Inainte, iunie 1949 (Anul 6, nr. 1367-1392)
1949-06-01 / nr. 1367
Să facem din concediul de odihnă, un prilej de întărire a forțelor de muncă și luptă! sar „Niciodată nu am visat ajung să mă odihnesc și să-mi refac sănătatea aci în locurile acestea minunate”, — ne scria deunăzi, muncitoarea Văduva Petruța, de la Depozitul de fermentare CAM din Craiova. Stațiuni în care altădată benchetuiau și se răsfățau ticăloșii exploatatori, adăpostesc acum mii și mii de oameni ai muncii trimiși la odihnă prin grija Partidului și Guvernului. 170.000 salariați își oțeivor puterile în acest an în văile munților și pe malul mării, în cele mai bune condiții de cazare, alimentare și supraveghere medicală. Pe măsură ce sectorul socialist din industrie și agricultură se desvoltă, cu cât crește mai mult producția și productivitatea muncii, cu atât masse mereu mai largi de salariați pot beneficia de dreptul la odihnă, pe care Constituția RPR, îl asigură tuturor oamenilor muncii. Avantagiile pe care Partidul și Guvernul, le acordă salariaților în concedii, sunt anul acesta cu mult mai mari decât anul trecut. Zeci de mii de muncitori vor fi trimiși complect gratuit iar alții vor plăti între 20—30 la sută din totalul cheltuielilor de întreținere. Trenuri speciale sunt puse la dispoziția salariaților, pentru a călători în condiții cât mai bune. Stațiunile au fost amenajate din vreme cu toate instalațiile de băi, de asemenea sanatoriile și vilele necesare primirii muncitorilor. Cantine sau restaurante de Stat le asigură o alimentație bună. Personalul sanitar al stațiunilor, acordă cea mai mare atenție tratamentelor și îngrijirii medicale a celor suferinzi. Trimiterea bolnavilor în stațiunile balneo-climaterice, s’a făcut în anul acesta după un examen medical serios, comisiile făcând repartizările, potrivit necesităților. Organizarea trimiterii muncitorilor în concediu, trebue făcută cu grije, pentru ca producția să nu fie stânjenită. Astfel, s-a întâmplat la fabrica de postav Oltenia să fie programați de către asigurările sociale 5 tovarăși din secția torcătorie pentru prima serie. Ar fi însemnat ca secția să-și înceteze producția. Sindicatele, asigurările sociale și direcțiile întreprinderilor, trebue să colaboreze în programarea trimiterilor în stațiuni. (Continuare în pag. 4-a) Schimb de experiență de MARIA BANUȘ S’a dus pe apele moarte ale trecutului, vremea când orașul de provincie apărea ca un cimitir, bucureșteanului care se aventura când și când dincolo^jos*. marginile Capitalei. jim sângele pulsează viu, in toate arterele țării. Și asta, pentru că inima țării, Comitetul Central al Partidului nostru, bate puternic răspândind viață până în cea din iurnă fibră din marele trup al Patriei. Vizita pe care am făcut-o la Craiova, cu prilejul aniversării a 150 ani, de la nașterea celui mai mare poet rus, A. S. Pușkin, mi-a dat din nou prilejul că observ acest lumi. Din nou am avut prilejul să constat ce covârșitoare însemnătate are schimbul de experiență, dintre capitală și celelalte orașe ale țării. Din tot ce am auzit, din tot ce am văzut în „orașul școalelor” și al tinereții — cum, ou drept cuvânt le place craiovenilor să-și numească orașul, — am avut de învățat. Iar din curiozitatea însetată de cultură a tovarășilor și provtenilor de aici, mi-am dat încă odată seama oe binevenită e prezența artiștilor, a creatorilor de valori culturale, în mijlocul celor ce cu atâta dragoste le urmăresc activitatea. Anul VI, Nr. 1367 REDACȚIA Craiova etr. Al. I. Cuza 3 tel. 26.13 ADMINISTRAȚIA Strada Popa Șapcă 8, tel. 27,64 Taxa poștală plătită numera, court, aprobării Dir. Gets. P. T. T. Nr. 269.942 din 194? Goat CEC 60.348 Miercuri 1 Iunie 1949 CORBONAI 3 g 4 pagini 4 lei PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. 4 / ORGAN PENTRU OLTENIA AL PARTIDULUI MUNCITORESC Salariați f* ^ iași Particulari »* £• «sas ® Căminele ealteal» O lunar Instituții și Indrepx. _ luaar Muncitorii de la Depoul G.F.R. Craiova au răspuns donării Depoului C.F.R. București-Calători Ia întrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului de producție pe al doilea trimestru însuflețiți de rezultatele obținute în muncă, în cadrul planului de producție pe primul trimestru, muncitorii de la Depoul C.F.R.-Craiova, au răspuns chemării la întrecerea socialistă pe al doilea trimestru, muncitorilor de la Depoul C.F.R. București-Călători, luându-și angajamentul de a îndeplini următoarele puncte de întrecere propuse de Uniunea Sindicatelor C.F. R.-București. 1. Economii de combustibil, după registrul de urmărire, după alocație. 2. Buna întreținere a locomotivelor (curățenie - reparație). 3. Depășirea normei de kilometri parcurși între spălări, conform F.C.F. C.F.R. 4. Lichidarea reparațiilor între spălări. 5. Folosirea cât mai rațională a puterii de remorcare a locomotivelor. 6. Respectarea turulului grafic cât și respectarea decadică a spălărilor. 7. Parcursul mediu kilometri-zi locomotivă după plan. 8. Remorcarea trenurilor speciale cu locomotivele din parcul activ. 9. Reparații calitative la spălare după procesul tehnologic. 10. întărirea disciplinei în muncă. Dar muncitorii de la Depoul C.F.R. Craiova, în afară de punctele propuse de către Uniune și acceptate de Depoul C. F.R. București-Călători, și-au mai luat angajamentul de a duce la îndeplinire și următoarele puncte necesare măririi producției și productivității muncii: 1. Eliminarea introducerii locomotivelor în atelier repararea prematură a locomotivelor RGI. RG. și RR. 2. Inovații și raționalizări în muncă. 3. Muncă voluntară pentru lucrări neprogramate. Acestor ultime puncte de întrecere, Depoul C.F.R. Craiova le propune spre acceptare Depoului C.F.R.-București-Călători. Pornind astfel la nouă întreceri socialiste, muncitorii de la Depoul C.F.R.-Craiova, mobilizați de organizația de Partid, luptă, cu și mai multă însuflețire, luându-și noul angajament în muncă, pentru ca în acest fel să se poată îndeplini planul de producție pe al doilea trimestru ce este legat de îndeplinirea și depășirea Planului de Stat pe 1949. Asesorii populari au făcut dreptate plugarului muncitor Ion Boiangiu din Obârșia-Mehedinți Visul membrilor familiei de plugari muncitori Boiangiu din comuna Cuimir era să-și cumpere și ei „un plaț” la șoseaua în vatra comunei Aurora și cu cărămidă făcută de copii sau de păcate, să-și ridice o căsuță pe puterile lor unde să-și odihnească oasele obosite de muncă. Au trecut mulți ani și târziu, familia Boiangiu care avea o Ducajică de puimum în comuna Salcia, a făcut „forme în regulă” și a dat această bucățică de pământ proprietarului Gh. Filip din Gujmir în schimbul unui „plai” din comuna Aurora. zile Și iarăși s’au scurs anii. Timpogrefe pentru cei săraci cai făcut ca visul familiei Boiangiu să nu să realizeze. Prin anul 1940 capul familiei lasă moștenire fiului său Ion Boiangiu „prajul" și acesta se hotărăște să construiască pe el căminul visat de familia lui. Gh. Filip fostul proprietar al „prafului” cunoscut cămătar ,și escroc asta fiindcă mai făcea parte și din fostul partid monist a crezut că ar fi bine să pună din nou mâna pe terenul cu care făcuse schimb și asupra căruia nu mai avea niciun drept. Expert în nelegiuri chiaburul Filip Gh., care avea pe atunci cum spunea el „neamuri la Erusalim” și prieteni pe la judecătorii a cerut sprirjinul șefului de post și a izgonit pe țăranul Ion Boiangiu de pe pământul său, ba ceva mai mult l-a mai dat și în judecată așa, ca să învețe minte calicul să fiu mai ridice cuvântul împotriva „boierului”. A trecut câtva timp și Ion Boiangiu se prezentă la proces, întro încăpere din comuna Cujmir unde aștepta să facă dreptate de oamenii așezați între raftul au cărți, birou și o cruce. A ascultat judecătorul mai întâi cuvântul chiaburului și apoi jelania lui Ion Boiangiu, care fără avocat, fiindcă nu avea bani, a spus în cuvinte simple fără a aminti de aici cale din lege, cum a fost nedreptățit. L-au ascultat judecătorii și din cuvintele pe care ei le-au rostit Ion Boiangiu a înțeles că acești oameni sunt alaturi de chiabur și având dreptatea în mâinile lor au vândut-o chiaburului. Gh. Filip era acum proprietarul plaiului din comuna Obârșia, fiindcă așa hotărîse „justiția”. Ion Boiangiu, sfătuit de alți oameni săraci de comuna lui ,a făcut apel și a cerut ca procesul să fie judecat la T.Severin. Zadarnica au tânguelie lui lan Boiangiu pe la porțile avocaților. Zadarnice i-au fost peocoanele formate din cele câteva orătănii din bătătura lui căci anii se scurgeau unul după flirul î și omul nu pleca cu o hotăîre de la palatul din Tr. Severin pe frontispiciul căruia Boiangiu a văzut într’o zi semnul dreptății. „O femeie oblojită la ochi” — spuneau oamenii care i-au arătat semnul dar care vede totuși să-l aleagă pe bogătanul hapsân și să-i vândă dreptatea. Pentru prima dată Boiangiu și-a dat seama că e tare greu să te judeci cu chiaburul chiar atunci când dreptatea e de partea ta, dar ceva îl îndemna să continue procesul, să nu se lase bătut,fiindcă aflase e! că, la oraș muncitorii în frunte cu Partidul lor începuseră să lupte împotriva tâlhăriilor și a tâlharilor. Intr’o zi a văzut că chiaburul începe să se moaie, că îl ia cu bírasom!, căutând să facă împăcăciune cu el. Se schimbaseră multe lucruri în țără și pe a judecătorii începuseră să împartă dreptatea muncitorii veniți din fabrici. .Cu cât se apropia ziua procesului, chiaburul devenea nai neliniștit, iar în Ion Boiangiu se întărea convingerea ,că va câștiga, că oamenii muncii îi vor face dreptate. Sau prezentat la proces, Boiangiu Ion a văzut lângă judecător doi oameni cu privirile hotărîte, cu mâinile bătătorite de muncă ca ale lui. Ei au, asutar cuvântului Boiargiu care acum era mai hotărît, au asculat și cuvântul plin de șiretlicuri al chiaburului și instanța s’a pronunțat. Astăzi Ion Boiangiu și-a recăpătat „pasul” de casă din vatra pomunei Obârșia, a câștigat procesul și atăzi el spune în glumă ,locuitorilor din comuna Iui ,că la Tribunalul de la oraș „femeia oblojită” la ochi și-a scos basmaua. LUCIAN ZATTI O consfătuire de producție la Gospodăria Agricolă de Stat Românești- Dolj Duminică 29 Mai a. c., la Centrul Gospodăriei Agricole de Stat din Românești Dolj, a avut loc o consfătuire de producție, cu toți responsabili și muncitorii agricoli, de la subunitățile și trupurile agricole dependente de această gospodărie. La această consfătuire de producție, a luat parte întreg colectivul de conducere al Gospodăriei Agricole de Stat, precum și o parte din muncitorii agricoli făcându-se o analiză critică de felul cum s au desfășurat muncile agricole din primăvara aceasta, totodată s a arătat și importanța Gospodăriilor Agricole de Stat, precum și scopul urmărit de acestea pentru îmbunătățirea condițiilor de trai a celor ce muncesc și eforturile depuse de muncitorii agricoli, pentru realizarea Plaiului de Stat în agricultură. Gospodăria Agricolă de Stat din Românești, de l a începutul campaniei agricole de primăvară, și-a împărțit munca în patru sectoare cu câte un responsabil, care a urmărit îndeaproape desfășurarea campaniei de însămânțări precum și celelalte munci agricole. Responsabili de sectoare, au fost recrutați dintre muncitorii agricoli cei mai destoinici, care s-au evidențiat și au răspuns la toate muncile agricole, dând și un prețios ajutor tovarășilor lor de muncă de la subunitățile și trupurile agricole din raza lor de activitate. Rezultatele muncii depuse pe teren de către toți muncitorii agricoli din raza Gospodăriei Agricole de Stat Românești au făcut ca planul lor de însămânțări din primăvara anului acesta, să fie realizat ,înainte de termen precum și însămânțatul orezului să fie terminat cu 10 zile înainte. Grădinile de zarzavat au luat, și ele o extindere foarte mare; prin răsadnițe, ce s’au făcut la ,aceasta iau putut fi ajutate și ce'e'alte subsecții și trupuri agricole care au avut posibilitatea de a-și forma grădinarii de zarzavat. Toate aceste eforturi depuse de către muncitorii agricoli, se datoresc în primul rând muncii de agitație ce a fost dusă de către organizația de bază, și grupului sindical de salariați agricoli, care au știut să ducă o muncă de lămurire în rândul minv inuinwux»«• în munca pentru realizarea planului de producție agricolă. In ce privește pregătirile de vară pentru seceriș și treeriș deasemenea te a depus o muncă intensă de către tractoriștii acestei gospodării, care au reparat două batoze de treer. Trei secerători-legători, una simplă și o cositoare ei au revizuit și pus la punct patru tractoare, o locomobi a precum și două pluguri de tractoare pentru desmiriștiri. Ei s’au evidentiat munca pe ogoare La această consfătuire de producție, arătându-se eforturile depuse de muncitorii agricoli în campania agricolă de primăvară, și care au avut rezultate îmbucurătoare, conducerea Gospodăriei Agricole de Stat a scos în evidență fruntașii în muncă, premiindu-i cu câte 1000 lei fiecare. Acești premiați au fost: Urdă Dumitru, de la Malu Mare, care pe tot timpul campaniei însămâințărilor, a depășit planul de producție cu 7 la Sută, dând dovadă de o nouă atitudine față de muncă și avutul obștesc, având și o ascuțită vigilență de clasă, făcând ca să descopere și să demaște unele codițe de topor ale fostului moșier exploatator. Al doilea premiat a fost Roșaga G. BALTAC (Continuare în pag. 3-a) Rezultate muncă pozitive în în «•«iea, corupția și jaful, al burghezii Multilist. In timpul procesului escrocilor și jefuitorilor Anton Dumitrhi, Xenopol, Liftman, Soneriu, etc., s’a desfășurat în fața întregei țări filmul uneltirilor ticăloase, manevrele josnice ale acestor figuri sinistre, reprezentanți tipici ai putregaiului societății burghezo-capitaliste. Desbaterile procesului, mărturisirile inculpaților, depozițiile martorilor, au scos la lumină, toate amănuntele jafutului menit să înstrăineze averea uriașă a „Creditului Miner” și să lovească în economia noastră națională. Procesul a aruncat lumină, nu numai asupra tâlhăriilor puse la cale de banda escrocilor, în frunte cu Dumitriu-Xenopol-Littman, pentru a pune mâna, pe pradă, ci a arătat, în toată hâda ei goliciune, mocirla morală și murdăria în care se tăvăleau acuzații, caracteristică clasei căreia îi aparțin — burghezia. [Jefuitori și traficanți, exploatatori venali și mai presus de toate dușmani neîmpăcați ai poporului muncitor și ai regimului de democrație populară, iată adevăratul chip al acestor canalii. Privite în această lumină, faptele acuzaților s’au dovedit, nu numai o vastă escrocherie întâmplătoare, ci strâns legate de complotul reacțiunii din străinătate. Ticăloșiile comise de acești spoliatori maschini și vicioiși constituesc o verigă în lanțul uneltirilor ticăloase pe care le pun la cale capitaliștii, împotriva poporului muncitor. Deasemeni nu este întâmplător faptul că în această vastă escrocherie, este amestecat și Gheorghe Tătărăscu. Așa cum a arătat în rechizitoriul său procurorul-șef C. Bâcu: „După ce clasa muncitoare a cucerit puterea în Stat după ce clasa muncitoare a cucerit principalele mijloace de producție, ura neîmpăcată a exploatatorilor, împotriva poporului muncitor s’a manifestat și mai puternic, împilatorii poporului muncitor văzându-și pozițiile politice și economice smulse, se dedau la acte de tot felul, de trădare, spionaj, sabotaj și de dușmănie sub toate formele, împotriva clasei muncitoare". , Și într’adevăr, scopul real al acuzaților, ce se ascunde în spatele contractelor cu cisternele inexistente, în dosul societăților-fantomă, în transportul celor 70.000 de acțiuni ale „Creditului Minier”, peste graniță, a fost acela de a pune la dispoziția burgheziei reacționare , din străinătate, sume imense care să-i ușureze activitatea antipopulară și de subminare a regimului nostru de democrație populară. Rechizitoriile procurorilor au cerut pentru fărădelegile comise de acuzați maximum de pedeapsă, pedeapsa cea mai aspră, așa cum o merită această bandă de escroci și de exploatatori, dușmani ai poporului muncitor. Oamenii muncii din întreaga țară — pe spinarea cărora hiene ca Dumitriu, Xenopol, Liftman și ceilalți, au trăit în risipă, belșug și desfrâu fără să viseze că va veni ziua când vor fi chemați să dea socoteală pentru fărădelegile lor, per aspra lor pedeapsă. Pedeapsa pe care o va da Justiția poporului, va trebui să fie o pedeapsă exemplară astfel ca toți aceia cărora le va trece prin minte să se mai atingă de bunurile și realizările poporului muncitor, să știe că nu o pot face fără să fie aspru sancționați. , „Lupta minerilor este și lupta noastră a tuturor“ Ce cred muncitorii ceferiști din Craiova despre piesa ,,Minerii“ Piesa „Minerii”, a tovarășului Davidoglu, a avut un larg răsunet în rândul muncitorilor din orașul nostru. Au vizionat această piesă muncitori ce prin natura muncii lor sunt strâns legați de minerii din Valea Jiului. Muncitorii dela CFR, dela Industriile metalurgice, au tras serioase învățăminte din munca și lupta acelora din subterane. Stând de vorbă cu o parte din muncitorii care au văzut piesa, am putut desprinde pe fețele lor bucuria și hotărîrea de a lupta alături de mineri căci „doar lupta lor este și lupta noastră a tuturor oamenilor muncii, conduși de Partidul nostru” —a spus tovarășul Gângioveanu, lăcătuș la Depoul CFR. Craiova. Iar tov. Nica Ilie a spus: „Așa piesă, mai zic și eu. Este pentru prima dată când la Teatrul Național al nostru, se joacă o piesă ruptă din viața noastră, din viața oamenilor muncii”. In cât privește despre Doamna Olga și predicatorul Vlanga „sunt mulți ca ei” — a adaugat tovarășul, „care ca și ei caută zi de zi să saboteze producția, Planul de Stat, să oprească, pe loc construirea socialismului în țara noastră, în ei am văzut toți dușmanii de clasă și în felul cum au fost ei demascați de către mineri, tot astfel vom, desmeasca și-i vom sdrobi și noi”. Mecanicul Mihai Ioan este nelămurit: „Oare, Iancu este un incoștient, sau este un dușman al clasei muncitoare? Este o uneltă oarbă, sau în mod conștient fură avutul obștesc și face jocul dușmanului de clasă” — și ajunge până la urmă la concluzia că „el este o uneltă ticăloasă, plătită, în slujba imperialismului hrăpăreț”., „Piesa în general este foarte bună, continuă tovarășul, și artiștii au dovedit că sunt la înălțimea sarcinilor ce le-a trasat Partidul nostru, ca ingineri ai sufletului, deoarece a reușit această piesă să frământe toți muncitorii ce au văzut-o”. „Anton, — spune tov. Rădulescu Dumitru, — strungar de la CFR,—„trebuie să fie un exemplu viu pentru noi, de muncă și luptă, pentru împlinirea și depășirea Planului economic de Stat. M’au podidit lacrimile când Anton, pus între ciocan și nicovală, între viață copilului său și mină, a fugit să salveze mina, aceasta a făcut să trezească îm noi mai mult conștiința de alasă, să desvolte în noi mai mult spirit de sacrificiu, spiritul de răspundere față de proprietatea socialistă. „Mult mi-a plăcut — continuă tovarășul — „atitudinea mamei lui Anton, care la ațâțările de grevă, făcute de o unealtă ticăloasă a imperialismului, Bălean, a răspuns cu o hotărîre demnă de un om, de o mama ce luptă pentru pace și progres pentru bunăstarea copiilor ei spunând: „Chiar dacă ar fi să murim noi femeile, grevă nu vom faca iar valea își va da cărbunele”. „Da, e adevărat,—spune tov. Rădulescu — „minerii sunt legați de toți oamenii muncii din cele mai îndepărtate colțuri ale țării, ei sunt frați mai mari ai noștri care prin munca lor de zi cu zi, ne asigură munca și existența noastră.. Fiecare tren ce ne aduce cărbuni ce vine din valea Jiului, aduce cu el un călduros salut tovărășesc pentru noi. Mai mult cărbune înseamnă pentru noi mai BENOTHALER (Continuare în pag. 3-a) cjtorilor agricoli pentru a-i antrena Lene din filmul „Dictatorul“ cu Charlie Chaplin care rulează la cinematografele Scala și 23 August