Dimineaţa, octombrie 1909 (Anul 6, nr. 2015-2045)
1909-10-01 / nr. 2015
Y i I VJ '* . ■-6. 20io PUBLICITATEA. CONCEDATĂ exclusiv Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. BUCUREȘTI Sfa.KiMgeorgevIcl 13—Telelőn S/* Birourile ziarului : Str. Sărindar No. 11 Joi 1 VciOmuri» í’avii» DIRECTOR: CONST. MILLE Tczirmm Abonamente cu premii: r/v Un an......................................Lei 20 *11 6 luni...............................................11 §1 » 3 luni..............................................6 I j Pentru străinătate prețul este îndoit St «. TELEFON IX. Direcția și Administrația No. 14/10 N ' Redacția cu Capitală . „ 14/10 „ „ Provincia. „ 14/99 „ Străinătatea. „ 12.40 Apare zilnic cu cele din urmă știri ale nopței -ea -E3 Serbările din GATEDRALA Di SĂ SIBIU ’Essss^^s^BBSssBB^BSSssssssssss&sasssBBBSss^ Muncitorii de la C. F. R. S’a întâmplat lucrul fenomenal și lumea nu s’a prăbușit. Muncitorii de la c. f. r. au ținut un congres, au discutat păsurile și nevoile lor și au elaborat un program conținînd toate revendicările lor. — și totul s’a petrecut în cea mai complectă ordine și liniște, discuțiile au fost demne și cumpătate și nici una din hotărîrile luate nu î de așa natură. Ia cit și cel mai crîncen adversar al organizărei muncitorime! să poată spune că î nesocotită. Dacă adversarii organizărei muncitorilor s’ar gîndi puțin și nu s’ar lăsa orbit de pasiune, desigur că ar ajunge la concluzii tocmai contrare acelora pe care vedem că le și trag. Congresul muncitorilor de la căile noastre ferate a arătat că asemenea adunări folosesc mai mult celor din capul administrației, pentru că le permit să ia cunoștință de dispozițiunile ce domnesc printre muncitori, să ia cunoștință de ceia ce simțesc ei ca cel mai mare neajuns și eventual să îndrepte mai intîi acest neajuns. Căci este o absurditate să crezi că pentru că tu te găsești într’o situație mai înaltă și ai o cultură mai mare, poți să știi mai bine decât cel ce suferă ce anume îl doare. Proverbul spune că fiecare știe unde-i strînge ghiața pe el ,și după cum soluția chestiei noastre țărănești ar fi fost probabil de mult găsită, dacă In loc ca oamenii politici s'o fi căutat în mod teoretic, ea ar fi rezultat dintr’o vastă anchetă făcută printre țărani, — tot așa este sigur că starea muncitorilor de la căile ferate, recunoscută de toată lumea ca precară, se va putea îndrepta mult mai bine, dacă îndreptarea va începe de acolo de unde văd lucrătorii răul cel mai mare pentru dînșii. " Dacă atunci o privire asupra ultimei statistici a funcționarilor căilor ferate și vezi că din 17.837 funcționari, 1552 primesc o leafă mai mică decît 49 lei pe lună și 10.005 funcționari o leafă între 50 și 99 lei, — va trebui să fii foarte tare de inimă pentru ca să nu recunoști că pe sfânta dreptate muncitorii de la c. f. r. caută să obție o îndreptare a soartei lor... Și cari sunt revendicările congresului? Intîi: reglementarea orelor de muncă. E regretabil că o asemenea cerere mai trebuie să figureze printre revendicările unor muncitori la o întreprindere a statului... Statul care își arogă astăzi dreptul de a impune particularilor o reglementare a orelor de muncă In atelierele lor, să nu fi ajuns încă a reglementa aceasta" In propriile sale ateliere? Opt ore de muncă nu-i o cerere revoluționară. Cer astăzi aceasta presorii de pe catedrele marilor universități din Occident și o aplică toate statele în atelierele lor de la Budapesta încolo. A doua cerere: stabilirea unui minimum de salariu care să permtă muncitorului aduce o viață omenească și a treia măsuri pentru evitarea accidentelor, — sunt ele oare revoluționare? Și revoluționar e să ceri ca în urma unui accident a căruia victimă ai fost, statul, patronul cel mai moral și cel mai dezinteresat, ,să fie dator a te hrăni pe tine și pe ai tăi, iar dacă ai murit, să te Îngroape? Ai murit, te-ai stabed poate din vina lui, a neglijenței lui și în tot cazul în serviciul lui... Cine îndrăznește să boteze asemenea cerinți cumpătate și drepte, cereri revoluționare? Toate celelalte revendicări. sîrti <de aceiași natură, o lună concediu pe an se va părea curios că cer niște simpli muncitori chiar și acelora cari sunt convinși că ar muri dacă ji’ar avea două luni de concediu pe an... Dar cine nu știe astăzi că această revendicare e înscrisă în capul medicinei sociale? Altă cerere: Incidentele ivite cu ocazia serviciului să nu se violeze în fața publicului... Aceasta e o cerere de ordin moral, care are de scop să împiedice umilințele, la cari e supus inferiorul cînd superiorul, fie chiar și cu drept, exercită drepturile sale.. Cine are simț de demnitate, va înțelege că această revendicare onorează pe membrii congresului, va înțelege că la baza ei stă sentimentul adînc moral al demnitatei omenești. Un punct este, ce-i drept, care nu va place adversarilor oricărei încercări de a se libera, a muncitorilor. E cererea ca anchetele să nu se poată face decît și în prezența unei delegatiunî a muncitorilor. Aceasta pentru a se asigura imparțialitate» audia#*!, de vreme ca «xperienta pare a nu fi dovedit o asemenea imparțialitate. Dar nici această revendicare, nu e nouă și neauzită. Ea e aplicată într’o țară ca Germania de exemplu, care e dată ca model de disciplină și autoritarism, în nenumărate întreprinderi și a dat excelente rezultate. Apoi dacă așa este cu revendicările muncitorilor c. f. r. ce rost are emoția care a cuprins pe unii oameni politici și pe unele ziare, ce rost au titlurile alarmante despre herveismul de la căile ferate, pare că revoluția ar bate la ușă? B. Mișcarea de la ministerul instrucțiunei In personalul interior al ministerului instrucțiunei s’a făcut următoarea mișcare: D. I. Bibiri, actual șef de birou in serviciul registraturei, a fost trecut ca șef de birou în direcțiunea invățămîntului secundar superior. D. Al. Criveteanu actual subșef de birou în serviciul registraturei a fost înaintat șef de birou la acelaș serviciu în locul d-lui I. Bibiri. O. Ștefan Eftimescu, actual subșef de birou în direcțiunea învățămîntului secundar a fost trecut în aceeași calitate la serviciul registraturei în locul d-lui Crivețeanu, înaintat. D. Ion M. Ionescu, actual secretar al inspectoratului secundar a fost mutat ca subșef de birou la direcțiunea învățămîntului secundar. D. C. Anghelescu, actual impiegat în direcțiunea învătământului secundar, a fost trecut ca secretar al inspectoratului secundar. C. S. Rădulescu-Formac, actual copist în direcțiunea învățămîntului profesional și particular, se înaintează In postul de impiegat la direcțiunea învățămîntului secundar în locul d-lui C. Anghelescu, Ciocnirea de lingă stația Buftea Astăzi dimineață, a circulat în Capitală zvonul,, că o groaznică ciocnire de trenuri s’a întâmplat în apropiere de stația Buftea și că mai multe persoane au fost rănite. Interesîndu-ne asupra acestei ciocniri am aflat următoarele: Pe la orele 8 și jumătate dimineața, trenul de marfă cu No. 855 In, drum spre stația Buftea, din cauză că macazul era greșit, a intrat pe o linie pe care se afla un alt tren de marfă. Viteza fiind prea mare și distanța între cele două trenuri prea mică, nenorocirea nu s-a putut evita și ciocnirea se făcu. Din cauza vitezei cu care venea trenul cu No. 855, mașina și 6 vagoane de la trenul care staționa pe linie au fost sfărâmate. In gară pe linia 3-a se aflau vagoanele sfărîmate. Ele sunt în număr de 5 și anume: Un vagon de petrol, unul de marfă cu No. 51.971 încărcat cu făină și vagoanele cu No. 69.802, 54.230 și 51.871, toate complect sfărîmate. La o mică depărtare de stație, în dreptul barierei, era răsturnat un vagon de tansportat soldați. De asemenea linia a fost stricată pe o distanță de 100 metri. E curios faptul că cu toate că ciocnirea a fost atît de puternică, n’a fost nici un accident de persoană. Din cauza întreruperei circulației, a avut loc transbordarea între trenurile cari veneau spre București. Asupra cauzelor cari au provocat aceasta ciocnire nu se știe nimic precis. O comisiune compusă din d-niu Stințescu, Ștefanopol și sub-directorul Negulici, a plecat la fața locului spre a face ancheta.Și Din cauza acestei ciocniri, trenurile de Moldova și Brăila-Galați au suferit mari întîrzieri de 3—4 ore. Trenul de Iași a sosit la orele 12 și jum. La orele 1 linia a fost reconstruită și circulația a fost reluată în chip uerai Al Andrei Saguna Azi și miine se va ține la Sibiu adunarea generală a „Asociațiunei transilvane pentru literatura și cultura poporului român“, iar la 1 Octombrie încep ședințele congresului national bisericesc al romînilor de legea ortodoxă, cari se vor termina in ziua de 5 Octombrie printr’un pelerinagiu la mormîntul marelui mitropolit Andrei baron de Șaguna. iliita imirașiî la Brlila BRAILA, 2 Septembrie. Astăzi, în cartierul Comorovka s’a săvîrșit o tentativă de omor, urmată de o gravă rănire, fapt care a dat mult de lucru poiniei noastre. Pe cînd femeea Ecaterina Gheorghe se afla azi dimineața la domiciliul ei din menționatul caartier, sosi concubinul ei, Manole Paraschiv, cu care trăește de aproape doi ani. Din anumite motive puțin serioase, el se năpusti asupra femeei cu intenția să o omoare, fî îi plică vre-o cîteva lovituri în cap și în torace. La țipetele nenorocitei, au sărit vecinii. Criminalul reuși să dispară. S-a sesizat secția III-a, care a trimis pe subcomisarul Stănescu să prindă pe criminal. Subcomisarul reuși să pue mina pe Manole Paraschiv, care, scoțând fără veste un cuțit de la briol, a rănit pe polițist așa de grav că i-a produs o emoragie, care a durat aproape 10 minute. Criminalul a fost în cele din urma stăpînit și arestat și miine va fi înaintat parchetului—Per. Căsătoria unui scriitor O telegramă din Paris anunță că celebrul scriitor Anatole France, în vârstă de 10 ani, se căsătorește cu cunoscuta artistă Jeanne Bordeau. Anatole France Viitorul ministru de razboiü Numirea generalului Crăiniceanu.— Generalul Averescu comandant al diviziei din Roman, IAȘI, s6 Septembrie.—Pe ziua de ■15 Octombrie se afirmă că se va face o mare mișcare în armată, cu care ocaziune d. general Crăiniceanu va fi numit ministru de războiu, iar d. general Averescu comandant al diviziei din Roman. Numirea d-lui general Crăiniceanu ca ministru de război, nu e în legătură cu remaniarea ministerială proiectată. — Dan. CAZUL FERRER RAZBUNAREA reacțiunei spaniole — Intemewul unui fruntaș republican spaniol — Corespondentul parizian al ziarului „Secole" din Milano a intervievat pe deputatul Alexandru Lerroux șeful partidului republican spaniol, care a trecut prin Paris pentru a-l duce la Madrid. Întrebat despre cazul Ferrer și despre executarea lui Garcia, d. Lerroux a spus: — Francisco Ferrer nu are nici o răspundere directă în ultimele evenimente din Barcelona și în fața tribunalelor nu se va putea prezenta nici o dovadă înpotriva lui. El însă va fi condamnat în orice caz, după cum a fost condamnat și bietul Garcia, împușcat de curînd. Nici împotriva lui Garcia nu erau dovezi ; era numai delațiunea unui agent polițienesc, care nu fusese măcar martor ocular al faptelor ce reproșa. Aceasta e ceva monstruos și o să vă explic îndată cum lucrul se poate întîmplă. . Trebue să știți că la Barcelona s'a constituit o Ligă de apărare socială, care e o organizație curat clericală. Guvernul și toate autoritățile lucrează întotdeauna sub acțiunea acestei ligi. Garcia mai trebuise odată să compare în fața unui tribunal, care îl condamnase la vreo cîteva ani de închisoare. Dar liga voia cu orice preț sfîrșitul lui Garcia și atunci nenorocitul fu adus în fața altui tribunal, superior celui dintâia. Și așa se rosti condamnarea la moarte, care, după cum se știe, a fost urmată de execuție. — Dar, obiectă ziaristul, execuția aceasta s’a făcut ,cu revolverul unui ofițer, uni cu puștile soldaților. — Soldații înțeleseseră că această execuție e o infamie și au refuzat s-o îndeplinească. Locotenentul care comanda plutonul de execuție trase atunci un glonț ca să se scape pe sine, căci dacă nu se făcea execuția, ar fi fost el împușcat. Notat bine că ofițerul va fi totuși condamnat, pentru că n’a știut să-și impună voința soldaților. — Credeți că o presiune la fel se face și asupra judecătorilor lui Ferrer? — Desigur. Pentru a scăpa pe Ferrer nu-i decît un mijloc: trebue ca la procesul sau să asiste persoane cari au o autoritate internațională, mai cu seamă corespondenții celor mai importante ziare străine. Dacă vor fi acești ziariști ca să controleze opera tribunalului și dovezile ce se pretinde că se vor produce contra lui Ferrer, dar care nu există, marea rușine care emoționează In acest moment toată lumea civilizată nu va fi consumată. — Dar dacă publicul și ziariștii îi vor fi admiși la proces? — Atunci, e vădit că vor să condamne pe Ferrer fără dovezi și că pentru o meschină răzbunare politică, vor să comită o crimă sălbatică. Nu cred ca Ferrer să fie condamnat să fie împușcat, dar mă tem totuși de violența reacționară, căci trebue să știți că reacționarii spanioli și-au propus două lucruri: să distrugă partidul radical și republican și să sfîrșească pentru totdeauna cu învățămîntul laic. Libertatea în Spania e în mare primejdie; pentru a o scăpa ne trebue unirea tuturor liberalilor. Din nenorocire, sunt liberali dizidenți cari tot mai cred în monarhie.» Din acest interview apărut acum trei zile în ziarul milanez se poate vedea că soarta lui Ferrer era hotărîtă dinainte și că a dus în fața judecatei unui tribunal militar și secret orice speranțe de scăpare . pentru dânsul erau excluse.Telegramele spun că el a fost condamnat, la moarte, ba chiar că a fost executat. Fapta ar fi groaznică. Să sperăm că ea e numai o alarmă, foarte întemeiată, de altminteri. Dar scurtă și palidă e această speranță a noastră. • Miniștrii Carp și Haret la Tulcea Tulcea, 29 Septembrie. — La orele 5 seara au sosit în localitate miniștrii Anton Carp și Haret. La debarcader au fost așteptați de autorități și numeroși cetățeni. Miniștrii s’au dus la locul pe care se construește școala din piața Oborului. Cu ocazia aceasta se va face și recepția școalei din satul ,,Regele Carol“. La palatul administrativ va fi o recepție la care se va servi șampanie. In noaptea aceasta ministrul Haret pleacă cu vaporul „Domnița Florida“ spre Chilia. Ministrul Carp se va duce la Galați cu vaporul „Principele Nicolae“. — Cerbu. ■* SULINA, 29 Septembrie.—Astăzi dimineață au sosit cu vaporul „Principele Nicolae“ d-nii miniștri Spiru Haret și Anton Carp, spre a asista la punerea pietrei fundamentale la școala primară No. 2 din localitate. La ora 12 jum. s’au înapoiat cu acelaș vapor spre Tulcea... Amănunte prin poștă.— Rad. Criza din Ungaria UN INTERVIEW CU CONTELE UGRON Budapesta, 29 Septembrie. — Contele Ugron într'un interview acordat unui ziar da aici declară că chestiunea armatei este de cea mai mare însemnătate pentru Ungaria și toate celelalte chestiuni, inclusiv chestiunea creărei unei bănci independente, trec in al doilea plan. Mai mult, dacă s’ar face vreo concesie în chestia armatei în favoarea creărei băncei independente, acest proiect n’ar obține nici 20 de voturi în Camera Magnaților. In ceea ce privește grupul ,Justin, de sigur că și el se va ralia în cele din urmă la această părere. Contele Ugron termină spuland că in partidul independent sunt mulți cari au aceiași părere cu dineul și aceștia așteaptă să vază dacă Kossuth va lua conducerea opoziției sau va ceda. KOSSUTH DIN NOU IN AUDIENTA LA IMPARAT Viena, 29 Septembrie. — Ziarul „Vaterland“ anunță că Kossuth va fi primit din nou în audiență de către împărat în cursul săptămînei viitoare. In audiența aceasta Kossuth va relata împăratului cum au fost primite de către coaliție ultimele propuneri făcute de către împărat pentru rezolvarea crizei împăratul dorește ca coaliția să continue a forma majoritatea și ca noul guvern să se bizne pe grupurile coaliției. Kossuth va relata împăratului că toate încercările făcute pentru înjghebarea unei noui formații ministeriale care să se bazeze pe majoritatea din vechea coaliție au rămas fară rezultat, împăratul va mai lua avizul și celorlalți șefi conducători din parlament și dacă toate tentativele pentru formarea noului guvern vor fi zădărnicite, atunci va fi silit a recurge la un guvern extraparlamentar. Leyda, în opoziție cu cele de mai sus anunță că nu Kossuth va fi primit în audiență ci Wekerte și apoi Andrassy și contele Tisza. Infomațiunile ziarului „Pester Lloyd“ par a fi juste, căci Weierle a și plecat la Viena și va fi probabil mîine primit în audiență. * Budapesta, 29 Septembrie. — Eli s-a zvonit că fostul ministru de justiție Geza Polony are un plan pentru rezolvirea crizei. Pollony declară azi unui redactor al ziarului „Pester Lloyd" că nu are un plan pentru rezolvirea crizei ci o propunere de tactică. Azi dimineață el a comunicat propunerea lui Kossuth și după amiază va avea o consfătuire decizivă cu șefii partidului independent. In cazul cînd partidul admite propunerea, Pollony va lăsa acțiunea în sarcina lui, în caz contrar va prezenta singur planul sau Camerei deputaților. Ce crede Pollony spunlnd că nu are un plan de rezolvire ci un plan de tactică nu s’a putut afla. * In culoarele Camerei se zvonea azi că Wekerle a intrat din nou în tratative cu partidul independent creînd un curent pacinic. Deputatul Nagy a putut fi reținut să nu mai propue în ședința viitoare de a se lua în dezbatere raportul comisiunei băncei. „ Se asigură că după planul lui Pollony coalițiunea ar rămîne la putere, asigurînd însă partidului independent portofoliul ministerului de interne, Știri politice IAȘI, 29 Septembrie.— D. Take Ionescu a trimis d-lui Alex. Bâdarău telegrama următoare, cu prilejul primirii dizidentei liberale ieșene în clubul conservator-democrat : ,,Felicit, pe nouiî membri ai partidului pentru încrederea ce ne-au arătat'o ,venind în rîndurile noastre, și te felicit și pe d-ta pentru chipul strălucit cu care conduci politica în a doua capitală a țarei“.—HDau Ședința Camerei SCOATEREA DE SUB IMUNITATE A DEPUTATULUI ROMÂN VASILE LUCACI. — DISCURSUL DEPUTATULUI IULIU MANIU. — ARTICOLUL INCRIMINAT CITIT IN ȘEDINȚA CAMEREI. Budapesta, 29 Septembrie. Camera deputaților s’a ocupat azi de chestia imunităței deputatului Vasile Lucaci, care a fost dat judecăței în urma unui articol publicat în ziarul Lupta. Comisiunea a propus scoaterea lui de sub imunitate. Deputatul Iuliu Maniu fuind cuvântul, declară dela început că comisiunea pentru imunitate a procedat cu ușurință pentru că e vorba de un delict politic și trebue procedat cu mai mare grijă. Aceste cuvinte au fost primite cu strigăte furtunoase din partea partidului indepenedent și a sângei independente. . Președintele Va chemat la ordine. . Deputatul Iuliu Maniu a continuat însă declarând că este convins că articolul incriminat nu poate fi privit ca agitator. Propune să se respingă scoaterea de sub imunitate a deputatului Lucaci. După cererea generală raportorul comisiunei pentru imunitate citește în limba ungară articolul Incriminat „Cuvinte către frații romîni“ prin care se descrie urmările pe cari le-a avut asupra partidului naționalităților proectul electoral al lui Andrassy. Raportorul apără comisiunea in contra acuzărei aduse de Iuliu Maniu că n’a procedat cu destulă grijă. Propunerea comisiunei a fost acceptată. S’au mai discutat apoi și cazurile de imunitate ale deputaților naționaliști Jedlicska și Juriga, comisiunea declarînd că nu este caz de ridicarea imunităței. Ședința viitoare va avea loc initia» Un curies incident la Triest Italienii de origină greacă refuză a pris și pe turiștii turci Viena, 29 Septembrie.La Triest există o colonie destul de numeroasă de familii grecești italienizate cari nu-și neagă însă origina și simpatizează cu grecii. Mare parte din ei se ocupă cu comerțul și au din această cauză o mare influență asupra Camerei de comerț din Triest al cărei președinte Demetrio e și el un grec italienizat. Acum cîtva timp Camera de comerț a ținut o ședință în care a protestat în contra vizitei societatea turiștilor turci în Austria. Această societate trebuia să vie și la Triest. Președintele Camerei de comerț din Triest s-a adresat președintelui Camerei de comerț din Viena printr’o scrisoare, invitîndu-l să șteargă Triestul, din planul de escursiune a turiștilor turci, pentru că sunt de temut manifestații ostile în acest oraș. El a propus ca turiștii să treacă prin Fiume. La Viena această scrisoare a provocat mare surprindere și președintele Camerei a cerut explicații guvernului. Camera de comerț din Triest a ținut acum o nouă ședință, în care au avut loc dezbateri furtunoase. Membrii , Camerei de comerț , au arătat că turcii nu vin ca deputațiune politică, ci ca turiști și nu se poate ca orașul Triest care e nepărtinitor față de conflictul greco-turc să nu le facă o primire politicoasă. Grecii declară însă că nu pot primi pe inamicii patriei lor. S’a hotărît a se adresa comisiunea pentru atragerea traficului străin, să primească ea pe turiști. Geniii din Austria Am publicat zilele trecute un discurs senzațional pe care l-a rostit prințul Ludvig de Bavaria. Discursul acesta, in care se arăta care este soarta germanilor din Austria, a dat loc la mari discuțiuni și este și acum obiectul Comentariilor presei străine. Prințul Ludwig de Bavaria Condamnarea iui Ferrer Cerbure, 29 Septembrie. — Dacă nu va interveni un contraordin, Ferrer va fi împușcat Marcuri. Apărătorul său a fost crestați (A. R.). * Paris, 29 Septembrie. — „Petit Parisien" află din Madrid că Ferrer va fi executat mîinie dimineață. Ferrer și-a făcut testamentul. El lasă toată averea sa de 80.000 pesentas unui prieten al său din Villa Franca. NUVELELE „DIMINEȚEF Conștiința d-lui Șef de G. Milliam». Era sărac îmbrăcată, fără gust, aproape prăpădită de nevoi, dar tot drăguță. A bătut o săptămînă în șir la ușa lui, dar el n-a primit-o. Era sătul pînă în gît de rugămințile, de lacrămile femeilor acestora, galbene, scorojite, cari tremură și se vaită, și te roagă plîngînd pentru un soț bolnav,' pentru un părinte dat afară- sa''' Pei,cu un frate lovit cu o prea grea amendă. Și, toate, absolut toate, aduc aceleași plângeri, aceleași argumentări, cari îl plictisesc, il desgustă adine. — ,Ce dracu, barem dacă și-ar mai alege cuvintele, dacă ar arăta un simbure de originalitate in văicărelile lor. Ii exasperează monotonia, uniformitatea celor ce i se spun. Oricît viața de birou l-a tocit, nervii și i-a mohorât sufletul, el însă a rămas întrucîtva un estet, un' iubitor al frumosului. Și în toate cuvintele cu cari îi împuiază urechile femeile acestea de lucrători, tot poate găsi nimic estetic, nimic frumos, numai banalitate, o banalitate fadă, care-1 lasă rece, și nu trece mai departe de timpanul urechilor sale. De aceea a dat ordin ca să fie gonite femeile lucrătorilor, cari vor să pătrundă în cabinetul sau. Și ordinul d-lui ,,inginer-șef“ se execută cu mai multă străjnicie ca la cazarmă. Cu toate acestea, femeea, aceea tânără, atit de prost îmbrăcată, dar totuși drăguță, — a reușit să pătrundă pînă la dânsul. Negreșit, aceeași rugăminte de mii de ori auzită: să-i reprimească bărbatul la lucru, că „altfel murim de foame dle șef” — vechiul cintec.Ar fi expediat-o repede, repede, dar ca niciodată ln asemenea împrejurări, s-a uitat mai lung în ochii femeei care se ruga plîngînd și a rămas uimit de frumusețea acelor ochi, împînziți de lacrimi. Simțuri estetic a tresărit, ca iubic de o luminoasă descărcare de raze, și mina lui care se pregătea să sune să vie ușierul, s’a oprit la începutul mișcărei. Și, prins de farmecul acelor ochi frumoși, gândirea lui începu să ridice pe femeia care se ruga, deasupra vorbelor proaste și neinteresante cari eșeafi din gura ei, așezând-o la același nivel cu dânsul. Și i se păru atunci nespus de firească Incheerea la care spiritul lui se opri fulgerător, că femeea aceasta trebue să fie anul. A început atunci manevra: a ascultat-o cu bună-voință, s’a ridicat apoi de pe fotoliul larg, căptușit cu piele, și apropiindu-se de dânsa, a mîngîiat-o ,pe obraji. Ea n’a spus nimic, n-a roșit, ci s’a privit rugătoare cu aceeașî ochi frumoși și plini de lacrămi. Prin ce proces sufletesc, nici el nu știe, dar îl săgetă grozav de dureros, ideea că poate femeea aceasta tânără, de-abea de 19—20 de ani, îl privește ca pe un părinte, că barba lui căruntă, chelia lui strălucitoare o fac să nu roșească la mîngierile lui. Și atunci a simțit cum sângele i se urcă în obraji, a simțit o pornire mânioasă de a- și mușcat buzele pînă la sânge, iar dorința de a arăta acestei femei prost îmbrăcată că e bărbat, nu părinte, se născu grozav de chinuitoare. Ochii ei frumoși în care nu citea groază ci numai o caldă rugăminte,îl Infuriau și abia Își stăpini pofta de a o pălmui. Și când femeea l-a mai rugat, încă odată, să-i reprimească bărbatul în slujbă, el, brutal și impetuos,i-a spus rînjind ce cere de la dînsa în schimb. Ar fi voit grozav s-o vadă adînc indignată ridicîndu-se dreaptă în fața lui și sfidîndu-l. Ar fi înțeles atunci că a rănit-o adînc. Dar ea, a dus la gură batista pe care o tot mototolea în mină, a eterclamat înăbușit un: „vai domnule șef!“ și a eșit din birou, cui capul plecat, greoi, spre pămînt. Ducă-se! Le cunoaște el bine pe aceste femei de lucrători umili și netrebnici. Știe că ele se învîrtesc pe lingă birourile șefilor ca dulăii bătuți și lihniți în jurul casei de unde au fost goniți. Nici un grăunte de îndoială nu are că ea nu va veni; mereu o va trimite bărbatul să se roage, și slujbe nu se găsesc pe toate cărările, și acel care și-a dat zece ani de viață într’un atelier, în el ține să moară. Și a venit! A 'Simțit o voluptate care-i pătrundea pînă în unghii, cînd ochii aceea frumoși l-aror privit, nu rugători și aproape inconștienți, ci strălucind de groază. A fost a lui, odată, apoi ochii aceia frumoși i s'au părut ochii unei vite neînțelegătoare, iar ro* chia grozav de săracă și murdairă, a expediat-o repede repede, aprope cu dezgust, și i-a reprimit bărbatul în atelier. Acum, cînd biroul îi e inundat, de razele unui faimos-soare de turumină, cînd dejunul suculent și parfumul tigărei de foio fac mai bun, mai îngăduitor, se gîndește iarăși la femeea pe care a avut-o acum o săptămînă, și ca un fel de vagăj neliniște I prinde. Nu, nu e frumos ceea ce a făcut. E drept că sufletul oamenilor din popor e mai grosolan, dar poate că fapta lui a rănit pe a-i cea nenorocită. Se ridică de pe scaun și cui mîinele în buzunar, începu să se plimbe prin birou. — Ei, poftim, ar avea hazapana să am remușcări, ar fi ridicol. Totuși, nu se simțea bine. Plimbarea s1 agită mai mult și după cîteva minute de frămîntare se apropie de clopoțel și sună. Un funcționar se prezintă salutinl supus. — Domnule Vasilescu, vezi, la rog, ce amenzi are în trecut Nicolae Tudoran, ăla pe care l ami reprimit, acum o săptămînă lm atelierul B. Funcționarul eși și se reîntoarse după cîteva minute cu un regiatru: — Are, d-le șef, la un loc, 67 lei și 85 de bani. D. șef își duse un deget lai frunte. Apoi hotărî cu mina sa* tinsă spre registru. — Scade-i 20 de lei și 854 de bani. . . ______G. MILLIAR Pescuirea unui cadavru GIURGIU, 29 Septembrie.— Geometrul Buruiană, din serviciul hidraulic, a pescuit în Dunăre, în dreptul Olteniței, cadavrul desenatorului Niculescu. Cadavrul a fost îmbălsămat aci Șii transportat la București pentru a fi înmormîtat acolo.—idem,. întrunirea lucrătorilor tîmpîan Aseară s’au întrunit In sala sindicatelor din București un însemnat număr de lucrători texaplari. întrunirea s’a deschis la orelee 9, sub președinția d-lui Gh. Mușetescu. D. Gh. Oprescu a vorbit, despre diferite nedreptăți ce le întîmpină lucrătorii din partea patronilor lor, iar în acest scop a citat cîteva cazuri. A protestat contra acestor fapte nedemne de vremea în care trăim și a conchis că trebue dusă o luptă continuă și conștientă contra acestor procedee , iar aceasta nu se va putea aduce la îndeplinire, decit dacă toți lucrătorii se vor uni în organizația, lor de breslă, sindicatul. »dr. Ștefan Gheorghiu din Ploiești a arătat reaua stare în care se află lucrătorii tîmplari și care se datorește numai faptului că ei sunt răzlețiți. Vorbitorul a mai arătat că e nevoe ca lucrătorii să se ridice nu numai economicește, dar și intelectualicește, iar dacă această se va întimpla, toți lucrătorii vor putea deveni o forță de respectat și astfel vor putea impune drepturile lor atît de nesocotite acum» întrunirea a luat sfîrșit la orele 11 seara.— Alb. / J OFIȚERII RUȘI LA BRAILA S’a putut vedea din dările de seama publicate in ziarul pentru, pe un grup cu ofițeri ruși, în frunte cu generalul Kaulbars, am sosit în țară. Eî pue. puric dintr'o cambium ism fizică, și aă venit să viziteze cîteva orașe de la noi.Fotografia de mai sus reprezintă pe ofițerii ruși, în tovărășia unui grup de ofițerî romiig din Șlătkii, fotografiati da către atelierul electro-fotografio ^Fotoglob^ din adl ovpț.