Inainte, decembrie 1948 (Anul 5, nr. 1223-1245)
1948-12-01 / nr. 1223
Congresul F.D.I.F. în slujba păcii încă sunt vii în memoria a miioane de oameni grozăviile răsboiuli de cotropire a popoarelor, dus de către hoardele fasciste ale lui Hitler, n fara ochilor ,a mii de mame este vie încă amintirea chinurilor în care au pierit zeci și sute de mii de copilași din cauza bestiilor fasciste. Acestea toate nu pot și nu treime să fie uitate. Și azi imperialiștii americani și englezi, bancherii și fabricanii de arme vor să împingă popoarele spre un nou războiu. mai In conștiința popoarelor apare tot limpede de ce imperialiștii înaunte cu americanii, crează în toate colțurile globului mereu alte baze militare, de ce trimit trupe în Grecia, în Indonezia, în China, în Palestina cotropind astfel popoarele, pentru a impune jugul trusturilor și cartelurilor. Nu mai este un secret pentru nimeni că bugetul militar al Statelor Unite reprezintă 79 la sută din bugetul total al țării. Iată limpede de ce imperialiștii calcă acordurile internaionale la care au aderat împreună la U.R.S.S. Tov. I. V. Stalin a dat adâncă explicare politicei cercului imperialiste arătând că inspiratorii politicei agresive din U.S.A. și Anglia nu vor să ajungă la o înfiere și colaborare cu U.R.S.S.. Ei subminează acordurile în vigoare pentru că urmăresc deslanțuirea unui nou răsboiu, împotriva unui nou răsboi, pentru pace trainică, pentru progres, se ridică popoarele lumii întregi având în frunte Marea și puternica Uniune Sovietică. Forțele uriașe ce apără pacea sunt mult superioare forțelor agresiunii și cresc pe fiecare zi, în timp ce lagărul imperialist se descompune neîncetat. Federația Democrată Internațională a Femeilor care a luat naștere ca o consecință a desvoltării conștiinței și încrederii femeilor în propriile lor forțe ia parte activă la lupta popoarelor pentru pace. Alături de Federația Sindicală Mondială și alte organizațiuni internaționale, ea a devenit azi unul din zăgazurile ce se ridică în calea ațâțătorilor la răsboaie și de care trebue să țină seamă forțele negre ale reacțiunii. F.D.I.F., a luat ființă în anii răsboiului anti-fascist, când eroicele fiice ale Patriei Sovietice, împreună cu întreg poporul, au luptat neînduplecat pentru apărarea patriei lor, încă de atunci atenția femeilor sovietice era îndreptată către organizarea colaborării cu femeile din lumea întreagă în lupta împotriva fascismului. Activitatea din ce în ce mai largă a F.Dr.F., corespunzând năzuințelor femeilor democrate din întreaga lume, i-a sporit influența și i-a întărit autoritatea. Glasul puternic a celor 83 milioane de femei încadrate în F.D.I.F., răsună din ce în ce mai puternic, protestând împotriva politicei de jaf și cotropire dusă de imperialiști și slugile lor în Grecia, Spania, Vietnam, China, Indonezia etc. Apelul F.D.I.F. către democrații din lumea întreagă spune: „Cereți să înceteze crimele și și ajutați femeile și copiii Greciei”. Femeile au făcut să răsune O.N.U., glasul lor care protesta îmmpotriva teroarei sângeroase din Grecia monarho-fascistă, cerând să înceteze amestecul anglo-american în Grecia, să înceteze sprijinul militar dat monarho-fasciștilor. Congresul al V-lea al F.D.I.F. care esteun eveniment de importanță mondială, are loc în momentul când la Organizația Națiunilor Unite răsună puternic glasul Uniunii Sovietice, demascând fără cruțare politica actualilor conducători ai Americei și Angliei, politică de ațâțare a unui nou răsboiu. In momentul ascuțirii luptei dintre lagărul democratic, având în frunte Uniunea Sovietică și cel imperialist condus de oamenii trusturilor U.S.A., și Angliei, F.D.I.F., aduce prețioasa sa contribuție în sprijinul păcii. Deaceia acest Congres nu trebue să fie o simplă întrunire a reprezentantelor femeilor din întreaga lume, ci el trebue să arate hotărîrea tuturor femeilor de a împedica izbucnirea unui nou măcel. Luptând pentru pace, femeile își apără căminele lor, familia lor. Așa cum foarte simplu ne spunea săteanca Maria Ciorbeanu din Comoșteni: „Dacă vrem să trăim bine, să nu mai fie răsboiu, să nu ne mai omoare copiii trebue să ne organizăm și să luptăm în contra celor ce vor războiu”. F.D.I.F. împletește strâns lupta pentru pace și democrație cu lupta pentru apărarea drepturi Florica Buluni Secretara Județenei UFDR Dolj (continuare în pag. IV) in vederea indicerii unui nou acord comercial româno-sovietic delegație guvernamentală română a plecat la Moscova Duminica 28 Noembrie a. e. Delegație guvernamentală compusa din tov. Alex. Bârladeanu, ministruul Comerțului Exterior, președinte, Gl. Gaston Marin, ministru adjunct al Industriei, Ana Toma, secretar general la Ministerul Afacerilor Externe. Const Vlatescu, secretar general la Ministerul Minelor și Petrolului, însoțită de un număr de consilieri și experți, a părăsit țara, plecând spre Moscova,in vederea indicerii unui acord comercial româno-sovietice pe anul 1949. Sub semnul ascuțirii luptei de clasă Țărănimea muncitoare din județul Dolj sprijinita de sindicatul de Salariați Agricoli în lupta contra chiaburilor exploatatori—*1 i Sindicatele de Salariați Agricoli au devenit un sprijin de luptă al țărănimii muncitoare contra chiaburilor exploatatori de la sate. Cu ajutorul acestora ea demască zi de zi unlurile sfârșave ale chiaburilor care cautau să-și mențină pozițiile prin cifre 1n metode, numai ca să profite și să exploateze țăranul muncitor, 700 lei pentru o vizită medicală Unii din acești exploatatori, s’au Introdus prin diferite funcții administrative la sate, și în loc să vină în ajutorul țărănimii muncitoare, ei devin niște hrăpăreți, trăgând foloase personale de pe spinarea întregului popor muncitor. In comuna Drănic, Dolj, doctorul Octavian Georgescu, forțează țăranii muncitori să plătească 700 lei pentru o vizită medicală. In comuna Băilești chiaburul Vasile Dișanu vroia să dea dreptul de muncă al țăranului muncitor Mihai Isac ce îl avea angajat, și la intervenția Secției Sindicale de Salariați Agricoli din Băilești acesta a putut să-și primească dreptul lui de muncă, cu îmbrăcăminte de iarnă și 7000 lei bani. La fel și în comuna Carei chiaburul Ștefan Marinescu având angajat pe țăranca muncitoare Dumitru Ștefan căreia nu vroia să-i dea dreptul de muncă pentru că după ce îi muncise toată vara, dar la intervenția grupului Sindical de Salariați Agricoli, și-a câștigat drepturile ei de îmbrăcăminte și suma de 3000 lei. O semănătoare ascunsă Tot Secția Sindicală de Salariați Agricoli din Băilești prin membrii ei activiști, a putut descoperi o semănătoare ce fusese ascunsă de fostul sindicalist Ion Niculescu, care mai înainte se introdusese în sindicat numai pentru interesele lui personale. Luând această semănătoare ce era C. Balzac (continuare în pag. III-a) Studenți ai Universității din Leningrad la ora de matematici Anul V.Nr. 12234 Pagini 4 Lei ** Joi 2 Decembrie 1948 PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚIVA ORGAN PENTRU OLTENIA AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN REDACȚIA Taxa poștală plătită numerar conf. ABONAMENTE Craiova, Kogălniceanu 1, tel. 26.13 aprobării Dir. Gen. P.T.T., Nr. Salariați 100 lei Imima-ADMINISTRAȚIA 269.942 din 1947 Particulari 150 lei lunar Strada Popa Șapcă 8, tel. 27 64 Cont CEC 60348 Instituții 500 lei lunar Citiți Oamenii muncii din Craiova răspund la chemarea Partidului, depunând eforturi ln munca voluntară ———pentru desvoltarea economică a țării---------întreceri fulger între echipele care au lucrat Duminică la Atelierele Noui CFR Pentru amenajarea Atelierelor C. F.R. Craiova, unele dintre cele mai mari și mai moderne din Sud-Estull european, care vor deservi un mare centru de reparații, se depune astăzi o muncă intensă. Terenul din jurul halelor cât și din hale trebue curățat, nivelat și amenajat. O serie de materiale ce se găsesc în jurul clădirilor, trebuiesc transportate și așezate la locul unde vor fi întrebuințate. Acest luteru l-au înțeles oamenii muncii din Craiova și au hotărît să contribue și ei în zilele de Duminică, prin muncă voluntară la amenajarea Atelierelor. De aceia, în ziua de 28 Noembrie, ei au răspuns cu un elan și mai mare ca în Dumineca precedentă, la chemarea Sectorului I P.M.R. în vederea muncii pe acel șantier. Coloana din 350 de volumntari după ce a traversat orașul a ajuns la Ateliere și repartizați pe echipe au trecut la muncă. „Echipa fulger“ , în frunte Lângă prima hală, stăteau grămezi mari de panouri. Panourile simt grele. Se cere un mare efort pentru a se ridica și transporta și pentru a le așeza în stive. Și totuși, transportul acestor panouri s’a făcut într’un timp foarte scurt. Cum anume? Ca și în munca lor zilnică în producție, muncitorii au inițiat și aici întreceri între echipe. „Unii dintre tovarășii noștri nu prea au curajul să se apropie de panourile mai grele”, și-au zis muncitorii de la întreprinderea de arte grafice „30 Decembrie” (fostă Ramuri). Ce-i de făcut? „Să facem noi o echipă care să lucreze cu repeziciune și să le arate și celorlalți că aceste panouri se pot totuși transporta”. Muncitorii de la tipografia „30 Decembrie” în frunte cu Marin Burghiță și Gh. Dinescu, au format atunci o „echipă fulger”. Echipa fulger nu stă nici o clipă în loc. Ea cară fără încetare, în pas alergător panourile. Grămada scade văzând cu ochii. Muncitorii de la fabrica siderurgică „Desrobirea”, formează și ei echipe ce se întrec. Și peste două ceasuri a de 10 vagoane de panouri stau stivuite frumos lângă hala atelierelor. Nici femeile nu se lasă mai prejos Aceiași râvnă se observă pretutindeni pe șantier. Dacă Duminica trecută s’a obținut un randament destul de mare, de astă dată volmitării își dau silința să-l întreacă. Intr’o hală a Atelierelor se lucrează la încărcatul pământului inutil în vagoane. Și aici suflul întrecerilor accelerează munca, astfel că la un moment dat, întreaga massă a celor ce încarcă pământ e în fierbere, lopețile se lasă și se ridică fără încetare iar încărcat ei progresează m repeziciune. Tovarășul Ciiucă, secretarul organizației I-a de cartier, este și de astă dată în frunte. El vrea să arunce un număr cât mai mare de topeți într-un timp cât mai scurt. Iacordându-și eforturile a aruncat 50 de lopeți, dar nu se mulțumește numai cu atât. Luându-se la întrecere cu cei din jurul său, el aruncă cu repeziciune o a doua serie de 100 de lopeți. Nici femeile nu se lasă mai prejos. Tovărășiile Elisabeta Magdaș și Alexandra Tobugaeva sunt și ele în întrecere. Astfel, vagoanele sunt încărcate și apoi pornesc, împinse de voluntari spre locul de descărcare, în spatele halelor. In altă parte a șantierului se lucrează intens la săparea gropilor pentru cisternele de combustibil Luându-se la întrecere cu organizațiile de Partid de la Justiție, organizația VI-a de cartier e în frunte, terminând săparea gropii lungă de 6 și lată de 2 m. E în frunte pentrucă membrii acestei organizații n’au pierdut nici o clipă, pentru că munca a fost bine organizată, pentru că efortul lor colectiv a învins greutățile. Unul dintre cei care a antrenat prin exemplul tău pe tovarășii din organizația VI-a este tov. Constantin Totescu, care vine pentru a doua oară pe aceat șantier și care de fiecare dată ne străduiește să muncească mai bine: „Nu plecăm, pâtnă nu terminăm cu descărcatul" Organizațiile de la Prefectură au JUSTIN CORNEA (continuare în pag. III) Panourile sunt cărate și stivuite cu repeziciune de către echipele luate la întrecere In hala atelierelor vagoanele cu pământ sunt încărcate unul după altul v , 1 f|ll. Gropite pentru cisternele de combustibil se adâncesc văzând cu ochii in spiritul luptei de clasă Justiția poporului muncitor pedepsește pe dușmanii acestuia, identificați ca sabotori ai fnsămânțărilor Bătălia însămânțărilor de toamnă, pe lângă faptul că a fost un examen pentru organizațiile Partidului nostru, pentru organele administrative comunale și pentru țărănimea muncitoare, a fost un foarte bun prilej pentru demascarea elementelor chiaburești și moșierești care cu această ocazie și-au dat arama pe fată, căutând să saboteze economia națională și bunăstarea celor ce muncesc. Toate încercările lor de sabotare, s’au sdrobit însă în fața vigilentei și spiritului luptei de clasă, întreținute mereu vii în massa țărănimii muncitoare de către organizațiile de bază sătești și ,astfel cei ce au încercat să saboteze însămânțările s’au văzut arestați și înaintați Justiției populare pentru a-și primi pedeapsa. Unii dintre foștii moșieri sau chiaburi, nu au vrut să însămânțeze de loc, alții au însămânțat mai puțin grâu la hectar decât cantitatea prevăzută de 160 kg, la hectar. Și unii și alții s’au văzut în fața judecății poporului, fiecare primindu -și pedeapsa bine meritată, dată în spiritul luptei de clasă, ca pentru un dușman înverșunat al poporului muncitor. Iată o primă serie de sabotori ai însămânțărilor identificați în persoana chiaburilor și foștilor moșieri, care nu au vrut să însămânțeze nici o palmă de pământ din cotele rămase de la reforma agrară. Maria Mihail, proprietară a 50 hectare în comuna Brădești- Dolj, a fost condamnată la trei luni închisoare corecțională și 20.000 lei amendă, pentru neexecutarea planului de însămânțări. Ion Bădiceanu, căpitan de rezervă deblocat, proprietar a 45 hectare în comuna Brădești-Dolj, a fost condamnat la trei luni închisoare corecțională și 10.000 lei amendă, pentru neînsămânțarea terenului prevăzut în plan, 50 Maria Teodora, proprietară a hectare în comuna Bechet, două luni închisoare corecțională și 20.000 lei amendă, Valentina Dudumi, din București, proprietară a treizeci hectore în Fintoștită, la trei luni închisoare corecțională și 15.000 lei amendă pentru neexecutarea planului. Mioara Cândea din București, (continuare In pag. III) pagina sha, pagina femeii luptătoare pentru pace, democrape și progres. Refacerea uzinei electrice din Caracal O mare parte din lucrări vor fi executate de muncitorii din Caracal, rezultându-se economii de 2180 000 lei. Caracal. Orașul Caracal are o uzină electrică, a cărei construcție datează din anul 1908. Motoarele din centrala uzinei, au fost exploatate de către conducătorii regimurilor burgheze fără nici o cruțare,astfel că, până în 1947 erau motoare care de la instalarea lor nu au fost supuse nici unei revizuiri sau reparațiuni generale. Odată cu venirea la conducerea primăriei a oamenilor muncii, lucrurile s’au «chimbfut. Cu mijloace proprii, care înainte nu ajungeau nici unei întrețineri curente, s’a repus în funcțiune un motor de 800 H.P., astfel că în iarna anului 1947—1948, lumina electrică a satisfăcut întreg orașul. 11 ■, i In cursul anului acesta, s’au făcut de asemenea, îmbunătățiri la rețeaua electrică, s’a intensificat iluminatul public, s’a înființați un atelier de strungari și unul de sudură autogenă, toate din fonduri proprii. Uzina electriei are în prezent de executat planuri de renovare a trei motoare și de refacere a rețelei electrice, lucrări după devize în valoare de 9.000.000 lei. Lucrările de reparație a motoarelor, care după deviz însumau 5.480.000 lei, vor fi în mare parte executate de muncitorii din Caracal, iar restul angajate la Uzinele „Steaua Roșie” București și nu vor întrece suma de 3.300.000 lei, astfel că, din suma destinată (continuare în pag. III-®)