Flacăra Iaşului, decembrie 1966 (Anul 22, nr. 6290-6316)
1966-12-01 / nr. 6290
ANUL XXII, Nr. 6290 JOI 1 DECEMBRIE 1966 4 PAGINI 2) DANI 9 CP Proletari din toate ţările, uniţi-vâ ! Organ al Comitetului reprmal Iaşi al PCR şi al Sfatului nonutar regional ASIGURAREA FONDURILOR PENTRU PENSIONAREA ŢĂRANILOR COOPERATORI Un larg ecou au stirnic în masele de ţărani muncitori, de pe întreg cuprinsul patriei noastre, documentele Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român, în care se subliniază că o problemă ce va trebui să-şi găsească rezolvarea In cel mai scurt timp este stabilirea regimului de pensionare a ţăranilor cooperatori la bătrineţe, în caz de incapacitate de muncă, cît şi pentru copiii orfani de ambii părinţi. Precum se ştie, Congresul ţăranilor cooperatori a votat în unanimitate documentele privind introducerea sistemului de pensionare a membrilor cooperativelor agricole. Entuziasmul cu care a fost primit Statutul Casei de pensii de către masele largi, prin care se asigură rezolvarea pentru prima dată în ţara noastră a acestei probleme de mare importanţă socială, dovedeşte că ţărănimea urmează cu încredere îndemnul partidului. Ei văd în măsurile adoptate perspectiva îndeplinirii dorinţei fireşti a numeroase generaţii de ţărani ca prin munca lor să poată avea la bătrâneţe propriile lor mijloace de existenţă care să le asigure o viaţă demnă, senină şi ferită de griji. Se înţelege că fiind vorba de o acţiune fără precedent, pregătirea pensionării celor îndreptăţiţi a cerut din partea noastră, a Uniunii regionale, a celor raionale, a comitetelor filialelor Casei de pensii, plusul de efort pretins de orice început de drum. Accentul l-am pus, fireşte, pe asigurarea întregului volum de fonduri necesar acoperirii pensiilor din cele două surse ale sale — cota de 3,5 la sută din valoarea producţiei globale a fiecărei unităţi agricole şi contribuţia personală a membrilor cooperatori. Cît de mare importanţă s-a acordat acestei probleme ar fi suficient să arătăm că activitatea comitetului filialei regionale a fost analizată în trei şedinţe de birou M. CREŢU preşedinte al Uniunii regionale a cooperativelor agricole de producţie ŞTEFAN LUNGEANU preşedinte al Filialei regionale a Casei de pensii executiv şi in două şedinţe de lucru cu tot activul Uniunii regionale. De asemenea, activitatea comitetelor filialelor raionale ale Casei de pensii a fost analizată în cel puţin două şedinţe de birou executiv. Biroul executiv al Uniunii noastre regionale a Îndrumat şi sprijinit birourile executive ale uniunilor raionale, comitetul filialei regionale şi filialelor raionale ale Casei de pensii în legătură cu constituirea fondului de pensii, obţinerea adeziunilor, întocmirea şi soluţionarea dosarelor de pensii. Pentru anul 1967 cele 238 cooperative agricole din regiunea noastră trebuie să contribuie la formarea fondului de pensii cu suma de peste 40 milioane de lei. Pină în prezent, s-au și depus 30.568.622 de lei ceea ce reprezintă 75,7 la sută, planul de încasări pînă la această dată fiind depăşit cu 5,7 la sută. Pentru acest trimestru s-a reuşit să se încaseze în 45 de zile suma de 3.758.571 de lei. Cele mai bune rezultate le-au obţinut filialele raionale Vaslui, Paşcani, Hîrlău şi Huşi. Menţionăm că filiala raională Vaslui a realizat planul pe trimestrul IV în proporţie de 76 la sută. Această sumă reprezintă cota de 3,5 la sută din valoarea producţiei globale. Alte 4.069.308 lei au fost încasaţi din contribuţia personală a membrilor cooperatori. Trebuie să arătăm, însă, că încasările din contribuţia personală sunt încă nesatisfăcătoare. De aceea, uniunile raionale al cooperativelor agricole şi consiliile de conducere ale unităţilor au datoria de a impulsiona această acţiune. Pentru aceasta este necesar să se generalizeze experienţa pozitivă, să existe peste tot suficientă preocupare. Rezultatele bune de pînă acum îşi găsesc explicaţia, în primul rînd, în situaţia financiară a cooperativelor agricole. Spre exemplu, cooperativa agricolă din Comarna, raionul Iaşi, a depus încă din luna iulie suma de 186.000 de lei, reprezentînd contribuţia de 3,5 la sută datorată pe întreg anul, deşi pînă la acea dată avea obligaţia să depună numai 35 la sută din suma respectivă. Intrucît planul de producţie al acestei unităţi a fost cu mult depăşit în acest an, deci au crescut şi veniturile, consiliul de conducere al cooperativei a preconizat să mai contribuie la fondul de pensii cu suma de 75.000 de lei. Astfel de exemple se pot întîlni la multe cooperative agricole printre care amintim pe cele din Codăeşti şi Tanacu, raionul Vaslui, Totoieşti şi Plugari, raionul Hîrlău, Huşi, Rîseşti, raionul Huşi. In al doilea rînd, rezultatele se explică şi prin ceea ce am putea numi modul de lucru al tovarăşilor de la filialele Casei de pensii. Ca o metodă bună folosită de lucrătorii Casei de pensii a fost aceea că încă de la începutul fiecărui trimestru au impulsionat conducerile cooperativelor agricole să depună la ghișeele băncii dispozi (Continuare în pag. a 2-a) CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni din cadrul Depoului C.F.R. Iaşi a reuşit printr-o muncă susţinută să-şi îndeplinească sarcinile de plan pe 1966 cu 45 de zile mai devreme. Productivitatea muncii a crescut cu 16,63 la sută, iar consumul specific de combustibil convenţional s-a redus cu 1,15 la sută. Valoarea totală a economiilor obţinute prin reducerea, peste plan, a preţului de cost însumează 71,9 milioane lei. O contribuţie însemnată la realizarea planului anual, înainte de termen, a avut şi remorcarea a 888 de trenuri cu un supratonaj de 210.341 tone Dintre mecanicii de locomotivă care au adus un aport deosebit la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de producţie, se evidenţiază tovarăşii Dumitru Cozma, Ştefan Ropota, Gheorghe Dinulescu şi alţii. A. CRISTEA tehnician, preşedintele comitetului sindicatului Prevederile proiectului au fost depăşite La Fabrica de confecţii din Bîrlad s-au executat importante lucrări de investiţii. Ca urmare, în trimestrul II din acest an a fost dată în funcţiune o suprafaţă de producţie, însumînd peste 2.000 m.p. Intrarea la timp în funcţiune a acestei lucrări de investiţii şi măsurile luate pentru asigurarea unei depline utilizări a noii capacităţi au asigurat depăşirea prevederilor din proiect, privind indicatorii producţiei globale şi productivităţii muncii. Acesta a fost unul dintre factorii care au contribuit la îndeplinirea planului pe luna noiembrie a.c., cu cîteva zile mai devreme, precum şi la realizarea unor economii la preţul de cost şi beneficii suplimentare in valoare de 353.000 de lei şi respectiv 415.000 de lei (pe 10 luni). ES 2 ’ CENTRAL/. JA. ET'IM f. CA 5 , i, _ tolTARÁJ UR IAŞI Secţia bile-role de la Fabrica de rulmenţi din Birlad se numără printre colectivele evidenţiate in Întrecerea socialistă. La succesele obţinute de muncitorii de aici o contribuţie substanţială a adus şi comunistul Gheorghe V. Popa. Iată-l: In clişeul nostru, la masa de control, verificind calitatea produselor executate de membrii brigăzii pe care o conduce. * Foto : V. Botoșanu Imagine din centrul orașului Vaslui. PE MERIDIANELE GLOBULUI BUDAPESTA Vizita delegaţiei P.C.R. I la Combinatul metalurgic Csepel • CONTRIBUŢII ROMANIŞTI IA 0.O1L VIZITA TOVARĂŞULUI IOSIP BROZ mo In țara noastră La invitaţia secretarului general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, preşedintele R.S.F. Iugoslavia şi preşedintele U.C.I., Iosip Broz Tito, va face între 1 şi 3 decembrie a.c. o vizită neoficială in Republica Socialistă România. Preşedintele I. B. Tito va fi Însoţit de Mialko Todorovici, secretarul Comitetului Executiv al C.G. al U.G.I., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afaceri externe, membru al C.C. al U.C.I., şi Kiro Gligorov, secretar federal pentru finanțe, membru al C.G. al 15.0.1. " COMUNICAT la invitaţia Maiestăţii Sale Imperiale Haille Selassie I, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, împreună cu soţia, va face o vizită oficială de prietenie în Etiopia, intre 5 şi 9 decembrie 1966. a, DIN ŢARĂ Un gest de adîncă umanitate BRAŞOV — Pe străzile Mediaşului, o ambulanţă aleargă In plină viteză spre spital, în timp ce vuietul prelung al sirenei cere cale liberă pentru viaţa unui om — inginerul Neculae Surpeţeanu, grav accidentat. Ca o reacţie in lanţ au prins să se declanşeze toate resoartele puse in slujba vieţii. De la Bucureşti, Tg. Mureş, Sibiu şi din alte localităţi ale ţării au sosit pe calea aerului mai mulţi specialişti. Şi tot cu avionul a fost adus si singe. Peste 50 de oameni din diferite secţii ale fabricii „Vicrometan“ s-au grăbit să dea din sîngele lor pentru însănătoşirea tovarăşului de muncă. Colectivitatea, prin gestul ei de adîncă umanitate, i-a redat astfel viaţa. Exponat unic SUCEAVA — La Muzeul din Suceava se găseşte un exponat unic în întreaga ţară, scheletul capului unui mamut descoperit la Ripiceni-Izvor, împreună cu unelte din silex. Fildeșul străvechiului animal, care a trăit acum 70.000 de ani, are o lungime de 3 metri. CONSECINŢELE IMOBILIZĂRII FONDURILOR ÎN STOCURI SUPRANORMATIVE In documentele Congresului IX-lea al P.C.R. s-a pus un accent deosebit pe sarcina de a se lichida stocurile supranormative, de a se preîntîmpina formarea lor, prin folosirea cu maximum de chibzuinţă a mijloacelor materiale şi băneşti. Existenţa stocurilor supranormative, care reflectă o situaţie anormală, îmbracă în general două aspecte. In primul rînd, imobilizarea în stocuri de rezerve materiale pentru producţie (materii prime, materiale, combustibil, piese de schimb etc.) peste necesarul unor întreprinderi, face ca alte întreprinderi sau organizaţii economice să ducă, temporar, lipsă de aceleaşi mijloace materiale. Dacă este vorba de stocuri supranormative de producţie neterminată, atunci trebuie să ţinem seama de faptul că, în această fază, producţia nu poate fi folosită ca atare şi în ea se încorporează cheltuieli cu materii, materiale şi manoperă, care nu pot recăpăta o valoare de întrebuinţare decit numai prin finisare, şi că produsele respective sunt aşteptate în circuitul economic. In sfîrşit, dacă nu se livrează la timp produsele fabricate şi rămîn în stoc supranormativ, aceasta înseamnă că nu satisfacem la timp nevoile consumatorilor sau că am produs ceva care nu corespunde cerinţelor, ceea ce poate provoca pagube atît întreprinderilorrespective, cît şi economiei naţionale. In al doilea rînd, existența stocurilor supranormative atrage după sine un preț de cost mai ridicat. Intrucît acoperirea financiară a stocurilor supranormative se face, de obicei, pe seama împrumuturilor bancare restante, la care se plătesc dobînzi penalizatoare de 12 la sută pe an, valoarea acestora scumpesc preţul de cost al producţiei curente. Pe primele nouă luni ale acestui an, dobînzile penalizatoare înregistrate la preţul de cost realizat de întreprinderile din oraşul Iaşi, se ridică la peste 2,9 milioane lei. Rezultate bune în folosirea eficientă a fondurilor circulante s-au obţinut, de exemplu, în fabricile de tricotaje şi de mobilă din Iaşi, la care în 1966, faţă de 1965, creşterea normativelor este mai mică decit creşterea producţiei globale cu 2 la sută, respectiv 2,5 la sută. In afara concluziilor de ansamblu privind consecinţa existenţei stocurilor supranormative sau a unor subnormative permanente, în condiţiile realizării planurilor de producţie, dacă se analizează cauzele devierilor de la normativul fixat, pentru fiecare element în parte, se desprind şi alte aspecte importante. De exemplu, Fabrica de antibiotice, deşi nu a avut greutăţi financiare şi nici stocuri supranormative în primele luni ale acestui an, cu ocazia analizei cauzelor , care au generat, apariţia împrumuturilor restante, a ieşit în evidenţă existenţa, încă din anul 1965, a unor materiale în valoare de peste 1,5 milioane de lei şi care în parte nu se pot consuma pînă la finele acestui an. Deci, existenţa unor materii şi materiale fără întrebuinţare. .. chiar dacă pentru moment nu apar ca , stocuri supranormative, şi ,deci nu creează greutăţi financiare întreprinderii, sunt in fapt imobilizări de mijloace circulante. Măsurile pentru lichidarea acestor stocuri fără, întrebuinţare trebuie să fie luate operativ (la Atelierele „Nicolina", D.R.E.F. etc.) preîntîmpinînd crearea stocurilor supranormative, greutăţile financiare. Sunt unii care mai încearcă să justifice crearea unor supranormative prin grija ce o depun pentru asigurarea unei bune desfăşurări a procesului de producţie. Este greşit şi consecinţele suportate de întreprinderi ca „Progresul“ şi I.R A. 4 Iaşi se datoresc tocmai acestei ,,, griji“ exagerate în aprovizionare. Ce se întimplă însă cînd se află în stoc supranormativ producţia unei întreprinderi ? La Fabrica de tricotaje „Moldova“ au existat, la 1 octombrie a.c., stocuri supranormative de produse finite în valoare de 1.358.000 de lei. Intrucît produsele au desfacerea asigurată şi sînt de bună calitate, ar însemna că situaţia nu este îngrijorătoare. Iată însă că, în acelaşi timp, la o analiză mai atentă rezultă că nu s-au respectat unele prevederi din contractele de livrări pentru MIRCEA POPOV director adjunct al Direcţiei orăşeneşti a Băncii Naţionale Iaşi (Continuare în pag. a 3-a) Colecţie de ceasuri rare PLOIEŞTI — Muzeul regional de istorie din localitate dispune de o valoroasă colecţie de ceasuri rare. Aici poate fi văzut un ornic monumental care a aparţinut lui Ludovic al XIV-lea, ceasuri ale domnitorilor Constantin Brîncoveanu, Al. Moruzi, Alexandru Ioan Cuza, o pendulă construită la Braşov în secolul XVIII, prevăzută cu mecanism muzical, care execută 5 melodii. Alături de ceasul plan-glob, care indică diferenţele de ore de pe întregul mapamond, este expus un altul, de o construcţie interesantă, al cărui cadran indică denumirea orei, minutelor și secundelor în 11 limbi. (Agerpres) astăzi Începe RECENSAMÎNTUL REŢELEI COMERCIALE Astăzi, 1 decembrie, începe recensămîntul reţelei comerciale din ţara noastră. Timp de două luni, cît va dura această acţiune, se vor efectua lucrări complexe pentru cunoaşterea multilaterală a unor aspecte actuale privind structura reţelei şi eficienţa economică a diferitelor tipuri de unităţi comerciale. Prin această acţiune urmează să se obţină date referitoare la amplasare, înzestrarea cu utilaj şi mobilier a unităţilor şi la indicatorii economico-financiari pe care îi realizează. Sunt recenzate toate tipurile de unităţi comerciale de desfacere cu amănuntul, de alimentaţie publică, precum şi unităţile de producţie şi cele de depozitare care le deservesc. Intrucît prin recensămînt se culege un mare număr de informaţii, s-au lat măsuri ca prelucrarea lor să se facă în totalitate mecanizat. (Agerpres). Peisaj de iarnă. Foto : G. Paul LA CONFLUENŢA ISTORIEI CU VIITORUL Omul de lungi mine are vârsta istoriei şi memoria pământului românesc. Numele lui poate fi Gheorghe, poate fi Ştefan, poate fi oricare alt nume românesc. Vocea lui sună limpede ca şopotul piratelor româneşti şi vine parcă din cronici şi din „Mioriţa“. Privirile-i seamănă cu nişte păsări măiestre, care-şi iau zborul din adâncimi de codru către culmile cele mari şi luminoase ale unor munţi asemeni Carpaţilor noştri, dar care poartă nume cu rezonanţă nouă : Viitorul. Omul acesta mi-a călăuzit paşii printr-un sat românesc aliat la confluenta istoriei cu viitorul. Şi are acel sat nume cunoscut in regiunea noastră : Zăpodeni. „Vezi matale coama asta de deal ce se ridică in calea noastră ca o spinare de bour ? — m-a Întrebat omul de Ungă mine , arătindu - mi dealul crescut chiar intre drumurile care au direcţii: Zăpodeni şi Ştefan cel Mare. Iaca, această spinare de bour era, In vremea de demult, pe cind năvălitori hapsini se jucau cu locul şi cu moartea In bătrina noastră Moldovă, un fei de călăuză şireată, care abătea puhoaiele duşmane din drumul spre Iaşi şi Suceava către istalalt, ce duce la Zăpodeni şi care se pierdea in codrii cei mari din acele vremuri, unde oaspeţii nepoftiţi se intilneau cu topoarele şi săgeţile pămintenilor. Datorită vicleşugului acestei bucăţi din pămintul Moldovei, scăpau adeseori de ptrjol cătunele din Ţara de Sus. Şi tot din această pricină Zăpodenii din timpurile acelea, să tot fie 500—600 de ani de atuncea, şi-a mulat vatra de două ori, trăgindu-se tot mai sub pavăza şi-n frăţia codrilor, de unde, bărbaţii satului, punîndu-se sub steagul ţării, se prăvăleau ca nişte bolovani peste năboiul păgin, iringîndu-i". O clipă, am avut impresia că m-am cufundat in istorie. O clipă, am auzit parcă un dangăt de clopot, un glas de bucium, care sunau ca o chemare : „S-a fost sculat Măria-Sa-n Suceavă / Şi glas de bucium a pornit chemare / Şi limbi de clopot bat cu-nverşunare / Şi geana Doamnei iarăşi e jilavă“. Şi parcă răzbatea un zvon de bătălie, şi parcă era in ziua de 10 ianuarie a anului 1475, zicînd, in mlaştinile din preajma Vasluiului, cu oaste puţină, dar cu vitejie multă şi cu nesfirşită dragoste de ţară, moldovenii lui Ştefan au dat de cheltuială unui număr imens de năvălitori. De jos, de pe firul văii, satul mai mult se ghicea decit se vedea. Casele erau împrăştiate printre livezi in care nucii dominau prin masivitatea și coloritul lor de toamnă, galbenruginiu. Sus, pe culmea dealului Ghicirea, părea că cerul se sprijină pe ramurile încă înfrunzite ale livezii celei tinere şi pe umerii strigilor reţelei electrice ce-i taie in curmeziş. Cînd am pătruns pe uliţele satului, omul de lingă mine mi-a atras atenţia că vom merge pe Hunerariul Istoriei, nu cântărea obiceiurilor şi a tradiţiei şi pentru a Întrezări viitorul. Un lucru care mi-a atras atenţia in mod deosebit, după ce străbătusem o bucată de sat, a fost amestecul de vechi şi nou. Mi s-a părut că mă găsesc intr-un fel de muzeu al satului moldovenesc din regiunea noastră. Alături de împrejmuirile din nuieloaie împletite pe orizontală şi cu streaşină care să le apere de ploi, apăreau tot mai des gardurile din scindură pusă vertical, ca un simbol al tendinţei către înălţimi, cu stilpii porţilor sculptaţi cu migală şi cu artă ; alături de căsuţe străvechi, cu o odăiţă şi tindă, răsăreau mai la tot pasul case noi, cu deregi sculptaţi şi cu podoabe de arici populară sub streşinile acoperişului din tablă. Modelele de case aliate in caraionul trimis Sfatului normar nu prevăd părţi sculptate. Oamenii, insă, le-au a-V. FILIP (Continuare in pag. a 3-a)