Dimineaţa, mai 1909 (Anul 6, nr. 1868-1895)
1909-05-04 / nr. 1868
Anul VI.—No. 18iî PUBLICITATEA. C ONCEOATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI Str. KarSgeorgcTlcI 13—Telelőn SIS Birourile ziarului Str. Sărindar No. 11 DIRECTOR CONST.UINLE Abonamente cu premii: Un an. ........ Lei 20 • iani . 11 • ioni .... • • • c n TELEFON I Direcțiunea................No. 14/1 Capitală.....................13/10 Provincie și Străinătate/^12/40 APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI Lunai feMaiu 1909 Cursurile profesorilor secundari Dacă într’o școală secundară cînt dnul sau mai mulți profesori de aceeași specialitate, pot—potrivit nolui regulament— prin consimțimînt comun să alterneze între dînșii la diferite clase. Pentru aceasta se cere aprobarea ministerului, dată în urma avizului directorului și inspectoratului. Alternarea se poate face și între profesorii de materii diferite, dacă eî posedă specialitățile necesare pentru a preda acele materii. Aternarea nu se poate începe decît la începutul anului școlar, ea nu se poate stabili numai pentru o parte a anului. Alternarea se stabilește pe fiecare an în parte. La finele anului fiecare profesor are dreptul a reveni, dacă vrea, la situația anterioară. Pentru concentrarea studiului în clasele inferioare in mina au mai puțin profesori, se poate admite gruparea materiilor în două sau patru grupe, care sa se încredințeze fiecare cite unui profesor. Aceasta nu se poate face decît în urma cererei adresate ministerului prin direcție de către pofesori cari vor să facă experiența și în urma aprobărei ministerului care se va acorda pe temeiul avizului inspectorilor. Afacerea lopușkin Actul de acuzare în această afacere.— Activitatea lui Azef.— Lopușkin și Burțev.— Condamnarea lui Lopușkin . In zua de 28 Aprilie a început la Petersburg judecarea procesului Lopușkin, fostul director al ministerului de poliție, care a fost acuzat de a fi avut legături cu revoluționarii. Telegramele ne-au dat la timp știrile referitoare la acest proces, precum și ne-au înștiințat că Lopușkin a fost condamnat la cinci ani muncă silnicâ. Ziarele rusești sosite az î în Capitală ne aduc detalii asupra acestui proces care a fost urmărit spre reporterii presei europene și Intre altele este și actul de acuzare, care ocupă mai bine de zece coloane de ziar. NI vom spicul Scăd-În acest act sunt detalii foarte însemnate asupra mișcărei revoluționare și în special a activității lui Azef. Activitatea lui Azew . După ce actul de acuzare vorbește de partidele revoluționare cari de la un rînd de vreme țin sub teroare toată Rusia, ajunge la activitatea de spion a lui Azef. Evghenie Filipovici Azef șî-a început relațiile sale cu poliția rusească în 1892 pe cînd era stuident la școala politehnică din Karlsruhe. Fiind bun prieten cu șefii mișcărei revoluționare de ,pe atunci cu Movșa Gotz și Gherșem Gherșuni, Azef a putut știut ce se petrece în cîmpul revoluționar. Și iată după actul de acuzare serviciile pe cari le-a adus poliției rusești și asta gasries din 1901 cînd a putut iluși să se aleagă ca membru al comitetului central j'al partidului revoluționar rus și j a organizației de luptă. I In 1901 este confiscată tipografia j'din Tomsk în care se tipărea „Rusia revoluționară“. I In același an denunță pe omoritorii lui Sipiaghin, Mihail Melinipcov și Pavel Kraft din care primul a fost imediat arestat și arată că atentatul fusese întocmit de Ger Șani. Tot în același an denunță pe Remianiova, o teroristă care era desemnată de comit doi revoluționar a omorî pe Pobiedenovzef. De altfel toate arestările făptuite în anul acela s s-au făcut după desemnările lui Azef. 1902—1903 reușește a înlătura un atentat împotriva lui Pleve. Tot în același an denunță pe un terorist Haim Levit care venise din străinătate să atenteze la viața țarului . Levit e arestat la Ohel. In 1904 denunță congresul socialist revoluționar de la Hermancen (Elveția) la care a luat parte. Tot în anul acesta sînt arestați doi revoluționari: Ștefan Sretov și Maria Seliik. In același an face suări de seamă exacta de ședințele secrete ale congreselor revoluționare din Amsterdam și Paris și reușește să fie arestați cîțiva revoluționari. D in 1905 denunță pe Vladimir Vol*ki și preîntimpină asasinatul j gubernatoratul din Babinskii printul Nakașidze. Tot în anul acesta pune în curent politia rusă de mișcarea revoluționară agrara a revoluționarului rus prințul Dimitrie Hilkov, care denunță de asemeni organizarea unui laborator de explozibile în Bulgaria, arătînd persoanele desemnate de a trece bombe în Rusia. • In Iulie, același an, denunță pe Zinaida Komaplianikov care totuși o reușește a ucide pe generalul Misim, dar e arestată la Smolensk.Tot atunci denunță pe Ivan Malîsanțev venit să atenteze la viața lui Trepov. In 1905 denunță politiei rusești scomgresul socialiștilor revoluționari din Nijni Novgorod. ■De la 1906 intrînd în organizația Ipe luptă denunță toate atentatele puse la cale, și împiedică un atentat la viața țarului. Din această perioadă el e de un mare folos poliției căci împiedică toate atentatele. Lopușkin și Burțev El e cunoscut ca Lopușkin care era directorul departamentului poliția și care știa foarte bine de unde provin toate aceste denunțuri. Totuși din 1907 Azef începe să fie bănuit de către revoluționari și comitetul central al partidului II și supună unei urmăriri, dar Azef reușește să se dezvinovățească. Totuși după ce Bakai declară lui Burțev că Azef e un spion — Bakai servise și el în poliția secretă— Burțev reușește a vedea pe Lopușkin, fostul director al poliției care Îi spune că într’adevăr Azef a fost tot timpul cît a stat în mișcarea revoluționară și agent polițienesc. Aflind de întrevederea aceasta dintre Lopușkin, Azef s’a prezentat la Gherasimov, actualul șef al departamentului cfuciiei cu căre Azef fusese in ultimii ani în corespondență, și l-a întrebat cum să iasă din situația critică pe care i-a creiat-o Lopușchin, denunțindu-l revoluționarilor. Gherasimov la sătuit pe Azef să-l vadă pe Lopușkin. Acesta l-a negat că ar fi vorbit cu Buiufev, dar i-a refuzat să-i dea o hîrtie prin care să declare că nu e adevărat că Azef a fost spion polițienesc. A urmat o întrevedere apoi între Gherasimov și Lopușkin, dar nici de data asta cel din urmă nu a voit să dea înscris că nuu e adevărat că Azef a fost spion. Cu toate amenințările lui Gherasimov, Lopuhin a rămas neschimbat în părerea sa ceea ce i-a convins și pe Azef și pe Gherasimov că Lopușkin avusese o întrevedere lui Burțev și că ii făcuse declarațiile pe care cei de mai sus cereau ca să le dezmintă. Azef atunci a căutat să se convingă singur dacă Lopușkin a avut relații cu Burțev ' și pleacă în străinătate unde reușește a afla că într’adevăr Lopușkin a denunțat partidului revoluționar toate uneltirile poliției rusești și în special pe ale sale; ba mai mult a reușit să arate revoluționarilor, vizita,pe care i-a făcut’o, el, Aref ca să-i ceară o rectificare. Arestarea lui Lopușkin Urmează apoi în actul de acuzare detalii despre arestarea și primele interogatorii luate lui Lopușkin. Acesta declara că a cunoscut toată activitatea lui Azef ca polițist, dar că nu l-a denunțat revoluționarilor, și că a vorbit numai cu un prieten al lui despre rolul dublu pe care’l aveau unii polițiști: acela de revoluționar și de spion, dar că n’a spus nici un nume, că a avut după această vorbire cu prietenul sau și care a predat’o probabil revoluționarilor, o întrevedere cu Burțer, dar că n’a declarat acestuia nici un nume. Și acum iată concluziile actului de acuzare: Lulnd în vedere cele de mai sus, Alexei Alexandrovici Lopușkin, consilier de stat, în vîrstă de 45 de ani, e acuzat de faptul că știind de mișcarea revoluționară care are drept scop de a nimici forma actuală a statului rus prin revoluție și a omorî chiar pe împărat, a denunțat acestor revoluționari pe inginerul Evghenie Filipovici Azef pentru că acesta ar fi servit între anii 1902—1905 pe cînd Lopușkin era directorul poliției de a fi trădat interesele revoluționarilor statului și deși aceste denunțări ale lui Azef serviseră a îndepărta o mulțime de acte de terorism, pă cu toate că a fost rugat de Azef să dea o dezmințire primelor sale declarații făcute lui Burțev și cu toate sfaturile date de Gherasimov, el, Lopușkin, a denunțat și aceste întrevederi și a făcut imposibilă pentru mai departe activitatea dublă a lui Azev. In baza acestora, Lopușkin e supus pedepsei prevăzute în articolul 102, paragraful 51, 52 și 53 din codul penal“. Condamnarea lui Lopușkin Apărătorul lui Lopușkin a fost unul din cei mai mari avocați ruși Pasover, dar cu tot talentul lui, afacerea era dinainte judecată și Lopușkin a fost condamnat la cinci ani de muncă silnică. Această sentință va fi supusă grației împăratului, dar se crede, că ea are să fie menținută, deoarece partidele centrului și extremei drepte cer absolut ca Lopușkin să-și ia pedeapsa peplin că ar fi zădărnicit o situație din care și prin care poliția rusească își avea ființă.A 11».A Mișcare la lucrările publice La ministerul lucrărilor publice s’a făcut următoarea mișcare: „D. inginer ordinar cl. III Andrei Ionescu, aflat în disponibilitate, a fost rechemat în cadrul de activitate și numit controlor mecanic la serviciul navigației fluviale. D. Șt. Mușat, actual controlor mecanic la navigația fluvială, a fost trecut, din auza sănătatei sale, în postul vacant de mecanic cl. I. S’a primit demisia din corpul tehnic a d-lui conductor cl. I Ion Busuioc, actual arhitect desenator In serviciul de noduri și șosele al județului Vîlcea. D. inginer ordinar cl. I, Marin Stroescu, a fost trecut în cadrul de disponibilitate al corpului tehnic, pe ziua de 10 Aprilie, cînd a demisionat din serviciul comunei București. D. Gh. Milea, mecanic cl. I de remorcher în serviciul hidraulic, a fost suspendat din funcțiune pe timp de o lună ca măsură disciplinară, fără drept la salar. D. Traian Stoianovici, impiegat la serviciul șantierului naval din T.-Severin, înaintat în aceiași calitate cu salar de 200 lei lunar, conform noului buget. D-nil T. Zamfirescu, T. Voiculescu, Toma Carianopol, Mihai Apostol și P. Scîntee, picheri cl. I în serviciul exterior de poduri și șosele, au fost înaintat! picheii principali. D, Ion St. Lepădatu, mecanic conductor de locomotive la căile ferate, a fost înaintat șef de depozit. Au fost înaintate în direcția serviciului de poduri și șosele d-m-ii Ion Binder, mecanic de automobil cu 300 lei lunar; Caramfil Niculescu, ajutor mecanic cu 150 lei; C. Mehedințeanu, mecanic cu 125 lei; Niculae Marin, ajutor mecanic, cu diurnă de 100 lei lunar. Serviciul hidraulic D. G. Adamescu, actual căpitan pilot cl. I, în postul de căpitan principal de remorcher cu 300 lei lunar.D. M. Șurculescu, avansat căpitan pilot cl. I cu 250 lei lunar. D. Dobre C-tin, avansat mecanic cl. I de dragă cu 250 lei lunar. D. G. Dumitru, avansat mecanic cl. II de remorcher a 215 lei lunar. D. inginer ordinar cl. III Vasile Ioan, director al școalei de maeștri sondori de la Cîmpina, a fost trecut în corpul tehnic detașat. D. Otto Hahn a fost admis în corpul tehnic cu gradul de inginer stagiar. D. inginer ordinar cl. I Marin Stroescu, a demisionat de la comuna București. Lopușkin Azew A. Passover Mișcarea de la primăria Capitalei Următoarea mișcare s’a făcut la primăria Capitalei pe ziua de 1 Mai. Dni. Alex. Emanuel și St. Constantinescu, agenți controlori la serviciul de percepere; T. Armașu, magaziner ajutor la atelierele comunale; Moraru Zamfir, grădinar-florist la sectorul I; Constantin Berechet, grădinar ajutor cl. 1 la Grozăvești; Irimescu la sectorul I; Toader Dumitru, grădinar fiorist sectorul II; Sava Goglea, grădinar arborist la sectorul II și N. Teodoru, grădinar florist clasa I la Grozăvești. lacercarea de sinucidere a unui copil TIRGOVIȘTE 2 Maiü.—Băiatul Gheorghe S. Ionescu, în vîrstă de 13 ani, era după amiază, pe la orele 4 și jumătate, a Încercat să se sinucidă dînd o soluție de acid oxalic și săruri (sare de măcriș). A fost transportat la spital, unde îi s’a dat un antidot, iar peste o jumătate de oră se afla în afară de orice pericol. Cauzele care au împins pe precocele sinucigaș la hotărîrea de a’șî curma firul viaței se atribue persecuției ce o suferea de la stăpîmul sau Alexandru S. Mihăescu și fratele sau, Alexe Ionescu, ambii cizmari. --....— ■»*<■ [UNK] [UNK] ---- Uneltirile poliției ruse" RiVol"tia uin Portugalia Cum se țin la cale atentatele — Petresburg, 2 Main. — Strinnul Urusof a declarat că a făcut o călătorie la Paris pentru a se informa asupra uneltirilor lui Azev. Cu această ocazie a putut afla dă toate atentatele din ultimii patru ani au fost organizate de Azev în persoană. El a uns la cale și un atentat în contra tarnbî. Lopușkin nu putea să facă pentru că el aflase de toate aceste uneltiri. Declarația aceasta senzațională a prințului Urusof a fost respinsă de către tribunalul care a judecat afacerea Lopușkin. Familia lui Lopușkin speră că el va fi grațiat. ÎNTREVEDEREA DE LA BRINDISI — Ce s’a făcut acolo — Roma, 2 Maiü. — întrevederea de la Brindissi, dintre împăratul Germaniei și regele Italiei, a avut un caracter foarte cordial. In convorbirea asupra chestiunei orientale, ambii suverturi au fost de acord că evenimentele din Turcia nu sînt de natură a da loc la neliniște. In ce privește Kreta s’a hotărît ca să se lase mînă liberă puterilor protectoare. PROPAGANDA CATOLICA IN ANGLIA . Londra, 2 Maiü.— Propaganda catolică în Anglia face progrese. Irlandezul Redmond.a cerut ridicarea mai multor legi anticatolice. Propunerea a fost admisă cu 133 contra 123 voturi. BANCHET DIPLOMATIC Sofia. 2 Maiü."—"Aseară s’a dat în sala Union club un banchet în onoarea reprezentantului englez sir Bukhanan cu ocazia plecarei sale din Sofia. A asistat întregul corp diplomatic și din partea guvernului d. Paprikos, apoi cîțiva foști miniștri și diplomați bulgari. A ridicat un toast fostul ministru Ghenadief, care a făcut urări întregei familii a lui sir Bukhanan. Reprezentantul englez a răspuns cu următoarele cuvinte:, Bulgaria a trecut prin momente critice și a fost pună pe pragul unui räzboiu cu vecinii ei turci. Noi, cari dorim binele Bulgariei, trebue să mulțumim Engliteze, că a ferit-o de un räzboiu ruinător. Doresc pace Bulgariei, căreia nu-i rămîne decît să se ocupe de dezvoltarea ei internă. D. REGELE BULGARIEI ATACAT DE PRESA RUSO-FILA Sofia 2 Maiü. — Ziarele rusofile atacă pe regele Ferdinand pentru atitudinea sa anti-rusă. Ele spun că regele *hu* este, îndreptățit a purta titlul de țar al Bulgarilor, deoarece el mai ajută încă și acum pe canaliile stambuloviste. CRIZA DIN UNGARIA Budapesta,g Main., •— Situația continuă să fie foarte critică. Coroana și guvernul austriac continuă a se opune In modul, cel mai categoric pretențiilor ungurilor. In cercurile politice agitația este mare. Nimeni nu știe in ce fel se va rezolvi această criză, care amenință a se prelungi pentru mult timp. SITUAȚIA IN ASIA MICA — Declarațiile lui Schefket-pașa — Constantinopol, s Maia— Generalisimul Schefket Pașa declară că știrile asupra turburarilor din Asia Mică sunt exagerate. Guvernul procedează acum cu cea mai mare energie pentru a restabili ordinea și în restul imperiului. 10 batalioane și un tribunal marțial se află la Adana cu instrucțiuni de a proceda în mod sumar cu agitatorii. El mai declară că 10.000 de oameni, din garda desființată, au fost expediați în Macedonia. DEZMINȚIRE Berlin, 2 Maiü.—Ziarul „Berliner Tageblatt“ a primit de la generalul Von der Goltz o depeșe în care spune că pînă în present nu a primit invitațiunea de a intra în serviciul Turciei, (A. R). DECLARAREA STAREI DE ASEDIU LA LISABONA LISABONA, 2 MAIU. — POLIȚIA SE AFLA PE URMELE UNUI COMPLOT CARE A ORGANIZAT O REVOLUȚIE IN TOATA REGULA. ÎNTREAGA GARNIZOANA A FOST CONSEMNATA. IN ULTIMELE ZILE AU FOST ARESTAȚI FOARTE MULȚI REPUBLICANI. ASTA NOAPTE S’A DECLARAT STAREA DE ASEDIU LA LISABONA. SITUAȚIA PARE A FI DIN CELE MAI GRAVE. RELAȚIILE TURCO-BULGARE Sofia, 2 Maiü. — Se comunică din Constantinopole: D. Liapcef a declarat că pînă în trei patru zile relațiile diplomatice turco-bulgare vor fi restabilite și pe deplin consolidate. Liapcef și directorul căilor ferate bulgare se strădăruesc pentru aplanarea chestpî căilor ferate orientale din care cauză delegatul bulgar va sta cîteva zile la Constantinopole. —D ANIVERSAREA PRINȚULUI BORIS Sofia, 2 Maiü. — Astăzi s’a sărbătorit ziua onomastică a prințului moștenitor Boris și patronul școalei militare. La' catedrală’ s’a făcut un serviciu divin în prezența membrilor guvernului afară de cea a ministrului de rāzboiu, care era ocupat la școala militară. Au azistat la serviciul divin și persoane de ale palatului. D. PRESA ENGLEZA ȘI ÎNTREVEDEDEREA DIN VIENA Londra, 2 Main. — Presa engleză vorbind de întrevederea da la Viena spune că această întrevedere a contribuit la întărirea Triplei alianțe, care a eșit victorioasă din ultimele evenimente. Anglia avînd în vedere hegemonia germană pe continent va trebui să se înarmeze și să-și întărească flota neutra că sunt lanumite probleme cari nu vor putea fi rezolvite fară vărsare de singe. TERORISMUL SIRBILOR multe atentate în perspectivă Mai Belgrad, 2 Main., — „Slovenski lag" anunță că au avut loc zilele acestea ședințe de ale naționaliștilor teroriști. Au participat și trei ofițeri. La aceste ședințe s-a hotărît asasinarea mai multor persoane. Intre alții au fost condamnați la moarte: prințul Nikita și Vueotici din Geringe, Nastici din Sarajevo și doai funcționari din Agram. Toți aceștia sunt acuzați de trădare de neam. O AFACERE DE SENZAȚIE LA PARIS Paris, 2 Main.—Afacerea de corepțiune care se cercetează nu are un caracter politic și nu are nici o legătură cu greva poștașilor. Este vorba de un funcționar care trafica in funcțiunea sa. S’au operat trei perchizițiuni. Este vorba de operațiunile făcute de o oficină care sa lăuda că prin ajutorul bfmilor poate să acorde grațieri și micșorări de pedepse. (A. R). TEMERI DE TURBURARI IN TURCIA Constantinopol, 2 Mai. — Poliția se află pe urmele unei întinse organizațiuni care încearcă să provoace tuiburări cu caracter antisemit. S’a stabilit că ‘actualii provocători sînt reacționarii cari la intrarea ia Capitală a armatei din Salonic au declarat că vin evreii. Pe de altă parte sînt temeri că armenii se vor răzbuna instigînd la revoltă. NOUA LEGE ELECTORALA IN PERSIA Teheran, 2 Maiü.—O comisiune de 21 de membri a fost însărcinată a elabora o nouă lege electorală. Proclamățiunea consiliului de miniștrr sfătuește populațiunea de a reintra în liniște. Este interzis a purta arme. S’a proiclamat justiția sumară. (A. R) Hgnafia din Paris Paris, 2 Main.—Comitetul administrativ al sindicatului amploiaților călor ferate a convocat pentru Lunî o întrunire pentru a discuta atitudinea ce trebue luată față de greva funcționarilor poștali. Consiliul de miniștri va stabili azi textul proectulii de lege asupra statutului funcționarilor. (A. R). Paris, 2 Main. — După toate aparențele greva funcționarilor poștali n’a reușit. Din provincie continuă a sost știri favorabile guvernului. Intre organizatorii grevei se observă o nervozitate disperată. Un șef l al comitetului grevei a declarat că funcționarii vor vedea în cele din urmă că numai prin puterea lor pot să-și obțic reformele și se vor asocia la greva generală, care va avea atunci caracterul unei revoluții. Dacă guvernul ne va sili dă eșimta stradă sperăm că primele gloanțe vor fi trase asupra lui. Numărul greviștilor a scăzut. Afară de factorii poștali aprofate toți funcționarii își cântă de serviciu. Guvernul declară ca numărul greviștilor este de 2009 și că din aceștia, 200 au reluat azi lucrul. * Se zvonește că deputatul naționalist Punghesi-Conti, va propune îni ședința de Luni a Camerei o rezoluție cerînd Camerei să invite guvernul a propune președintelui Republicei disolvarea Camerei. E vorba se înțelege numai de o demonstrație a naționaliștilor. Astăzi consiliul de miniștri se va ocupa cu proectul de lege cu privire la funcționarii statului. Proectul e alcătuit din două părți, prima ocupîndu-se de atitudinea individuală a funcționarilor statului, iar a doua de asociațiile lor. Funcționarul poștal care la marea întrunire în care s’a hotărît greva, a venit cu un aparat telefonic portativ cu ajutorul căruia s'a comunicat imediat în provincie deciziunea întrunirea. ÎMPĂRATUL germaniei Viena, 2 Maiü.—împăratul și împărăteasa Germaniei au depus azi dimineață niște admirabile coroane pe mormintele împărătesei Elisabeta și arhiducelui Rudolf. Suveranii germani au fost aclamați cu entusiasm de mulțimea îngrămădită pe străzi. (A. R). 1-Viena, 2 Main.—împăratul Wilhelm a primit azi dimineață în audiență pe d. baron d’Aehrenthal care a avut în urmă o conferință de o oră cu ambasadorul german d. Tschirsky. Perechea imperială germană însoțită de arhiducele Carol a vizitat expozițiunea, fiind aclamată pretutindeni de mulțime. La prînz a avut loc un dejun la Hofburg la care au luat parte în]păratul Frantz Iosef, și perechea imperială germană, arhiducii și arhiducesele și suitele respective. (A. R) Fauron NOUI CONSILIERI LA CURȚILE DE APEL D. G. A. Mavrois consilier la Curtea de Apel din București, C. Em. RÜ. Și roiul consilier la Curtea de Apel din Galați 0. Avel Procopiu consilier la Curtea de Apel din București secția IV In curând în „DIMINEAȚA44 ). "(DUZA - 2013) Hare roman popular ODALISCE PARAȘIND HAREMUL După transportarea lui Abdul-Hamid la Salonic, toate femeile din haremul fostului sultan au fost invitate să părăsească Yidizul și să-și găsească aiurea adăpost, unde și după cum le va plăcea. Ilustrația noastră reprezintă un transport de odalisce cu acest prilej. CornareaM>ia«ia»«Milliw»<«» I—i———mwș— NUVELELE vDIMINETEI<‘ domente din „Povestea Neamului’' de VASILE POP și note la După date autentice are la fața locului. Scena se petrece în anul Expfziției, în Arenele romane (Filaret). Director de scenă, regizor, suliera, și de multe ori și figurant, este un bărbat simpatic, ras de mustăți, cu profilul achilin. Persoanele principale sunt: Traian împăratul romanilor, Decebal regele dacilor, Dragoș-Vodă, cel cu dăscălicătoarea, Mircea cel Bătrîn voevodul Munteniei, Radu Negru, Radu cel Frumos de la Afumați, Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, domnul Moldovei, Vlad Țepeș, domnul Munteniei, Mihai Viteazul, cunoscut luptător pentru unirea celor trei țări surori: Ștefan cel Mare, Matei Basarab, Vasile Lupu și alții. Toți aceștia sunt îmbrăcați In costumele epocelor respective, și Statt unii de o parte, alții mai în față, iar alții așteaptă după o draperie, să le vină rîndu). In mijlocul Atenei regisorul gesticulează, strigă și caută să convingă pe marele împărat Traian să nu-și mai sufle nasul cu degetele. — Ai înțeles, mă mocQfane, cînd te-ol mai prinde odată că-ți sufli nasul, te fac praf, nu știi tu ce ești? tu ești împărat roman mă! spune, mă, ce ești tu ? — Eu sunt împăratul Traian, replică întrebatul. — Unde e Decebal? mă Decebal! strigă din nou regisorul, unde ai plecat ia.), gipo încoace Decebal! unde dracu ai aplecat ?! — Porunciți! strigă un găligan ! care se repede de după draperie înăuntru. Porunciți domnule director. Mă dusesem nițel pînă afară pentru o daravelă. — Bine mă, d’aia te plătesc eu aici, d’aia ești tu angajat tu aici, ca Decebal, ca să ai „daravele” pe afară? strigă registrul. Treci la locul toü lingă Traian, că te fac praf. — Domnule director, zice Decebal cu glasul coborît, eu, o spun, nu mai stau lingă Traian, că el pe motiv că e împărat mi-a ars ori două ghiomturi și era să vin să-l redam la d-voastră. •— Așa mă? mă Traiane, te-am apucat să bați lumea pe aici? — Să avem pardon, zice marele împărat, dar nu spuneți că scrie și la carte că Traian a bătut pe Decebal? — El, l’a bătut , l’a bătut acum 1800 de ani, dar ăsta nu e un motiv ca și tu să-l bați aicea, că te la mama dracului acuma. Stați drept acolo la locul vostru și așteptați pînă fac semn că altfel vă cotonogesc. — Am înțeles, să trăiți ! replică Traian și Decebal, trecând la locurile ce trebuiau să ocupa în cortegiul lui Traian. Glasul regisorului răsună iar în Arene. — Vestalele! unde sunt vestalele! — Joacă chindia pe după perdeaua aia. — Ia chiamă-le înăuntru, ia strigați-le, hei vestalelor! veniți încoace ! Vestalele își fac apariția cu o iuțeală pe care costumele lor flotante le-o ușurează foarte mult. — Bine fă, ticăloaselor, strigă registrul din nou, d’aia vă plătește Statul? ca să trageți chindii? vă jucați pe afară, și umblați p’acolo în loc să stați aici? ce tot câutați zdrăngălăil ăia prin mijlocul vostru?— Ia glumeam și noi că d-aia sîntem tinere, zice o vestală. — Vaca dracului, asta crezi tu că e vestală, d’aia te duci și tu cu ăilalți afară? Și tu, aia de colo, mare preoteasă a vestalelor, să știi că de te-ol mai prinde că Iți lași postul și te duci afară să joci sau să faci nebunii cu zmintitele alealalte, te tîrnuesc de roade, am înțeles? *— Am înțeles,sărut mîna, replică foarte umilă marea preoteasă a vestalelor. • — Acuma, zice din nou regiisorul, dînd ordin cortegiului să, pornească, după ce mai întâi le-a arătat cum să defileze, cu n. sa se încline în fața lojei regale goale, acum începe evul mediu. Povestea neamului de la , descălicare încoace. Să vie Dragoș Vodă, cu oamenii Iu! — Nu e aci, zice unul îmbrăcat ca un oștean de pe vremea lui Mihaiu Viteazul. Da unde dracu e Dragoș Vodă ? — Să trăiți domnului director, e afară joacă rișca cu Ștefan cel Mare și cu Neagoe Basarab. Regisorul se repde furios pînă afară, și se aude un țipăt, cîteva înjurături și imediat el reintră în arene cucinil cu fi mina de jireche pe Dragoș Vodă și cu ceaslaltă de o ureche pe Ștefan cel Mare, și striglnd la el cît îl țină glasul : 1 — Bine mă măgarilor, eu îmi sparg pieptul aicea și voi stați afară și jucați rișca, al? D'aia îmți sparg eu pieptul cu voi ? Să tresceți la locurile voastre că vă ia toți dracii acuma ! Unde e Matei Basarab ? — Matei Basarab, zice unul, a plecat acasă, că î-a tras Alexandru cel Bun o pereche de palma Și s’a tîrnuit și de păr prin expoziție de s’a adunat lumea ca la urs, întreba unul dacă și tîrnuiala asta intră în taxa dela poartă. — .Cum 1 ce exclamă regisorul dînd dramul urechilor ce ține în mînă, din ce pricină s’au luat la bătae, mă. . — ia din cauza Linei spălătoareasa care face pe preoteasa Vestalelor, că ea e în maltratație cu Alexandru cel Bun și Matei Basarab îl trage și el curte, și acum, cînd l’a prins de juca chindia afară, I-a tras și lui o chelfunea lui' cum a putut mai bine. Regisorul dă ordin cîtorva oșteni pe cari îl știe căî sunt mari devotați și le strigă : " — Duceți-vă îndată și să mi’l aduceți de unde știți pe Alexandru cel Bun să-i trageți o bătut să se învețe minte cum să mai bată pe alții. Treci la loc Vlad Țepeș. Vlad Țepeș și cu Ștefan cel Afare sînt doi soldați, cari au luat parte la cortegiul alegoric, cînd cu împlinirea celor 400 de ani de la moartea veritabilului Ștefan cel Mare. Intre ei există o dușmânie vechie, și lucrul e foarte explicabil. Pe acele vremuri, Ștefan cel mare, deși era numai camporal în armată, se crezuse autorizat să trateze mai de sus iar Vlad Țepeș, care însă era sergent în aceiași companie. Atunci se iscase chiar și o păruială între eî și sergentul pe motiv că deșfie mai mic în rang de domn, însă ca rang militar e mai mare dacît Ștefan cel Mare, cîrpise acestuia o pereche de scatoalce, iar Ștefan cel mare, fiind mai mare în rang ca domn tecît Vlad Țepeș, și știind din istorie că Vlad Țepeș mîncase odată bătae de Io Ștefan cel Mare, și crezînd că era obligat să mai mănînce încă o bătae la negoe, tăbărîse pe Vlad Țepeș, care era sergent și îl călcase cu picioarele. Amîndoi domnul aceștia, mîncase pe acele vremuri fiecare cîteva zile de carceră și acum cînd trebuiau săj figureze din nou în convoiul istoric cu ocazia Povestei Neamului, dușmănia pe care și-o purtau odinioară a isbucnit din nou. Singura deosebire între starea de atunci și cea de astăzi e că amîndoi sunt liberați, că sînt civili și că nu mai au nici o teamă de legile nici regulele militare. Acum Vlad, Țepeș se uită chiorit la Ștefan Cel Mare și îi spune cam în surdină: — Auliu măineică, nu mă fac# că te cotonogesc! ... — Domnule Derector, strigi Ștefan Cel Mare, auzi Vlad Țepeș, zice că o să mă cotonogească! Ed Domnule Derector, dacă să poartă ăla mojic cu mine demisionez, eu nu am venit aci ca să mă batjocorească lumea și să fiu da, «ava copiilor,. ... î In acest interval apare pe ușe Alexandru cel Bun, adus de patru oșteni îmbrăcați de o .cam do la ca .simpli olteni,. < 4 — Bine mă jălvane’, strigă directorul, tu ăla de colb, tu Alexam,1 dru Cel Bun, nu, ți-am mai spus eu să im mai faci scandal, vruj sil te dau pe mîna comisaruluiÎL să te culci la secție mă? / >. — Da ce Domnule Derection, să îmi ia Matei Basarab mie pe nevasta mea,pe Lina, Care face pa marea preoteasă a vestalelor, și "eu să stau" să mă uit la el ?! — Ea nu e bărbatul meu, intervine marea preoteasă a vestailelor, eu. mici nu sînt măritată.1 ce tot trăncănește Alexandru Cot Bun. Bine mă Ghiță, nu ți-oi scoate eu ochii ție, cînd te-oi prinde odată că mai vii pe iat mine. Nu pui eu pe frate-meu să îți trage l bătaie!... Regisorul se repede între cei supărați și cearcă să-I împace stri gînd: — Auzi vestala dracului, ea în loc să-și ție rolul în serios, amenință lumea?! Acu te dau tava de nu s’alege nici praful de oase,e tale! Marea preoteasă a vestalelor e ,atît de indignată de cele ce aude încît izbucnește în plins, își runcă vălul de pe cap și zice: < — Dar’ar boala în ea de Povestea Neamului să dea, că m'a ofticat* Poftim ia_țl papalele _ ci.