Flacăra Iaşului, iunie 1966 (Anul 22, nr. 6134-6159)
1966-06-01 / nr. 6134
Proletari dîn toate ţările, uniţî-vâ ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.C.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII, Nr. 6134 MIERCURI 1 IUNIE 1966 4 PAGINI 23 DANI Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din industria construcţiilor de maşini Lucrările consfătuirii constructorilor de maşini au continuat marţi. In cursul dimineţii, lucrările s-au ţinut pe secţii de specialitate. După amiază a avut loc şedinţa plenară, la Începutul căreia au prezentat concluziile dezbaterilor din secţiile de specialitate Gheorghe Oprea, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini pentru secţia de autovehicule, tractoare, material rulant şi construcţii navale, Ion Avram, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini — pentru secţia de utilaj tehnologic şi echipament metalic; Cornel Mihulecea, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini — pentru secţia de electrotehnică şi Nicolae Constantin, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini — pentru secţia de maşini-unelte, mecanică fină şi maşini agricole. Au continuat apoi discuţiile asupra raportului. Luînd cuvîntul pe marginea raportului prezentat de tovarăşul Ilie Verdeţ, toţi vorbitorii de luni şi marţi au relevat cu mîndrie marile realizări obţinute de oamenii muncii în înfăptuirea politicii consecvente şi ferme a Partidului Comunist Român de industrializare socialistă a ţării, chezăşie sigură a dezvoltării multilaterale a economiei naţionale, a creşterii bunăstării poporului, asigurării independenţei şi suveranităţii naţionale. Ei au subliniat — amintind numeroase fapte — importanţa deosebită acordată de partid şi guvern industriei constructoare de maşini, a cărei dezvoltare rapidă, în ritmuri înalte, a contribuit în măsură tot mai mare la înzestrarea tehnică a tuturor ramurilor economiei naţionale. Relevînd rezultatele bune obţinute în primele luni ale acestui prim an al cincinalului, participanţii şi-au manifestat încă o dată hotărîrea de a îndeplini marile sarcini ce le revin din vastul program de dezvoltare a ţării, elaborat de Congresul al IX-lea al partidului. Ei şi-au exprimat bucuria pentru organizarea acestei consfătuiri la care participă conducătorii partidului şi statului nostru, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, subliniind că aceasta demonstrează o dată mai mult, preţuirea de care se bucură munca avîntată, aportul muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi specialiştilor constructori de maşini la progresul multilateral al ţării. Participanţii la dezbateri au analizat pe larg, în lumina experienţei dobîndite, căile pentru îndeplinirea, în cele mai bune condiţii, a sarcinilor ce revin constructorilor de maşini în actualul cincinal, neajunsurile care s-au manifestat în unele domenii şi felul în care acestea trebuie înlăturate, au făcut numeroase propuneri preţioase pentru valorificarea mai deplină a marilor rezerve existente în fiecare întreprindere, pentru îmbunătăţirea activităţii în toate sectoarele acestei ramuri. Numeroşi vorbitori s-au referit, în cuvîntul lor, la principalele aspecte ale dezvoltării, diversificării şi modernizării continue a producţiei de maşini-unelte în lumina sarcinii trasate de documentele Congresului al IX-lea al P.G.R., privind sporirea contribuţiei acesteia la reînnoirea şi creşterea parcului de mijloace tehnice al uzinelor, la automatizarea procesului de producţie al diferitelor ramuri ale economiei naţionale. Ing. Aurel Bozgan, directorul general al Fabricii de maşini-unelte şi agregate din Bucureşti, ing. Virgil Bogza, directorul întreprinderii mecanice din Roman, ing. Constantin Ionescu, directorul Uzinei „înfrăţirea" din Oradea, şi alţii au arătat că îndeplinirea sarcinilor de asimilare şi producere, în cantităţi sporite, a noi maşini-unelte la nivelul tehnicii contemporane trebuie să se bazeze nu numai pe crearea de noi capacităţi ci, într-o mai mare măsură, pe folosirea integrală a capacităţilor de producţie şi a forţelor de muncă existente, pe utilizarea raţională, a fondurilor de investiţii alocate de către stat. Darea în exploatare a noii capacităţi trebuie să creeze, ca şi în alte domenii, posibilităţi de extindere a celor mai avantajoase tehnologii. Ei au relevat, în acelaşi timp, că întreaga activitate de cercetare ştiinţifică şi proiectare trebuie orientată mai perseverent spre soluţii constructive şi tehnologice îndrăzneţe, care să asigure produselor o înaltă precizie şi siguranţă în exploatare, randamente ridicate, durate de funcţionare îndelungate. Crearea unui institut de cercetări şi proiectări în domeniul maşinilor-unelte va contribui la întărirea activităţii de concepţie. In acelaşi timp serviciile de concepţie din uzine trebuie să aibă o mai mare contribuţie proprie la proiectarea maşinilor-unelte. O sursă importantă de sugestii şi măsuri pentru perfecţionarea activităţii din acest sector principal al industriei constructoare de maşini o constituie urmărirea atentă, organizată şi sistematică a comportării în exploatare a maşinilor-unelte. Departe de a fi epuizată, această (Continuare în pag. a 2-a) AGENDA Economii peste plan Prin aplicarea unui plan de măsuri tehnico-organizatorice, productivitatea muncii la I.G.C. Huşi a crescut cu peste 10 la sută, faţă de prevederi. De asemenea, prin folosirea raţională a materialelor şi combustibilului, consumurile specifice au fost reduse simţitor. Acestea, ca şi alte căi, au contribuit la realizarea, pînă în prezent, a unor economii în valoare de 49.000 de lei peste sarcina planificată. Concerte simfonice extraordinare Apreciatul dirijor englez Anatole Fistoulari va fi din nou, în această săptămînă, oaspete al oraşului Iaşi. Cu acest prilej, el va dirija concertele simfonice extraordinare ale orchestrei Filarmonicii ieşene de vineri 3 şi sîmbătă 4 iunie (ambele la orele 20). Programul concertelor cuprinde „Simfonia a IV-a" de F. Mendelssohn-Bartholdy şi „Simfonia a V-a” de P. I. Ceaikovski. Consiliul agricol regional şi casa agronomului au organizat la Bîrlad un instructaj privind inventarierea şi cartarea pajiştilor. Participă ingineri şi tehnicieni agronomi de la consiliile agricole raionale şi din cooperativele agricole de producţie din regiune. Un turneu ce s-a bucurat de succes De curînd, colectivul Teatrului Naţional din Iaşi s-a înapoiat din Capitală unde a întreprins un turneu, prezentînd în zilele de 27, 28 şi 29 mai spectacole cu piesa „Becket" de Jean Anouilh, în regia Soranel Goroamă şi scenografia Hristofeniei Gazacu. Spectacolele s-au bucurat de mare succes, fiind aplaudate de un numeros public. Expoziţii de artă plastică şi noi achiziţii Printre ultimele achiziţii care îmbogăţesc colecţia Muzeului de artă din Iaşi se numără „Portret de femeie“ de Th. Pallady, „Baia din Paris" de Nicolae Popa, „Natură statică“ de Paul Verona, „Portret“ de Giovanni Schiavoni şi o acuarelă a sculptorului Ion Georgescu. De asemenea, pentru a face cunoscute publicului o serie de lucrări importante, colectivul muzeului va organiza in raioanele Negreşti, Huşi, Vaslui şi Paşcani expoziţii de grafică contemporană a pictorilor moldoveni, precum şi expoziţii cu lucrări aparţinind pictorilor Gheorghe Popovici şi Otto Briese. Cooperativa agricolă Cristeşti, raionul Paşcani. Mecanizatorii Virgil Vieru şi Ion Brînzilă din brigada a 2-a La S.M.T. Paşcani execută praştia a doua la floarea-soarelui. O DELEGAŢIE GUVERNAMENTALA ROMÂNA VA VIZITA TURCIA O delegaţie guvernamentală română, face o vizită în Republica Turcia în condusă de preşedintele Consiliului de a doua jumătate a lunii iulie 1966, la invitaţia preşedintelui Consiliului Miniştri al Republicii Socialiste Rom Miniştri al Republicii Turcia,mânia, Ion Gheorghe Maurer, va Suleyman Demirel. Plenara Comitetului regional de partid cu activul Ieri, a avut loc plenara Comitetului regional de partid Iaşi, în care s-a analizat problema desfăşurării procesului instructiv-educativ în şcolile generale, profesionale, tehnice şi în liceele din regiunea Iaşi în cursul anului şcolar 1965—1966. La lucrările plenarei au participat membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului regional P.G.R., primii secretari ai Comitetelor raionale de partid, vicepreşedinţi ai sfaturilor populare regional, raionale şi orăşeneşti, şefii secţiilor de învăţămînt, directori de şcoli, cadre didactice din învăţămîntul superior, din licee şiinstitutul de perfecţionare, directori de întreprinderi, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă. In cadrul plenarei, tovarăşul I. Tudoran, secretar al Comitetului regional de parte, a prezentat un referat asupra desfăşurării procesului instructiv-educativ în şcolile generale, profesionale, tehnice şi în liceele din regiunea noastră. După ce a arătat că unul din obiectivele importante ale politicii partidului şi statului nostru îl constituie dezvoltarea continuă şi perfecţionarea învăţămîntului de toate gradele, vorbitorul a reliefat rezultatele ce s-au obţinut în ultimii ani în regiunea Iaşi în domeniul dezvoltării învăţămîntului şi în desfăşurarea procesului Instructiv-educativ. Pentru îndeplinirea cu succes a obiectivelor trasate de Congresul al IX-lea al partidului nostru , care a pus în faţa învăţămîntului sarcina de a asigura elevilor o bună pregătire, temeinice cunoştinţe de cultură generală, ştiinţifice şi tehnice, e necesar ca organizaţiile de partid, conducerile şcolilor, învăţătorii şi profesorii să se preocupe cu mai multă atenţie de îmbunătăţirea procesului de învăţămînt, să desfăşoare permanent o activitate susţinută pentru perfecţionarea metodelor de predare, a măiestriei pedagogice, să-i educe pe elevi în spiritul dragostei faţă de patrie, partid şi popor, să le dezvolte trăsături morale caracteristice omului de tip nou. In continuare au urmat discuţii pe marginea materialului prezentat. Au luat cuvîntul: prof. Gabriela Simion, directoarea Liceului nr. 1 „Mihail Sadoveanu“ Iaşi, Anatol Lupşa, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, Simion Unguraşu, prim-secretar, al Comitetului orăşenesc Iaşi al P.C.R., Ion Bălănescu, directorul Şcolii generale din comuna Cîrja, raionul Bîrlad, Mihai Apostol, secretar al Comitetului raional Iaşi al P.C.R., ing. Eugen Rîpă, inspector al Cabinetului metodic pentru învăţămîntul profesional şi tehnic Bucureşti - secţia Iaşi, Puiu Filipescu, directorul Liceului din Tg. Frumos, Maria Ciobanu, secretară a Comitetului regional U.T.C., Aurelia Stoleru, secretara organizaţiei de bază P.C.R. de la Liceul nr. 7 Iaşi, Vasile Mitrofan, şeful secţiei de învăţămînt a Sfatului popular al regiunii Iaşi, A. Ţolescu, secretar al Comitetului orăşenesc de partid Bîrlad, acad. Cristofor Simionescu, preşedintele Filialei Iaşi a Academiei Republicii Socialiste România, Smaranda Popescu, directoarea Şcolii generale nr. 6 Iaşi, Lucian Hatmanu, preşedintele Consiliului agricol regional, Mocanu Mihalache,, vicepreşedinte al Sfatului popular raional Huşi. In intervenţiile lor, vorbitorii au arătat succesele obţinute în invăţămînt în ultimii ani, metodele şi procedeele ce le folosesc şi au făcut numeroase şi judicioase propuneri concrete pentru îmbunătăţirea activităţii didactice. Ei s-au angajat să muncească cu abnegaţie pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al IX-lea al partidului, să adluce tînăra generaţie în spiritul patriotismului, al dragostei neţărmurite faţă de partid, să asigure ţării cadre cu o bună calificare, la nivelul actual al dezvoltării tehnicii şi ştiinţei, pentru continua înflorire economică şi social culturalăa României socialiste. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarăşul Miu Dobrescu, prim-secretar al Comitetului regional de partid Iaşi, care a subliniat importanţa ce o are şcoala în viaţa socială ca izvor de cultură şi factor de civilizaţie şi a reliefat unele succese ce s-au obţinut în ultimii ani in regiunea Iaşi, ceea ce înseamnă că şi în acest domeniu de activitate se traduc în viaţă sarcinile trasate de partid. Majoritatea cadrelor didactice din şcolile regiunii se străduiesc ca prin activitatea ce o desfăşoară în clasă şi în afară de clasă, să realizeze sarcinile complexe şi multilaterale ale educaţiei comuniste a elevilor. Pentru a se înregistra succese şi mai însemnate — a subliniat vorbitorul — e necesar să se acorde o mai mare atenţie educării patriotice a tinerei generaţii, să se cultive dragostea nestrămutată faţă de trecutul glorios de luptă al poporului nostru, faţă de partid şi patria socialistă. Cadrele didactice trebuie să-şi bazeze lecţiile pe cele mai noi cuceriri ale ştiinţei, să educe elevii in spiritul documentelor Congresului al IX-lea al P.G.R., al Expunerii făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la adunarea festivă cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a partidului nostru. O grijă deosebită trebuie să se acorde activităţii extraşcolare, antrenării familiei In procesul de educaţie a elevilor. In acest sens este necesar să fie Intensificată propaganda pedagogică în rîndul părinţilor, folosindu-se forme atractive şi variate. Organele şi organizaţiile de partid trebuie să se ocupe cu mai multă grijă de primirea în rîndurile partidului a învăţătorilor şi profesorilor bine pregătiţi din punct de vedere profesional şi politic care se bucură de autoritate şi prestigiu în şcoală şi în rîndul cetăţenilor, să acorde o atenţie sporită învăţămîntului ideologic al cadrelor didactice, factor important în ridicarea nivelului procesului instructiv-educativ. Nu peste mult timp se va încheia anul şcolar, prilej de a se analiza în fiecare şcoală, cu simţ de răspundere, rezultatele obţinute, luîndu-se măsuri concrete pentru ridicarea activităţii didactice la nivelul exigenţelor actuale. Plenara Comitetului regional de partid a adoptat un plan de măsuri. Vizita Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Iranului BRAŞOV . De la trimişii speciali Agerpres, Mircea Moarcăş şi Adrian Ionescu , Maiestatea Sa Imperială, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, şi-a continuat marţi vizita în regiunea Braşov, însoţit de Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ion Mărcuş, preşedintele Sfatului popular regional, de alte persoane oficiale, ca şi de membrii suitei sale, suveranul Iranului a vizitat în cursul dimineţii cunoscutul monument arhitectonic — Biserica Neagră. Aici, înaltul oaspete, după ce a luat cunoştinţă de istoricul acestei vechi construcţii braşovene, a asistat la interpretarea la orgă a unui preludiu de Bach. Coloana maşinilor oficiale a străbătut apoi străzi principale ale oraşului, de-a lungul cărora numeroşi braşoveni au salutat cordial pe înaltul oaspete. Drumul a continuat spre Prejmer, unde, după obiceiul locului, săteni călări, în port naţional, au ieşit în întîmpinarea Şahinşahului. Aceeaşi primire ospitalieră şi la sediul gospodăriei agricole de stat din localitate. La sosire, suveranul Iranului a fost salutat de Angelo Miculescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii. Prezentarea activităţii gospodăriei, de către directorul ei, ing. Ion Toma, a suscitat interesul Şahinşahului, care şi-a exprimat dorinţa de a cunoaşte îndeaproape fermele sectorului zootehnic. „Ne interesează foarte mult ce aţi realizat dv., deoarece avem intenţia de a organiza in Iram o fermă de acest gen pe 4.000 de hectare“ , a subliniat înaltul oaspete. Au fost arătate „recordmenele“ fermei, fiecare vacă de rasă de aici dînd în jurul a 45 litri de lapte pe zi. S-a mers apoi la păstrăvăria gospodăriei. La Încheierea acestui popas la Prejmer, Şahinşahul a felicitat pe directorul gospodăriei. „Vă doresc cele mai bune realizări şi o prosperitate continuă — a spus Maiestatea Sa Imperială. Contribuţia pe care o aduceţi economiei ţării dv. să fie tot mai mare“. ... Din nou o scurtă revedere cu oraşul de la Poalele Tîmpei, în drum spre Poiana Braşov. Pe una din serpentinele noii şosele ce şerpuieşte în coasta muntelui, maşinile se opresc. Oaspeţii admiră panorama oraşului ce se pierde în depărtare, spre Ţara Birsei. La amiază, în saloanele hotelului „Sport" din Poiană, preşedintele Sfatului popular regional a oferit un dejun în onoarea Maiestăţii Sale Imperiale. In timpul mesei, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, au fost rostite scurte toasturi. Este pentru mine o deosebita cinste să salut prezenţa în mijlocul nostru a Şahinşahului Iranului — a spus Ion Mărcuş, preşedintele Sfatului popular regional. Ne exprimăm satisfacţia că în cursul călătoriei în România, Maiestatea Sa Imperială a binevoit să viziteze şi regiunea Braşov, pentru a cunoaşte unele drin realizările noastre. Braşovul — a continuat el —, oraş cu o veche şi bogată tradiţie culturală şi economică, este astăzi un puternic centru industrial cunoscut în multe ţări prin produsele fabricilor sale. Tractoarele, rulmenţii şi alte maşini exportate peste hotare, în cadrul relaţiilor noastre comerciale, contribuie la strîngerea legăturilor cu alte popoare, printre care şi cu harnicul popor iranian prieten. Primirea făcută de locuitorii regiunii noastre este o dovadă a sentimentelor prieteneşti pe care poporul român le nutreşte faţă de poporul iranian. Gazda a toastat apoi în sănătatea Maiestăţii Sale Imperiale, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, pentru prietenia româno-iraniană, pentru pace în lume. A răspuns Şahinşahul Iranului. Mulţumindu-vă pentru calda ospitalitate, a spus înaltul oaspete, ţin să vă felicit, pentru realizările impresionante obţinute în regiunea şi oraşul dv. După ce s-a făcut interpretul sentimentelor de prietenie nutrite de poporul iranian faţă de poporul român, suveranul Iranului şi-a exprimat convingerea că relaţiile dintre cele două ţări se vor dezvolta continuu. Uzinele de tractoare pe care le-am vizitat prezintă un interes deosebit pentru noi , a subliniat Şahinşahul, exprimîndu-şi speranţa că în viitor Iranul va fi o mare piaţă de export pentru tractoarele româneşti. Transmit harnicilor locuitori ai regiunii şi oraşului Braşov urări de viaţă lungă şi de succes, pentru o economie tot mai înfloritoare — a spus în încheiere suveranul iranian — şi ridic paharul pentru prosperitatea, fericirea şi înflorirea vajnicului şi nobilului popor român, pentru pace şi colaborare internaţională. După-amiază, Maiestatea Sa Imperială a plecat apoi cu un tren special spre Bucureşti. In drum spre gară, suveranul Iranului a fost salutat călduros de numeroşi braşoveni. In gara Braşov o companie militară a prezentat onorul. La sosirea la Bucureşti, înaltul oaspete a fost salutat de Ilie Murgulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Roman Moldovan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ştefan S. Nicolau, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Eduard Mezincescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, de generali ai forţelor noastre armate. PE MERIDIANELE GLODULUI [K La Praga şi-a început lucrările Al XII lea Congres al Partidului Comunist din Cehoslovacia (Bl Azi în Republica Dominicană AlCgCrl într-o atmosferă de mare încordare ■ Marinarii britanici resping soluţiile de compromis Descoperirea copilăriei Copilăria e o ţară ciudată cu copaci in care cresc întrebări, cu maşini care pun probleme rezolvate numai pe bază de imaginaţie, se descoperă relaţii strinse intre jucăriile de acasă şi tanti care trece grăbită, între avion şi pălăria vecinului şi aşa mai departe. „A fost odată ca niciodată“ e ceva prezent sau care se poate intimpla mîine. Cum să pătrunzi in această ţară prin care am trecut fiecare, iară să fii stingaci sau prea serios ? Ca să pătrunzi in lumea lor itt trebuie măcar una din acele virtuţi ale eroilor din basme, să te faci nevăzut, să te vorbeşti în graiul păsărilor şi florilor, să ai lampa lui Aladin sau măcar acei „Sesam deschide-te !“. Un reporter nu are decit condeiul şi carnetul. Se pot face farmece cu ele ? M-am căutat prin buzunare şi am găsit nişte bomboane. M-am uitat la nişte copţi care se jucau in parc şi mi-am regăsit zimbetul. M-am gîndit puţin şi am descoperit o întrebare la care nici un copil nu rezistă : ce vrei să te faci tu cind ai să fii mare ? înarmat cu toate acestea am început să-mi caut eroii. Să vedem mai inui ce au de spus cei mici, din grupa mare. Pentru aceasta am organizat „o masă rotundă" la grădiniţa cu orar normal nr. 5. Mai inui e destul de greu să-i convingi să nu bage toate bomboanele o dată in gură ca să-şi ia de-o grijă şi apoi, să nu se apuce de cine ştie ce năzdrăvănie. După ce se mai liniştesc puţin, risc întrebarea cu care am venit pregătit: — Ce vreţi să vă faceţi voi cind o să fiţi mari ? După o clipă de gîndire toţi au cite ceva de spus, ridică degetele, se mişcă, sînt neliniştiţi şi nerăbdători să-şi împărtăşească planul. Citeva dintre acestea : Cristinel: „Eu vreau să mă fac inginer constructor, ca şi tăticu“. Iulian : „Eu am să mă fac cosmonaut, primul cosmonaut român“ Adina : „Eu, doctoriţă. Acum fac injecţie la căpuşi cinci nu stat cuminţi". Traian : „Eu mă fac şofer şi gata“. Adrian: „Şi eu mă fac inventator. Tăticu' face inovaţii la el la secţie. Şi eu am făcut una“ — Ce fei de inovaţie ai făcut tu ? — Un leagăn pe apă. — Cum asta ? — In apă să de un strip de beton, cu un braţ de fier şi nişte găici în care să stea copiii cină învaţă să înoate, şi nişte roţi care să se rotească, şi o scară pe care să se urce părinţii şi nişte bare de aer şi nişte şuruburi şi nişte antene şi nişte ... Nu mai intrăm în amănunte pentru că indicaţiile devin prea „tehnice" şi complicate şi riscăm să ne rătăcim prin labirintul imaginaţiei creatoare a lui Adrian. Cei 20 de „intervievaţi", cu chiu cu vai, şi-au arătat preferinţele în felul următor : 3 cosmonauţi (fiecare fiind primul, bineînţeles), 9 constructori (ingineri constructori, şoferi constructori, şi chiar un cosmonaut constructor), 6 doctoriţe, un „şofer şi gata", un inventator. Nu intilnim nici un marinar, nici un aviator, meserii care sunt banale In faţa rachetelor interplanetare. N. ALDEA (Continuare în pag. a 3-a) Moment de animaţie la „masa rotundă" a copiilor de la Grădiniţa cu orar normal nr. 5. *