Evenimentul Zilei, aprilie 1996 (Anul 5, nr. 1146-1169)

1996-04-01 / nr. 1146

ÎNTR-UN INTERVIU ACORDAT ZIARULUI NOSTRU, GENERALUL DUMITRU CIOFLINA AFIRMĂ: ‘România a pus la dispoziția NATO aeroporturile Timișoara, MihaiL KogăLniceanu, București și Craiova" SfcJ NICOLAE VĂCĂROIU DEVINE SOCRU­ MARE PE 21 APRILIE Surse guvernamentale ne-au informat că primul ministru al României, Nicolae Văcăroiu va fi curînd unul din protagoniștii unui eveniment de na­tură să-i mai abată gîndul de la problemele care-l asaltează în această pe­rioadă: domnia sa devine socru mare! Fericitul eveniment se va consuma la Snagov, pe data de 21 aprilie. Viitorul mire, Mihai Văcăroiu, are 26 de ani și este absolvent al Academiei de Științe Economice. ANDRA MANTA ȘTEFAN SIGMOND a sărit de la 30 de metri, din elicopter, în Lacul Morii din Capitală —— Pagină CORESPONDENTĂ DE LA SOFIA Boris Elțîn a propus Bulgariei să adere la noua "Sreiune Sovietică" * .Pan Crimă oribilă în cartierul Sălăjan din București ELENA TĂNASE A FOST DECAPITATĂ CU DOUĂ LOVITURI DE SATIR VET* I .■V RADU CAMPEANU candidează din nou la funcția de președinte al României Pag­Specialiștii au dezlegat enigma teroriștilor kamikaze din Israel . Sinucigașul acționează convins că, după ce se aruncă în aer, în Paradis îl așteaptă 70 de fecioare Eugen Mihăescu a primit gradul de ambasador și funcția de consilier de stat al președintelui Iliescu Cunoscutul om de cultură Eugen Mihăescu a primit zilele trecute, prin Decretul Prezidențial nr. 17/1996, semnat de Ion Iliescu și publicat în "Monitorul Oficial", cel mai înalt grad diplomatic: ambasador. Menționăm că în diplomația românească doar cîțiva oameni au acest grad. Astfel, Eugen Mihaes­­cu a fost integrat oficial în structurile diplomației românești, urmîr­d ca din acest moment să îndeplinească misiuni diplomatice în numele președintelui Ion Iliescu atunci cînd va fi nevoie. Totodată, președintele Ion Iliescu a semnat în aceeași zi, în care a emis decretul mai sus amintit, 20 februarie 1996, o decizie potrivit căreia Eugen Mihăescu este numit consilier de stat în aparate președinției, funcție echivalentă cu cea de secretar de stat. Ca o primă misiune, Eugen Mihăescu îl va reprezenta pe Ion Iliescu,, președintele României, la Consiliul Permanent al Francofoniei, organism, ce grupează țările francofone, care are drept misiune prin­cipală coordonarea mișcării francofone și în care România a fost aleasă ca membru permanent pentru o perioadă de 2 ani. Consiliul Permanent al Francofoniei,,ce va căpăta în perioada imediat următoare un important caracter politic și economic, se întrunește în ședințe plenare de 4 ori pe an, în restul timpulu păstrîndu-se între reprezentanții cărlor membre un contact permanent. aNDRONIC MI­SILEI JÎTP.rtnr IrtU r.RKTHI; Acest număr a fost tipărit în douft edit« Anul V • final 1 «priit» iuț­ 8 • 12 nan. • OdO 1« Marele actor KIRK DOUGLAS se zbate între viață și moarte Celebrul Kirk Douglas plutește între viață și moarte, el a fost supus unei intervenții dificile pe cord deschis, relatează SAT 1. Doar la puține ore după ce interpretul atîtor roluri celebre, acum în vîrsta de 79 de ani, a primit Premiul Oscar pentru întreaga sa carieră, el a fost transportat cu salvarea la spital. Acolo, medicii l-au operat imediat, efectuînd un by-pass. De atunci, Kirk Douglas se afla la reanimare, iar starea sa este în continuare critică, au anunțat doctorii care-l îngrijesc. Fiul său, Michael, profund impresionat, se roagă pentru sănătatea și viața tatălui său STANCA RADULESCU EVENIMENTUL ZILEI văzut de ION CRISTOIU In serial despre România de azi: „CARACATIȚA“ 1. O radicală schimbare de perspectivă Sîmbăta seara a fost difuzat pe TVR ultimul episod din partea a șaptea a se­rialului „Caracatița". Penultima parte, cea de a șasea, a fost difuzată în martie 1993. La vremea respectivă, ea s-a bucurat în România de un interes enorm. Interesul pe care-l provoacă, în chip necesar, un film polițist foarte bun, avînd, dincolo de tensiunea specifică unei asemenea pro­ducții, și avantajul de a înfățișa o reali­tate faimoasă a lumii de azi : Mafia sici­liana. N-am nici o îndoială că și partea a șaptea, încheiată sîmbătă, a stîrnit o enor­mă ațîțare în rîndurile milioanelor de te­lespectatori români. Cu o singură preci­zare, absolut necesară. Spre deosebire de partea a șasea, de părțile anterioare, cea de-a șaptea își explică interesul nu numai prin factura polițistă a peliculei. Cu trei ani în urmă, „Caracatița" mai rămînea încă o producție despre realitățile Italiei. Acum, în 1996, ea poate fi considerată un film despre realitățile românești. Cînd spun asta nu mă refer la faptul că, în e­­fortul unei adaptări la mersul vremurilor, ultima parte a serialului e consacrată, printre altele, și infiltrării în Estul postco­­munist a Mafiei siciliene. Mă refer la constatarea că evoluția societății noastre din ultimii ani face, în chip straniu, ca numeroase întîmplâri, personaje și pro­bleme din seria a șaptea a „Caracatiței" să pară telespectatorului nostru de o ului­toare actualitate în plan românesc, deși ele se petrec în Sicilia. Că n-avem o lite­ratură, un teatru, o cinematografie în stare să abordeze cu îndrăzneală haluci­nanta realitate care e tranziția de la so­cialism la capitalism râmîne un adevăr ce nu poate fi contestat. Pînă la apariția unor romane, a unor piese de teatru, a unor filme care să ia în dezbatere încîl­­ceala social-politică și morală postde­­cembristă, trebuie să ne mulțumim însă cu producțiile venite de peste hotare, pro­ducții care, deși se petrec în alte țări, pot fi considerate, prin similitu­dinile de situații, personaje și proble­me, ca abordînd și viața României de azi. Din acest punct de vedere se manifestă în spațiul autohton actual un feno­men despre care am mai scris. Ex­cepție făcînd creațiile importante din Est, toate producțiile literar-artistice puse la dispoziția românilor în anii comunis­mului le înfățișau o lume total străină. Dincolo de povestea propriu-zisă, Dallus­ul, vizionat înainte de decembrie 1989, nu ne spunea mare lucru. E drept, românii urmăreau cu sufletul la cauză aventurile clanului Ewing, își împărțiseră pe diferite personaje simpatiile și antipatiile. Reali­tatea social-politică și economică din se­rial aparținea însă unei alte lumi, o lume mai depărtată de noi decît cea de pe Marte. în Dallas se vorbea de capital ma­joritar, de acțiuni, de influențarea unor congresmeni, de înghițirea micilor firme de către marile companii. Astfel de lucruri ne lăsau totalmente indiferenți, îl vedeam pe J.R. bătîndu-se să dețină majoritatea acțiu­nilor la o nouă firmă. Ne pasiona zbaterea lui doar pentru că aparținea unuia din per­sonajele principale. Nu înțelegeam însă de ce își face o chestiune de viață și de moar­te din a deține cel puțin 51 la sută din ac­țiunile unei companii. Și noi, românii de sub Ceaușescu ne zbateam din răsputeri. Nu pentru a avea cel puțin 51 la sută din acțiunile magazinului Unirea, ci pentru a prinde un loc mai în față la coada la pui care se făcea, dis-de-dimineață, în fața magazinului. Anii după decembrie 1989 au adus cu sine primele elemente ale econo­miei de piață. Capital majoritar, faliment, privatizare, fuziune de societăți comerciale, lichidități nu mai sunt, ca altădată, to­tal străine românilor. Ele au devenit acum elemente ale vieții cotidiene. De aceea, serialul „Dallas" s-a bucurat, după de­cembrie 1989 de o altă receptare. L-am văzut cu ochii unor oameni ce-ar putea avea, în orice clipă, preocupările econo­mice și financiare ale celor din clanul Kw­ng. Iată de ce trebuie să urmărim ro­manele și serialele venite din Occident ca și cum s-ar petrece nu acolo, ci la noi în România, Iată de ce trebuie să căutăm a descifra în „Caracatița" nu realitatea din Sicilia, ci realitatea României de azi. P.S. Înțelegînd demersul dintr-un edi­torial anterior, Ion Antonescu, președin­tele firmei Marshal Tourism mi-a trimis decontul călătoriei mele în Israel. L-am achitat cu promptitudine, dovadă stînd dhitanța numărul 4135552 din 29 martie 1996, eliberată de firma respectivă. Avînd în vedere că marele beneficiar sufletesc al călătoriei în Țara Sfîntă a fost nu atît „Evenimentul zilei", ci eu însumi, am gă­sit de cuviință să achit suma din banii mei. Consiliul Municipal Botoșani a fixat „taxa de gloabă“ la 15000 lei pe cap de vacă Membrii Consiliului Municipal Botoșani s-au hotărît, la sfîrșitul săptămînii trecute, să fixeze taxele de pășunat pe dealurile de la marginea orașului, așa-numită „taxă de gloabă". Astfel, proprietarii unor bovine adulte trebuie să plătească 15 000 lei de fiecare animal, iar pentru viței 6 000 lei. In schimb, pentru un cal taxa s-a stabilit la 8 000 lei, pentru o oaie la 5 000 lei, iar mieii și caprinele vor mînca iarbă de 1 500 lei fiecare. Consiliul Municipal Botoșani a mai hotărît ca Primăria să încheie contracte ferme cu cio­banii, contracte care prevăd și alte responsabilități. În cazul în care nu se vor respecta limitele sectoarelor de pășune prin nesupravegherea animalelor sau primirea în cirezi sau turme de oi a unor animale pentru care nu s-a plătit taxă proprietarii vor fi sancționați astfel: pentru bovine 20 000 leVcap, pentru cabaline 30 000 leVcap și pentru ovina 200 000 leVturma, carmen maftei FILMUL SERII LA 1: 1 NEPOTUL DE AUR MASSARATI AND THE BRAIN (SUA 1982) REGIA: HARVEY HART CU: PETER Bl UNG S LE Y, MARKIÉ POST CAMILLA SPARV ORA 20.00 Divizia­ Națională, etapa a UN NOU MECI "STRATEGIC" LA BISTRIȚA -a Amănunte de la cele 9 întîlniri ale etapei, în paginile 10-11 Sîmbătă dimineața, Gheorghe Da­­ghici de 60 de ani, din comuna Cicâr­lau, județul Maramureș, beat fiind și supărat pe fiul său de 38 ani, a pus mîna pe o scrumieră și l-a izbit cu putere în cap și pe unde a mai nimerit. Un tată i-a crăpat capul fiului său cu o scrumieră Cele mai multe lovituri fiul le-a primit însă în cap, el alegîndu-se cu un trau­matism cranian și o plagă parieto-tem­­porală stingă. Tatăl a fost reținut de poliție, iar cercetările continuă. PA­VEL TUDORAN Astăzi, de la ora 18,30 pe TVR 2, Vartan Arachelian și invitații săi vor discuta despre Israel, așa cum se vede el din interior Astăzi, de la ora 18,30, pe programul 2 al TVR, în ca­drul cunoscutei emisiuni „în fața dumneavoastră", vor fi prezenți patru dintre cei mai reputați publiciști din România: Ion Cristoiu, directorul cotidianului „Evenimentul zilei", Oc­­tavian Andronic, directorul ziarului „Libertatea", Dumitru Tinu, directorul cotidianului „Adevărul" și Paul Grigoriu, director general adjunct al Radiodifuziunii Române. Realizatorul acestei emisiuni, Vartan Arachelian, împreu­nă cu invitații săi, membri ai unui grup de publiciști care a vizitat recent Israelul, va prezenta telespectatorilor imaginea acestei țări, așa cum se vede ea din interior. Pe de altă parte, reamintim că Pelerinajul la Locurile Sfinte va fi evo­cat în cadrul aceleiași emisiuni la data de 15 aprilie, a doua zi a Sfintelor Paști CHESTIUNEA ZILEI Nici în acest an bieții români nu au scăpat de inundații Spune și dumneata, cum ătră: dacă ne mutăm la oraș, n-o să avem apă la robinet, dacă rămînem în sat, avem prea multă apă în bătătură!!! Desen de ADRIAN ANDRONIC

Next