mai jos toate părerile pe cari le-am putut culege în aceasta privință. Microbii din apă Am avut o interesantă convorbire cu un distins inginer, care a fost în serviciul comunei și s-a ocupat o viață întreagă de chestiunea apei. Am vrut să știu, in primul rînd, dacă sistemul contorilor este aplicabil și la noi, după cum el este întrebuințat în alte țări. Afară de asta, mi s’a părut că ar fi interesant de știut, dacă debitul apei, în urma instalărei contorilor, ar fi suficient pentru satisfacerea tuturor nevoilor Cnitalei. Apoi, felul de așezare al dărilor, precum și albea lucruri de amănunt, cari totuși au o mare însemnătate cînd este vorba să se aplice o măsură atît de importantă. Introducerea contorilor, în general, este o măsură bună. Ea este, înainte de toate, o garanție că apa va fi servită publicului în condițiunile cerute de igienă. Trebue să se știe că puritatea apei depinde de modul cum este filtrată la marele rezervorul, atunci cînd ea este introdusă în conducte. Unii vorbesc de înmulțirea sau împuținarea microbilor din apă. Apa, dacă este purificată cum trebue la obîrșie, nu poate avea nici un microb. In apă, ori sînt milioane de microbi, sau nu există nici unul. Alterarea apei, astăzi, provine din cauza diferitelor faze prin care este trecută, pînă cînd să ajungă la îndemîna consumatorului. Sacalele, cum și alte vase, sunt adesea depozite de microbi. Dacă însă apa este adusă pe conducte, dea dreptul, pînă în locuința consumatorului, existența baccililor nu s’ar putea atribui decit unor mîini sau vase necurate, la casa cetățeanului, atunci cînd apa iese pe robinete. Din punctul acesta de vedere, introducerea contorilor este un mare bine pentru populație. Vom avea apă suficientă ? Mulți și-am pus întrebarea, dacă vom avea, cu noul sistem de alientare, un debit suficient de apă. Această chestiune este foarte importantă, pentru că ar fi primejdios să constatăm, la un moment dat, insuficiența apei în Capitală. Cu sistemul contorilor, se va reglementa, într’o oarecare măsură, consumația apei, împiedecîndu-se risipa. Cu toată eftinătatea apei în viitor,cînd cetățeanul știe că i se pune la socoteală fiecare litru de apă consumată, el va căuta să nu întrebuințeze decit cantitatea de care are strictă nevoe. Apa servită acasă, în condițiunile arătate, se va consuma într’o cantitate aproape egală cu apa întrebuințată astăzi.Defectele noului sistem In celelalte țări, sistemul contorilor este întrebuințat cu mult succes. La noi, însă, primăria va avea să se lupte cu mari greutăți. In orașele mari din apus, clădirile nu prezintă contrastul pe care-l au în capitala noastră. Acolo locuințele sînt pretutindeni spațioase, atît la centre cît și la periferie, încît utilitatea cantorilor și cheltuelile de întreținere sunt suportate cu ușurință de todată lumea. 1 In Capitală, deosebirea între lo’i, cuințe este uimitoare. Iciavera un palat, alături o căsuță umilită și joasă. Contorul este scump, ceea ce va face ca instalarea lui să însemneze o adevărată povară pentru un mare număr de familii. Afară de asta, apa va pierde mult din presiunii din cauza motorului, ceea ce va determina primăria să întrebuințeze mașine elevatoare, care vor costa foarte scump. E de prisos să mai spunem că toate cheltuelile vor fi repartizate și vor cădea tot pe spinarea publicului. , ,, , Așezarea dărilor E foarte complicat sistemul de repartizare a dărilor anuale, pentru apă. Apa nu este marfă, care să se poată vinde. Ea este un element indispensabil viețea, cum este și aerul. E greu, prin urmare, să monopolizezi vinderea apei. Comuna n’are nici un drept să se amestece în consumațiunea apei, decit în interesul sănătăței publice. Aceasta însemnează că autoritatea comunală nu poate să perceapă alte dări, decit cele necesare pentru stricta acoperire a cheltuelilor făcute cu instalațiunile. Primăria, în așezarea dărilor, se călăuzește după trei norme. Clădirile cu cel mult 6 încăperi plătesc o taxă fixă anuală și una proporțională, mai mică decit celelalte. Locuințele cu maximum 10 încăperi, vor plăti taxe ceva mai ridicate, iar cele cu încăperi mai multe sunt impuse la dările cele mai mari. Sistemul acesta pare a fi foarte defectuos, întrucît dă naștere la operațiunile cele mai complicate. Pentru aplicarea lui ar trebui, în primul rînd, o muncă uriașa,, căci nu e glumă să faci, în mod exact și repede, situația fiecărei clădiri, cu toate încăperile, dela saloane pînă la cea din urmă cămăruță... Apoi, calcularea dărilor proporționale, precum și un întreg aparat de funcționari, care va fi necesar pentru conducerea și supravegherea serviciului de întreținere și control,—toate acestea sunt greutăți însemnate, pe cari primăria nu le va putea nnviiga cu prea mare ușurință Acestea sunt observațiunile culese de noi, cu privire la noul sistem de alimentare cu apă a Capitalei, observațiuni pe cari am crezut că este bine să le aducem la cunoștința cititorilor noștri. Tim. Cerc comercial Comercianții și industriașii din Mizil au format un cerc comercial și industrial al cărui scop este, apărarea intereselor comerciului și industriei, favorizarea dezvoltărea lor precum și a relațiunilor dintre comercianți și industriași cum și ajutorarea comercianților și industriașilor scăpătați, foști membri ai cercului. Sînt înscriși pînă acum 50 de comercianți. Președinte al cercului a fost ales de Ștefan N. Vlădăreanu, vicepreședinți d-nii Ion Andreescu și Isaia Niculescu, casier Paraschiv Rădulescu. Statutele cercului au fost votate și s’a decis ca fiecare membru să depună un fond de lei cinci, iar ca cotizație, un leu pe lună. In ziua de 22 Iunie, membrii cercului întrunindu-se în sala „Alexiu“ au decis să contribue suma de lei 7000 cu care să cumpere sala teatrului spre a instala sediul cercului. S’au aprobat și compturile de cheltueli făcute pînă în prezent. BIBLIOTECA AVENTURILOR CELEBRE SUB MASCA ROȘIE Agi prima fascicula din : TREI MUȘCHETARI ^ CEI si» «5 bani în toată țara