Dimineaţa, iulie 1916 (Anul 13, nr. 4429-4459)
1916-07-01 / nr. 4429
înmormîntarea pictorului Ștefan Luchian firi, după amiază, star făcut, la cimitirul Bellu, înmormîntarea rămășițelor pământești ale regretatului pictor St. Luchian. Corpul defunctului se afla depus din ajun, în capela cimitirului. Două coroane de flori naturale : una din partea „Tinerimei Artistice“ iar cealaltă din partea „Loc. scriitorilor Români“, precum și numeroase jerbe de flori din partea amicilor și admiratorilor regretatului pictor, acopereau sicriul. Serviciul religios a fost oficiat de către mai mulți preoți, în prezența unui mare număr de cunoscuți și admiratori al celui dispărut. Se aflau d-ni: I. Duca, ministrul cultelor și instrucțiunei publice, Giurgea, șef de cabinet, Steriade, Vermont, Fritz Stork cu d-na, I. Steurer cu d-na, Ressu, Filip Marin, C.Mille, B. Brănișteanu, Streitman, Petrescu, B’Arg, Dărăscu, d-ra Arbore, Costin Preferesju, Strîmbulescu, Comescu, Alexandri,di. L. Dauș, Pascu Finkelstein, Tănăsescu, Gusti, Davidescu, Săulescu, Clarnet, Ștefănescu etc etc. După terminarea serviciului religios, corpul defunctului a fost dus spre locuința de veci, unde s’a oficiat o scurtă rugăciune. D. STORK, din partea soc. „Tinerimea Artistică" a ținut o mișcătoare cuvîntare prin care a arătat calitățile celui dispărut. A arătat că Luchian a fost unul din făuritorii principali ai culturei și conștiinței romînești și care a redat pe pînză toate sentimentele frumoase ale poporului român. D. L. DAUȘ, din partea soc. „Scriitorilor romîni", a ținut următoarea cuvîntare: întristată adunare. Cuvintele nu vor putea să adaoge nimic „frumosului“ cristalizat în owpara marelui dispărut. Cuvintele pot cel mult să exprime emoția momentului și să dea o formă durere ce ne aduce, cu lacrimi și flori, la coșciugul artistului care este un atît de subtil și de mare cîntăreț al florilor. „Societatea scriitorilor romîni , în numele căreia vin să aduc un ultim salut lui Lukian și prinos de admirație și slavă artistului, „Loc, scriitorilor romîni“ e și ea adînc îndoliată. La groapa acestui poet al penelului, literatura plînge și pe un poet al ei. Un coleg, vorbindu-mi de Lukian, mi-a șoptit, cu o dureroasă intonație:— Să spui că a murit și un nul Lukian a fost un om într’adevăr, atît în entuziasmurile tinerețe! lui exuberante, cit și în resemnarea de Crist răstignit, cînd viața — pentru un lung șir de ani — îl țintui și îl dărui durerei. (Jind zicem Lukian, înțelegem suferință fără tînguiri, un suflet avîntat în ideal, plutind peste petalele din frăgezimea cărora își însemina singurătatea ca să dăruiască artei noastre tot ce e mai suav și mai omenește aproape de pol din minunățiile naturii. Uitatul poet Dabija, plecat și el tragic din lumea celor vii, — dar și el un îndrăgostit al florilor, — a scris în dureroase pagini: Lasă floare! foile să-I crească Las’o să s’alinte, las’o să trăiască... ...Căci și ele ’n urmă grijă or să-ți poarte Și coroane albe ți’or forma la moarte. Căci și ele ’n urmă, de nu le vei fringe Pe mormîntulî sacru necurmat voi plînge, Și-or muri bătute de zefiri și rouă Una cîte una, două ette două. Repetînd Versurile acestea, nu ni se deșteaptă oare imaginea florilor adunate ca să ’nconjoare și pîngă pe cîntărețul lor ? Vor răsări pe mormîntul, s’or legăna scuturindu-și petalele, iar fremătatea lor îi va șopti mai blind decit cuvintele noastre: — Dormi prietene Lukian,—dormi în pace!* In urmă corpul neînsuflețit al regretatului pictor a fost coborît în locuința de veci. Ședința de închidere a Senatului italian DISCURSUL D-LUI BOSELLI HisWfiA, 28 Iunie. In ședința de nchidere a Senatului, d. Boselli a pronunțat un discurs elocvent lămurind principiile de cari se va călăuzi ea și menirea ce și-a impus'o. Noi — a spus d. Boselli — vom asculta întotdeauna de necesitățile politice și istorice, care ne-au cerut, ca o îndeplinire a unei sfinte datorii, conlucrarea noastră la mărirea și întărirea țărei. Vom fi pururea credincioși originelor noastre naționale. Răspunzînd diferiților oratori, d. Boselli aduce un omagiu Senatului, că reprezintă gîndirea și doctrina Itailiei. " Spune că va ține seama de dorințele arătate de senatorul Marconi în ce privește chestiunea cărbunilor și a navlului. Relativ la reconstruirea marinei comerciale, guvernul va lua toate măsurile pentru ca Italia să devie o mare putere maritimă, fără de care nu va putea fi o mare națiune. (Vii aprobări). . x „ . . _ Asupra conferinței de la Paris, confirmă că guvernul italian nu va lua nici un angajament pentru după război și fără învoirea prealabilă a parlamentului. Cît despre modul cum s’a rezolvat criza, d. Boselli mulțumește diferiților oratori pentru primirea binevoitoare făcută tezei constituționale, după care miniserul național e întemeiat pe necesitatea înțelegerea tuturor partidelor și a tuturor tendințelor. (Aprobări). Miniștrii fără portofoliu sunt parlamentari cari își vor uni străduințele lor cu acea a cabinetului și reprezintă o participare tot mai largă și mai activă a parlamentului la acțiunea guvernului, participare care singură este admisă de instituțiile constituționale. Guvernul va căuta să tragă foloase din participarea la acțiunea lui a tuturor oamenilor competenți ai țarei, guvernul înțelegînd necesitatea contactului cu țara. Intr’adevăr, războiul nostru fiind Xm războiul popular, guvernul pentru a’l duce la izbîndă, trebue să trăiască, să se miște și să vibreze odată cu poporul. (Vii și îndelungate aprobări). Vorbind de cenzură, primul ministru spune că ea este îndreptățită, cît timp e cuprinsă în drepturile patriei, care consistă în tot ce e necesar pentru’mîntuirea țarei. Trecînd peste aceste margini ar fi să lucrăm într’un mod arbitrar. Nimeni nu se gîndește însă la acest lucru. D. Boselli face apol un apel la reprezentanții națiunii, ca, atît la Cameră cît și la Senat, să dea largul er concurs lucrărilor legiuitoare. D. Boselli mai declară că primește ordinea de zi Conti, care prevede ca (pînă la votarea legilor necesare, guvernul pe temeiul deplinelor sale puteri să vină în autorul invalizilor și orfanilor din războiu, și roagă Se,ilatul să voteze ordinea de zi Pellerano, aprobînd declarațiile guvernului Ordinea de zi Conti e adoptată prin ridicări în picioare. Ordinea, deși Pellerano e adoptată prin apel nominal în unanimitate de cei 164 votați. Se mai adoptă apoi pri scrutin secret cu 121 voturi contra două, proectul douăsprezecimilor provizorii pînă la 31 Decembrie. După cuvintele de salutare rostite de președintele Senatului și de președintele consiliului, Senatul îșî amină „sine die“ dezbaterile făcînd o călduroasă manifestație pentru armată.. marină, rege și Italia. (A. T. I.) Brutalität) germana CAZUL MARELUI RABIN DIN BRUXELLES GENEVA. 29 iunie. — Se cunosc în sfîrșit împrejurările în care marele rabin Bloch din Bruxelles, actualmente la închisoare, a fost condamnat de către „comandantura" germană la șase luni detențiune. Cu prilejul puștilor evreiești, marele rabin făcîndu-și datoria sa preoțească, a rostit o predică în templul cel mare din Bruxelles. In acea predică, avînd ca subiect ieșirea din Egipt — a cărei comemorare o constituie paștele pentru evrei — marele rabin a făcut o aluzie destul de transparentă la situația actuală a Belgiei, ajunsă în sclavie sub germani, ca și evreii sub egipteni , dar după cum Dumnezeu a dezrobit atunci pe evrei, pedepsind pe asupritori, tot astfel va dezrobi și pe belgieni. Aceștia, în zilele triste de acum, trebuie să-și îndrepte deci toate gîndurile către Dumnezeu, care încearcă pe oameni, dar nu-i pierde. Intre ascultători se afla însă și un evreu german anume Julius Wertheimer, care imediat a denunțat guvernatorului von Bissing pe rabinul subversiv. Chemat în fața autorităților germane și somat să facă o declarație de retractare, marele rabin a răspuns că, îndeplinindu-și misiunea lui religioasă, el lucrează așa cum îl inspiră credința lui, și nu se recunoaște răspunzător decît în fața lui Dumnezeu. Purtarea patriotică a rabinului Bloch,, care-și ispășește în închisoare crima de a fi patriot, a făcut mare impresie în opinia publică belgiană, care-l consideră ca vrednic tovarăș al cardinalului Mercier. Bloch face parte dintr-o familie de rabini alsacieni, rămași cu toții fideli patriei franceze. Un frate al său, tot rabin, a căzut la începutul războiului, pe cîmpul de la Reims, în următoarele împrejurări , mergînd în căutarea răniților evrei, cari ar putea avea nevoie de asistenta lui religioasă, a dat de un rănit catolic, care i-a spus că ar dori să sărute crucea înainte de a muri. Rabinul a alergat atunci să caute o cruce și pe cînd se întorcea cu ea, a fost lovit de o ghiulea, rămănînd mort pe loc. GREȘEALA TINEREȚEI înduioșătoare dramă a casei Nordisk începe să se reprezinte de azi la cinema Kristol și care desigur va atrage pe toți admiratorii de artă, fiind jucată de cei mai talentați artiști danezi în frunte cu EBBA THOMSEN Groaznica nenorocire din Brăila BRAILA, 29 Iunie. — Aseară In strada Călărași s’a întamplat o groaznică nenorocire. Un tînăr funcționar al tribunalului secția II, anume Ion Temesen, încercind să se urce într'un vagon de tramvai care era în mers a alunecat căzind sub roatele vagonului-remorcă, care a trecut peste corpul lui zdrobindu-l. Moartea nefericitei victime a fost instantanee. Roatele tramvaiului au trecut peste pieptul lui Tömesen, mai înainte ca conductorul tramvaiului să-și poată da seama de nenorocirea întîmplată. Cînd vagoanele au fost oprite, cadavrul victimei a fost scos de sub roate și dus la morgă. Autoritățile fac cercetări spre a stabili dacă cumva conducătorii vagoanelor au vreo vină în această nenorocire. — Verno Femeia Nelegiuită D-ra Napierkowka, în filmul Salomeia uimește lumea în fiecare seară la Arenele Amicii Orbilor. De altă artistă din lume, ar putea să întrupeze pe cea mai destrăbălaută texnee, care pentru a-și satisface patimile, se dedă la cele mai cumplite orgii ? dacă nu d-ra Napierkowska care e o neîntrecută dansatoare. Și acest extraordinar de interesant film, împreună cu o comedie de mare haz și cu vederi interesante din război, se reprezintă în cea mai vastă grădină, singura răcoroasă din București. Acelaș succes și la Cinema Venus P. S.—D-ra Fritzi Frank fiind grav bolnavă „Dansul Salomeii“ pe scenă va fi executat în mod neîntrecut de d-ra Claudia, care a debutat pe principalele scene din Europa. Găsirea cadavrului lui lacob Țăranu CONS l ASTA, 29 Iunie.— Cadavrul cc.g celatitiu.11-a.cu'u Jűi un nour tii« dus și depus la mo^ga cimitirului din localitate, unde s'a făcut îmbălsămarea de către d-nii d.r. Sadoveanu Pilescu și Apostolescu. Această operație a reușit foarte bine, deși cadavrul intrase în stare de putrefacție. Corpul neînsuflețit al lui Iacob Țăranu a fost închis într'un coșciug de zinc și cu trenul de noapte, va fi transportat la București, unde va avea loc înmormîntarea. La percheziția cadavrului, făcută de substitutul de procuror care a fost la fața locului, s'a găsit suma de 90 lei, o geantă cu diferite chei și ceasul, care se oprise la 7 și 30, ora fatală cînd s'a intimplat nenorocirea. Sylvian Societatea de grafologie judiciară din grup de experți au luat inițiativa constituirii unei societăți de grafologie judiciară. Conform statutelor această societate are de scop: 1. De a concura pe cît ii va fi cu putință la progresul științei grafologiei și aplicațiunile acesteia exclusiv în materie judiciară. 2. Formarea de experți posedînd cunoștințe pozitive cari să poată procede în mod științific la identificarea grafică sau verificarea scrierilor. Societatea s’a constituit cu următorul comitet: Președinte : prof. dr. Ștefan Minovici; membrii: Vasile Costin, Iași, D. Stoicescu, Petre Ionescu, dr. Andrei Ionescu, N. Episcopescu ; secretar : maior I. T. Ulic. Expertizele grafice formînd un capitol important în materie judiciară, nu ne îndoim că această societate va aduce un serviciu real științei și justiției. De o parte ea va fi un centru de cultură pentru toți acei ce doresc de a îmbrățișa cariera de expert grafic, iar de alta va servi, la selecționarea "unui corp luminat și bine pregătit de experți în materie de verificare de scripte. Abonamente de Vili Bătură Ziarele Adevărul și Dimineața primesc abonamente de viligiatura ce Lei 150 pe lună in țară. Căldurile lată însemnările Institutului Meteorologic pe ziua de Marți. Căldură dogoritoare în toată țara, dar mai ales în Muntenia unde afară de localitățile de munte, pretutindeni termometrul în cursul zilei a atins sau a întrecut 40 gr. In Moldova și pe litoralul măreț a fost mai puțin cald, temperaturile maxime variind în cea din’ntîi din aceste regiuni între 30 gr. și 38 gr., iar în cea de a doua între 27 gr. și 30 gr. Cele mai ridicate temperaturi înregistrate au fost: 40 gr. la Calafat și Craiova, 41 gr. la Călărași, București, Brănești, Roșiori și Corabia, 42 gr. la Ghimpați (Vlașca) și Giurgiu și în fine 43 gr. la Alexandria. Noaptea de asemenea foarte cald, afară de Sinaia unde termometrul s’a coborît pînă la 13 gr. Temperaturile minime au fost cuprinse între 10 gr. (Fălticeni) și 24 gr. (Corabia). Presiunea atmosferică a mai descrescut puțin de erî; astăzi de dimineață ea era în general către 759 rm. Puțină ploaie cu manifestațiuni electrice a căzut în unele părți din Moldova. La Fălticeni ploaia a fost abundentă dînd 31 mm. de apă. La Bălțătești (Neamț) a căzut grindină de mărimea nucilor cauzînd stricăciuni. Foametea în Germania — UN MANIFEST SOCIALIST -KARNAVON, 29 iunie. — O telegramă din Berna anunță că opoziția socialistă germană a răspândit în Germania un manifest în care se spune că în Leipzig, Bern, Charotenburg,Brunswick, Magdenburg, Coblenz, Gattsbrucht și.Li mai multe alte localități massele s-au răsculat, suferind de lipsă de previziuni. Administrația a răspuns crizei poporului numai cu aspre legi marțiale, cu poliția și cu patrule militare. Manifestul acuză guvernul pentru politica sa imperialistă, care a adus Germania într'un conflict cu națiunile, și de a fi urzit războiul mondial cu Austria și cu Turcia falită. La această crimă guvernul a mai adăugat una neluind nici o măsură contra foametei. Poporul s'a săturat cu astfel de victorii precum și cu submarinele germane cari voiau să reducă valoarea Angliei in timp ce Anglia voia să pledeze pentru pace. S-a promis previziuni abundente Turciei pentru înaintarea în Balcani, dar foametea prevalează la Constantinopol și Asia Mică, și Turcia nu poate să-și hrănească armata. Manifestul spune că nu se mai speră în cultivarea câmpului din cauza lipsei de muncitori și de animale. Teritoriile ocupate sunt goale și poporul e muritor de foame în Polonia și Serbia. Războiul poate continua încă o jumătate de an și poate chiar un an, și poporul e muritor de foame. Dacă războiul va mai continua încă un an massele vor fi distruse. Din Botoșani BOTOȘANI, 29 Iunie. — Gh. Canaf, țigan scripcar din comuna Romînești, a omorit pe nevasta lui Catinca, în vîrstă de 30 ani, cu lovituri de topor. Cauza crimei e gelozia. După crimă, Canaf a dispărut și n’a fost încă prins. — Azi după masă, o ploaie torențială a inundat străzile orașului. La periferii apa a intrat în case. In strada Războeni 2 case s’au surpat. Sînt pagube însemnate. Cor. Războiul european Succese britanice LONDRA, 25 Iunie. — Săptămâna aceasta a fost foarte întunecată pentru Puterile centrale. Azit la răsărit cât și la apus germanii cit și aliații și-au pus toată greutatea lor în luptă și germanii au fost bătuți și au pierdut teren. Erî, englezii șî'au reluat ofensiva între Ancre și Somme către Montauban și au spart o rezistență disperată in patru puncte deosebite. Au luat cu asalt o lucrare foarte puternică cunoscută sub numele de reduta Leipzig la răsărit de Thiepval. Ei sunt acum în mijlocul apărărilor localității Ouillers, unde lupta continuă înverșunată pentru posesiunea satului. Au înaintat linia lor pe o adincime de 500 yds. pe o lungime de aproape 2000 yds. la răsărit de La Boisselle în acelaș timp golind terenul și cucerind trei linii de tranșee la nord de Fricourt și ajungînd la Contalmaison pe care l'au finat cîtva timp. In ultimul loc, am avut în contra noastră garda prusiană și am luat 700 de prizonieri. Generalul Haig comandantul șef britanic, a publicat aseară un comunicat plin de speranțe și regele George a dat un manifest către trupe, aducindu-le sincere felicitări și arătîndu-și mîndria față de rezultatele obținute tn lupta recentă. Generalul Foch așteptind îndreptarea liniei britanice și-a consolidat în acest timp pozițiunile repede cîștigate de el la sud de Somme, unde este clar că germanii au făcut sforțările cele mai mari ca să răzbată. Aceste sforțări au fost respinse cu ușurință și peronne, este așa de amenințat, nncit stațiunea de căi ferate a fost bombardată și capătul căilor germane a și fost mutat, mai către răsărit.. Trenuri nu mai merg de la Peronne la Tergnier. La Verdun se dau lupte înverșunate lângă lucrările Thiaumont fără nici o schimbare a liniei. (Ag.tel. engl.) CUM S’AU DESFĂȘURAT SUCCESELE ENGLEZE — Valoarea trupelor — LONDRA, 26 Iunie.—Corespondentul special al ziarului .,Morning Post“ care se află cu forțele britanice în Franța vorbește de succesele îndeplinite dela începerea ofensivei acum 8 zile și spune: „O parte considerabilă din noua armată britanică a trecut printr'o încercare din ceiee mai mari, pe care forțele britanice ior>fi avut de înldurat, ali «emeilîi noștri sînt mai veseli și mai încrezători ca oricînd. Acelaș corespondent vorbește despre marea localitate! Montaubanca, unul din episoadele cele mai strălucite din înaintarea noastră. Printre trupele cari au cucerit'o era și corpul de armată din Manchester, compus în mare parte din tineri birocrați și personal al diferitelor case de comerț, cari mai înainte n’aveau de loc, sau prea puțină, experiență de luptă serioasă. Acești oameni au înaintat cu o vitejie de neînvins și au pus cu totul pe fugă producîndu-le pierderi grele cîtorva din cele mai alese trupe bavabia instruită a noastră armată „de amatori“ a probat a fi mai mult decît egalul unora din cei mai buni soldați de profesiune pe care îl are Germania pe cîmpul de luptă. După ce atrage atenția asupra caracterului meritoriu al isprăvei, acelaș corespondent arată că a fost o înțelegere complectă și o unire de camaraderie care a fost de mult folos ambelor părți- Aripa dreaptă britanică nu a pierdut niciodată contactul cu aripa, stingă franceză și comunitatea cooperației a avut o influență importantă în a aduce către rezultatul decisiv la care s’a ajuns. Corespondentul remarcă de asemenea că nimic nu a fost mai satisfăcător în noua mișcare britanică, ca eficacitatea de care a dat dovadă serviciul aerian și adaugă că nu încape nici o îndoială că englezii și aliații lor francezi au obținut acum din acest pun,ct de vedere o complectă superioritate asupra germanilor. GERMANII CER PACE KAIRI NAIVON, 29 iunie. — Radio. „New York World“ publică un articol în care se spune că germanii cer pace. GENERALUL BAU BOLNAV NAUEN, 29 iunie. — Radio.—Se anunță din Paris . Generalul Pau e grav bolnav într-o localitate balneară din Caucaz. El este nevoit să-și întrerupă misiunea în Rusia. AVIOANE GERMANE PE ȚĂRMUL ENGLEZ BERLIN, 28 Iunie. — Oficial. — Două avioane aparținînd marinei germane au bombardat, în noaptea de 26 iunie, stabilimentele portului precum și întăririle de pe țărm, lingă Harwich și Dowres. (Wolfsbureau). PIERDERILE AVIAȚIUNEI KARNAVON, 29 Iunie. — Radiul Detaliile referitoare la pierderile aeriene engleze în timpul lunei Iunie arată că depozițiile germanilor în acceastă privință au fost extrem de exagerate. Germanii, n’au admis nici, pe sfert din pierderile lor sigure, din timp ce au dublat înfățișarea pierderilor franco-engleze. PORTUGALIA ȘI RĂZBOIUL BERNA. — Corespondentul din Lisabona a lui Temps r anunță: In Portugalia e așteptat cu nerăbdare rezultatul militar și financiar al călătoriei la Londra a ministrului de externe și a celui de finanțe. Se afirmă că parlamentul a dat ministrului de finanțe Costa depline puteri pentru a contracta un împrumut. Sunt speranțe că Anglia le var sta la dispoziție. Anglia. E de părere că atîta timpi cît nu e nevoie, portughezii să nu-șî verse sîngele. Cercurile politice portugheze ar dori însă mult ca să intervină și Portugalia în războiu, pentru că speră că în cazul acesta țara ar avea an rol mai mare la tratativele de pace, și dreptele aspirații ale țărei ar fi cu mai mare siguranță realizate. Se comentează și hotărîrile conferinței din Paris și se crede, că interesele Portugaliei vor fi luate în considerare. Moartea cumnatului SCaizerului BONN. Prințul Adolf de Schaumburg Lippe, cumnatul îmiparatului Wilhelm, a murit de o paralizie a inimei. (Wolffbureau). NAUEN, 29 Iunie.—Radio : O tele rofimii data 11 Iulie, a rótt” .re .ro Baltimore a sosit luni primul submarin comercial german. Submarinul e de aproape 2 mii de toane și e încărcat cu materii colorante și cu medicamente. Contrar comunicatului Reuter că vaporul a fost urmărit timp de 4 zile de vapoarele dezrăzboiü engleze și franceze, ofițerii submarinului n’au văzut în călătoria lor nici vapoare de răzbiou engleze nici franceze. Ziarele germane comentează sosirea primului submarin în portul german Baltimore arătînd că submarinul a sosit încărcat cu materii colorante pentru industria textilă azere ale împăratului german. De americană și că el aparține societăței Submarine comerciale oceanice germane de la Brema înființată la 8 (11) 1915 cu un capital de 2 milioane mărci. Al doilea submarin comercial Brema a fost terminat. * „Lokaianzeiger” spune că prin sosirea submarinului, blocada engleză s-a distrus pentru mult timp și urmarea va fi că englezii nu vor mai avea nici un drept asupra unui vapor neutral care duce mărfuri în Germania sau în țări neutre. Statele neutre au dreptul să ceară eventual complectă despăgubire Angliei. Căpitanul Persius arată în „Berliner Tageblatt“ cele scrise de „Manchester guardian“ după bătălia de la Skagerak : „noi cîntam Stoht rule Britania” ei recunosc acum că nu se mai întâmplă așa ceva. Britania stăpînitoarea valurilor numai poate înpiedica submarinele în drumul lor spre rudele din America și să ne distrugă vapoarele. Fapt cert este că i s’a trecut felul cum se înțelegea puterea noastră navală pînă acum și nu există expresiune relativă la aceasta pe care să n’o fi corectat ta urma războiului. Citiți în pag. VI-a: Examenele particulare. — De la frontiera Bucovinei. — Universitare. — Starea semănăturilor. — Mișcarea muncitorească, etc. MMNI 4 ZU prif la tragerea BOILOR PREMII ^ 1916 W1 Acordate gratuit abonaților ziarelor „ACETERUL" și „MIINATA** în valoare de peste Lei 40.000 dineari Lei 20.000 în numerar La tragerea din 3 IULIE a. c. se cîștigă Lei 10.000 la numerar* Lei 10.000 în orologie de valoare ------------ Tragerea se face de o comisiune de abonați sub controlul Camerei de Comerț din Capitală _______ PREȚUL ABONAMENTULUI: 1 an Lei 18. 6 luni lei 9.Ei 3 luni Lei 5,