Evenimentul Zilei, mai 1994 (Anul 3, nr. 565-588)
1994-05-04 / nr. 565
în paginile 2-3, „Evenimentul zilei“ relatează despre fj^ |^j| ^ ÎNCĂ BLAJINI in timpul predicii Patriarhului Teoctist s-a fluierat și s-a scandat ..Regele Miliai Ion Iliescu a spart oul maicii starețe de la Mănăstirea Țigănești Partidul Renașterii Națiunii Române a dezvelit două plăci comemorative la mormintele soților Ceaușescu a luat masa cu delii Prefectul județului Prahova a fost grav rănit într-un accident de mașină, iar soția sa și-a pierdut viața Ministrul justiției Publicație supusa sancțiunilor președintelui Ion Iliescu Ж BBpW-! Ц " wm "MBP Acest număr a fost tipărit in două ediții Anul III ■ miercuri, 4 mai 1994 ■ Preț 200 lei, 3,5 DM După concluziile contradictorii ale celor două comisiri din Ministerul Sănătății, PROGIEfIATORA A ÎNCHEIAT SI EA - AUDIEREA MEDICILOR IMPLICAȚI IN CAZUL „CECILIA NICOLESCU" URMEAZĂ EXPERTIZA MEDICO-LEGALA Cazul „Cecilia Ricolescu", decedată la data de 3 martie, la Spitalul „Cantacuzino" din București, este, în continuare, în atenția Secției Penale de la Procuratura Municipiului București. „Pînă la această data au fost audiați toți medicii implicați (citați de Procuratură), urmând să se facă expertiza medicolegalâ. Procedura de expertiză este folosită în astfel de cazuri pentru a se stabili cauzele decesului", ne-a declarat procurorul Iulian Molcuț. Reamintim că Cecilia Nicolescu, în vîrstă de 14 ani, a murit la Spitalul „Cantacuzino", în urma unui chiuretaj. Deși două comisii ale Ministerului Sănătății au anchetat cazul, concluziile acestora au fost contradictorii. Acest lucru a determinat preluarea cazului de către Procuratură, ancheta aflîndu-se actualmente în curs de soluționare. MARIA TIMUC МАМ M0 IN URMA CONDIȚIILOR INACCEPTABILE IMPUSE DE GUVERNUL VACĂROIU, REGELE MIHAI I A RENUNȚAT LA VIZITA TN ROMÂNIA MUW Romania: » l\\ min W (•) ! Ll ! tu mp ,llll aențlst'iiw minu IIMIII IN 000 miлапт «!! milWm mm Ori îți fac eu programul, ori nu mai ai ce câtva în România ! ftV !>(*4 Desen de ADRIAN ANDRONIC âștigînd, prin decizia TMB de ieri, procesul cu gruparea Quintus.. lartii râmpeanu a reso ¥ ®tiit ................... Astăzi, Mircea Ionescu Quintus va depune o contestație la Curtea Supremă de Justiție, care va suspenda aplicarea acestei decizii (Citiți in pagina a 4-a) Răspunzînd unei scrisori adresate ele cotidianul nostru, Consiliul Enj» Ne asiguri că problema retragerii acreditării „Eveeimmifueii zilei" pengă instituția prezidențială a fi rezolvati • RAPORTORII JANSSON SKÖNIG VOR DEPUNE UN RAPORT ÎN ACEST SENS LA COMISIILE POLITICA SI JURIDICA ALEC.E Ca răspuns la scrisoarea pe care „Evenimentului zilei" a adresat-o, pe 11 martie, 1994, Comisor politică și juridică ale Consiliului Europei, scrisoare în care cotidianul nostru informatorul european despre abuzurile și șicanele la care este supus din partea instituției prezidențiale, am primit la redacție următorul răspuns semnat de grefierul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Heiner Klebel : „Domnule Director. Așa cum probabil știți, scrisoarea pe care ați adresat-o Comisiei pentru probleme politice și Comisiei pentru probleme juridice și de drepturile omului a fost discutată în timpul vizitei raportorilor la București, între 27 și 30 martie. Problemele pe care le-au ridicat au fost abordate de domnii Jansson și König în mai multe reprize, ei avînd intenția de a redacta un raport care va fi supus cît de curînd atenției celor două comisii. Se poate spera că o soluție a problemelor pe care le-ați menționat va fi găsită foarte curînd. Vă rog să primiți, domnule director, expresia considerației mele". HEINER KLEBES , НашЛт fe Dîredeas, Geo* wsm Hé eaves probablement % Hetâx® que vm@ mm adressée à la Commission des Questions politiques et à la Commission des questions juridiques et des droits de Fbonune a été discutée Ton de la visite des Rapporteurs à Bucarest, du 27 au 30 mai« dernier, bsa problèmes que vous y soulevez ont ôté abordés par MM. Janssen et König à plusiour« reprises et ils ont l'intention d’en parier dans le rapport qu’il» soumettront taoehamement aux dans commissi® a& Aussi pourrait-on espérer qu'béémbttôm âee рпШте» tms va®« œwüemûs soit trouvée ршЛшшетеп& Je vous prie d'agréer, Monsieur le Directeur, Гехргеввюо de met ielutaf&m«1 distingué«® 1И1 .9. —. —: ЯЙДЛ Besner KSebaï Monsieur fan CmSTOU Directeur Evenimentul 55Ы Kata Freed libere 1 Sector 1 B0CAKBSS BwiraaniA Văzut de ION CRISTOIU Semnificațiile unei îmbrînceli politice In Joia Mare, cînd tot omul stă cu gîndul la cele sfinte, la conferința de presă a PUNR a avut loc o nouă îmbrînceală politică. Spun, o nouă îmbrînceală politică, pentru că genul nu e la noua sa apariție pe scena publică a țării. Lansată de Corneliu Vadim Tudor (a se vedea faimosul incident din incinta Camerei Deputaților), îmbrînceala a devenit una din formulele la care politicienii noștri par a apela tot mai mult pentru a tranșa categoric o dispută de idei. Potrivit presei, la POVR, lucrurile s-au petrecut cam așa. Vicepreședintele Ioan Gavra se străduia să-i convingă pe jurnaliști că protectorul politic al CARITAS, nu e PUNR, cum știe o țară întreagă, ci PD(FSN). în acea clipă, din sală, un domn senator PD, pe numele lui Aristotel Căncescu, i-a strigat că minte. Vorbitorul i-a poftit afară. Preopinentul se supune. Un coleg de al domniei sale, deputatul Vasile Bran rămîne mai departe în sală. Atunci, vicepreședintele Camerei Deputaților, chtamai personalitatea politică deci, a coborît în sală și a încercat să-l smulgă de pe scaun. Nu s-a lăsat cu pumni, deoarece au intervenit, cum se întîmplă în mod obișnuit, cei din jur. Atrasă de pitorescul întîmplării, presei i-au scăpat cîteva lucruri mai importante decît nădușeala de pe fețele celor doi combatanți. E vorba de faptul că e a doua oară cînd un parlamentar PD se află implicat într-o îmbrînceală politică. Firește, Partidul Democrat e de mai mult timp ținta unor campanii sîcîitoare din partea PDSR și a aliaților acestuia. Asta nu justifică însă cu nimic prezența celor doi parlamentari PD la o conferință de presă a altui partid și, cu atît mai puțin, intervenția din sală a lui Vasile Căncescu. Pentru conducerea PD, incidentul trebuie să fie un semnal de alarmă. Se pare că nervii multora dintre cei din jurul lui Petre Roman încep să cedeze. Dacă fruntașii PD vor continua să-și facă dreptate în acest fel extrem de original, imaginea partidului în țară și în străinătate riscă să se deterioreze grav. Nu aceasta e, însă, cea mai gravă semnificație a întîmplării din Joia Mare. Cea mai gravă semnificație trebuie căutată în însuși discursul lui Ioan Gavra. După cum arătam mai sus, acesta s-a apucat să propage, la conferința de presă, o teză mult îndrăgită în ultimul timp de către domnia sa și de către ceilalți camarazi de partid. E vorba de teza potrivit căreia responsabilitatea pentru catastrofa națională numită CARITAS revine nu PUNR-ului, ci partidului condus de Petre Roman. Rolul imens pe care l-a avut PUNR-ul în spectaculoasa afirmare a escrocheriei puse kt cale de Ioan Stoica e deja o axiomă a vieții noastre politice. Stau mărturie declarațiile făcute presei și televiziunii de către președintele PUNR, Gheorghe Funar. De altfel, și fără aceste dovezi, n-ar fi nici o îndoială că fără complicitatea primarului de Cluj jocul n-ar fi putut aitrage în mrejele sale atîția oameni. Gheorghe Funar a dat acestui joc nu numai un sediu, nu numai o libertate maximă de mișcare în spațiul orașului, dar și acea încredere fără de care CARITAS-ul ar fi fost mort încă din fașă. Se știe că un asemenea joc se bazează pe încrederea deponenților. Acuranlînd pentru CARITAS, Gheorghe Funar a creat milioanelor de români iluzia că « vorba de un lucru serios. Cum altfel s-ar fi putut gîndi un om simplu aflînd că susținătorul jocului e președintele unui partid parlamentar și, totodată, primar al unui oraș de importanța Clujului ?! Cîtă vreme CARITĂS-ul strălucea ca un fel de Mecca a românilor, nici unul din ceilalți lideri ai PUNR n-au luat atitudine împotriva complicității lui Gheorghe Funar cu Ioan Stoica. Lucru perfect explicabil. Faima jocului de întrajutorare era un extraordinar mijloc de sporire a capitalului politic. CARITAS-ul s-a prăbușit. Milioane de deponenți înșelați caută să-și reverse mînia pe cei vinovați. Și atunci ce face PUNR-ul prin persoana lui loan Gavra ? în loc să-și asume bărbâtește responsabilitatea, procedează la o întreagă echilibristică, pentru a demonstra că PUNR-ul n-are nici o legătură cu CARITAS-ul, ba, mai mult, că un alt partid, PD(FSN) ar fi fost susținătorul jocului. O asemenea întoarcere ca la Ploiești ne-ar mira, dacă ea n-ar avea un precedent în politica românească. Precedentul, care a fost dezicerea unei părți a FSN (citită rapid sub numele de PDSR) de greșelile guvernării FSN, aruncînd întreaga responsabilitate pe seama grupării Roman. Acest oportunism politic e semnificația cea mai gravă a incidentului de la conferința de presă a PUNR.