Inainte, ianuarie 1950 (Anul 7, nr. 1547-1567)

1950-01-06 / nr. 1547

Să”P0rîîniin!l^mm întrecerea socialista pentru îndeplinirea și depășirea lum­inii de Stat pe anul . Avântați cu în- au întâmpinat Planul de­ Stat o suflețire în în­ anul 1950, pornind chiar din pri trecerea socialis­­ma și hotărîți să muncească pen­tru îndeplinirea sarcinilor ce le tă pentru înde­plinirea primu­lui Plan de Stat pe anul 1949, muncitorii și tehnicienii din fa­­prici, uzine și întreprinderi? aui Înregistrat însemnate succese in tunC­ă, întrecerea socialistă a­­ pătat lui și mai mare avânt p­entru întâmpinarea zilei de 7 Noembrie și mai ales în cinstea­­ lei de a 70-a aniversări a tv­­arășiuki Stalin. Aceasta, a făcut să angreneze majoritatea mun­corilor și muncitoarelor m m­i »recere, pentru îndeplinirea mai înainte de termen a Planului de­­ Stat pe anul 1949. Oamenii muncii din fabrici e Și întreprinderile din județul Sol­ Jolj prin depășirea planurilor de producție au contribuit la rea­lizarea și depășirea Planului de Stat pe anual 1949. Astfel mun­­citorii de la fabrica metalurgică „Craiova” au izb­utit să dea pro­duse peste plan cu­ 23 la sută. Muncitorii și muncitoarele de la fabrica de textile „Oltenia din Craiova și-au dus cu succes la­­ îndeplinire planul de produ­cție pe anul 1949, realizând și u­i procent peste plan de 10 la sută. Muncitorii și tehnicienii de la ta­­­băcăria Bucovăț au dat produse cu 33 la suta peste plan, iar muncitorii de la fabrica metalur­gică­ „Lupta” din Craiova au de­pășit planul cu 25,6 la sută. Unul din cele­­ mai minunate exemple de bună organizare și­­­­ continuitate în întrecerea socia­listă pentru îndeplinirea planului pe 1949, a fost acela de la de­poul de locomotive Craiova. Aici planul de producție pe anul 1949 a fost depășit cu 35,2 la sută, realizându-se o productivitate de :303.400 tone brutto kilometri la­­­comotivă, 23.880 tone brutto ki­lometri de fiecare muncitor și o economie de combustibil în va­loare de 15.000.000 lei. Prin aceasta s-a arătat dra­gostea pe care o au oamenii mun­cii față de muncă, patriotismul lor înflăcărat de a lupta în în­­jtrecerea socialistă pentru îm­d­­­­plinirea Planului de Stat pe a­­nul 1949, dovedind că sarcinile ce le aveau prin Plan vor putea fi chiar depășite. Primul Plan de Stat a făcut să se scoată la i­veală, prin întrecerea socialis­­­tă, tot ceiace e mai bun și mai­­ valoros, tot celace va putea să asigure realizarea și depășirea Planului de Stat pe 1950. Planul de Stat pe anul 1950 este întâmpinat de oamenii mun­cii din fabrici și uzine cu en­tuziasm, exprimâ­ndu-și hotări­­rea lor de a munci cu mai mult­­ elan pentru îndeplinirea lui, conștienți fiind că prin aceasta vor aduce o cât mai mare con­tribuție de muncă pentru înfăp­tuirea socialismului în țara noas­tră. Ei sunt convinși că depu­­anând eforturi mărite în muncă vor contribui la desvoltarea in­dustriei noastre grele, aceasta în­semnând o importantă îmbună­tățire a condițiilor de trai. Mun­citorii și muncitoarele, tehnicie­­­­nii­­ și inginerii, consideră ca o­­ sarcină de onoare îndeplinirea Planului de Stat pe 1950, lu­ i­ându-și chiar angajamente că­ l­e vor depăși. Cuprinși de dorința fierbinte de a înfăptui noui victorii în muncă, muncitorii din diferite fabrici și întreprinderi, au lan­sat o nouă lozincă: „Să pornim cu puteri sporite întrecerea so­cialistă pentru îndeplinirea și de­pășirea Planului de Stat pe a­­nul 1950”. Prin aceasta se dovedește nes­pusa bucurie cu care muncitorii stau în față. Pentru atingerea obiectivelor propuse în Planul de Stat pe a­­nul 1950, în sectorul industrial de a crește producția globală cu 37 la sută față de aceea a anului 1949, iar salariul mediu al sa­lariaților din industrie să creas­că cu ,8 la artă și nivelul de trai cu 15 la sută, se cere din partea muncitorilor și tehnicienilor toa­tă capacitatea lor de munca, toa­tă priceperea și experiența în­sușită în întrecerea socialistă din cadrul Planului de Stat pe anul 1949. Pentru îndeplinirea acestor mărețe sarcini se cere să fie înlăturate toate formalitățile bi­rocratice, care de cele mai multe ori stingherește bunul mers al întrecerii s­ocialiste. Numai prin­tr-o bună organizare a lucrului, pornind de la grupa sindicală și întrecerii socialiste individuale, pe echipe și secții se va putea asi­gura îndeplinirea planului. De aceia trebuie ca întrecerea indi­viduală să fie la baza tuturor ac­țiunilor. Controlul permanent în muncă trebuie sa fie asigurat pentru a urmări în­deaproape desfășurarea zilnică a programu­lui. In cadrul întrecerilor socialiste este necesar să dăm cea mai ma­re atenție calității produselor și să ridicam necontenit nivelul po­litic și profesional al muncitori­lor. Strâns de aceasta, este le­gată și scăderea prețului de cost al produselor așa cum este pre­văzut în Planul de Stat, ca în cursul anului 1950 să se realizeze o reducere medie a prețului de cost cu cel puțin 10 la sută față de ni­vidul mijlociu al anului 1949, și să luptăm iu întrecerea socialistă pentru ridicarea pro­ductivității muncii, pentru intro­ducerea unui regim sever de e­­conomic. Organizația de Partid trebuie să popularizeze larg Planul de Stat pe anul 1950 și organele sindicale trebuie să treacă ime­diat la organizarea întrecerilor socialiste. Organizațiile de Par­tid trebuie să urmărească în­de­aproape cum se îndeplinește pla­nul pe sortiment. Planul trebuie să fie defalcat pe perioade și pe decade, ca în felul acesta să se poată urmări mai ușor felul cum­ este el executat, și in­terveni atunci câ­nd se produc lipsuri sau goluri în producție. Organizațiile de Partid și sin­dicat să întărească munca și în­trecerile socialiste în mod deo­sebit în sectorul industrial de metalurgie și siderurgie ca „Des­­robirea”, „Lupta”, „Craiova*’, de textile la „Oltenia” de electro­tehnică la „Electro-Putere” ca și în toate celelalte sectoare indus­triale de pielărie, construcții, a­­limentar, etc. Lupta pentru realizarea Pla­nului de Stat trebuie să însemne pentru fiecare om al muncii o luptă pentru o viață mai bună­ pentru pace, o luptă împotriva ațâțătorilor la un nou război. Fiecare om al muncii angrenat în întrecerea socialistă în înde­plinirea Planului de Stat pe anul 1950 să se considere ca un con­structor al socialismului, ca un luptător pentru pace. In marea bătălie pentru înde­plinirea planului nu trebuie să rămână niciun muncitor în afara în­trecerilor socialiste. Cu Partidul în frunte, să pă­șim hotărîți în îndeplinirea Pla­nului de Stat pe 1950 spre con­struirea socialismului în țara noastră 1 * Anul VII. Nr. 1547 4 PAGINI 4 LEI Vineri 6 Ianuarie 1950 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN PRA­DOLJ ȘI AL COMITETULUI PRO­VIZ­OR­IU JUDEȚEAN 51 ORĂȘENESC Vom lupta pentru îndeplinirea și depășirea Planului de Stat pe 1950 Pentru noi muncitorii de la tăbă­­căria Bucovăț, Planul de Stat pe 1950 înseamnă noul angajamente în lupta pentru făurirea socialismului d­in industria pielărie Planul de Stat pe PUn,­ ca sarcină să mărim volu­mul producției cu 12,5 la sută la talpă, cu 10 la sută ln piele și cu 27 la sută la încălțăminte de piele. Așa cum am muncit în anul tre­cut, călăuziți de Partid, învățând din minunata experiență sovietică pe care am aplicat-o la ramele de întins, în secția crom, în acest an vom lupta și mai puternic, ca să îndeplinim și să depășim Planul de Stat, depășind astfel planul de du­rată, în construirea societății îmbel­șugate și fericite a celor ce mun­cesc. NICOLA MINA muncitoare decorată cu Medalia Muncii — tăbăcăria Bucovăț Vom da cocs mai mult și mai bun pentru realizarea pianului la toată Aseară când am plecat de la fa­brică am luat ziarul „Scânteia” pe care îl pusesem deoparte și am ci­tit cu atenție Planul de Stat p­e 1950. Am văzut acolo că sarcini im­portante ne revin nouă muncitorilor din industria siderurgică. Dacă trebuia mărită producția de fontă cp. 16 la sută și consumul de cocs pe tonă de fontă produsă va scădea cu cel puțin 6,2 la sută față de anul 1949, aceasta înseamnă că noi muncitorii pocsari trebuie să ne străduim ca să dăm Republicii noas­tre Populare un cocs de cât mai bună calitate și în acelaș timp să-i reducem prețul de cost, îmi iau angajamentul in fața Partidului, că așa precum am de­pășit până acum norma cu 50 la sută, să muncesc și mai bine ca din retortele noastre să scoatem un cocs bun, pentru ca să îndeplinim și să depășim Planul de Stat. OLTEANU CONSTANTIN muncitor la fabrica de cocs Desrobirea Ium­ionarea medaliei „Eliberarea de sub jadul fascist“ a unui număr de li? muncitori din județul Comana si Caracal . Cu prilejul celei de a doua aniversări a RPR a avut loc festivitatea înmânării medaliei „E­­liberarea de sub jugul fascist” ce­lor care au luat parte activă la e­­l­iberarea patriei noastre de sub ju­gul fascist. Festivitatea a avut loc în sala ci­nematografului Apolo, în prezența secretarului adjunct al Județean­ PMR tov. Antohi yușise d­ă președin­telui Comitetului Provizoriei jude­țean tov. Ștefan Bărbuceanu, care a arătat că această medalie op sim­bolizează lupta partidului și jert­fele clasei muncitoare pentru elibe­rarea poporului de sub jugul fas­cist, trebue să amintească celor că o poartă că în inimile lor stă trează datoria de a lupta mai departe îm­potriva dușmanului de clasă și a ațâțătorilor la un nou război. S’au înmânat apoi medaliile la un număr de 117 luptători, care și-au luat angajamente fiecare că vor lupta mai departe pentru construi­rea socialismului în țara noastră. întreaga asistență a manifestat călduros pentru PMR și RPR, pen­tru U­­SS și marele Stalin conducă­torul oamenilor muncii din lumea întreagă. V. GEAMBAȘU coresp. §ă construim „Casi Scânteii“ „indrumându ne să subscriem la „Casa Scânteii Partidul ne învață să luptăm pentru o viață m­ai bună“ Cu entuziasm și dragoste pentru „Casa Scânteii”, muncitorii și func­ționarii fabricei Lupta, au depus a doua fată din subscripția pentru­ con­struirea „Casei Scânteii”. In toate secțiile din această fabrică depune­rea a decurs într’o atmosferă sărbă­torească. Tovarășa Silvia Marin, strungă­­riță, intră hotărîtă pe ușă, spunând : „Să arătăm dușmanilor poporului muncitor din țara noastră­, că noi putem să construim ceea ce ei nu au fost în stare să construiască ni­ciodată’’. Apoi ea dă banii respon­sabilului și așterne apăsat iscălitura pe listă zicând tare: să moară duș­manii de necaz că noi astăzi ne-am deșteptat, nu mai stăm la întune­ric ca pe timpul lor când noi mai ales femeile, eram ținute fără drep­turi, dar astăzi contribuim cu to­ții să construim casa de cultură a poporului muncitor. Un muncitor îmbrăcat într’o salo­petă mai mult neagră decât al­bastră, plin de negreață pe față, pă­­să­te du­pă ea. E-ț­ Bu­cî Const­a­­tin decorat cu Medalia Muncii care lucrează la secția montaj. Cu banii în mână, el vorbește cu muncitorii: „Când mă gândesc ce înseamnă „Casa Scânteii” pentru oamenii muncii din țara noastră, eu ard de nerăbdare să o văd cât mai cerând gata”. Și rând pe rând trec muncitorii să depună și toți sunt veseli că pot pune și ei o cărămidă La clădirea acestei mărețe construcții. Dar a­­proape de terminare, muncitorul Ră­­dulescu Victor un om voinic ce lu­crează la secția turnătorie, făcându­­și loc printre cei puțini rămași, spune cu glas tare: „Partidul te scoate la lumină, te învață cum să lupți pentru o viață mai bună și odată ce vor apărea cărți făcute în acest mare centru de cultură, nu va mai fi în țara noastră om care să nu știe carte și nu va mai fi nimeni care să mai stea, ci cu toții vom munci să facem din țara care în trecut era în mâinile capitaliștilor o țară frumoasă și bogată, unde muncitorul nu va mai fi exploatat de nimeni”. Noui cantități de materiale sosite din U. R. S. S Iași 5 (Agerpres). — In ultimele zile au sosit la Iași, prin punctul de frontieră Ungheni, nouă canti­tăți de materiale din URSS, necesare desvoltării industriei noastre ca: bumbac, mașini de tăiat hârtie, șa­­mot, etc. Un cinematograf în comuna Maceșu de Sus-Dolj Sâmbătă 7 Ianuarie a. e. se in­stalează în comuna Măceșu de Sus un aparat cinematografic trimis de Ministerul Artelor prin grija Comi­tetului Provizoriu județean Dolj. In urma negocierilor comercia­­le au avut loc la București, s-a sem­nat acordul comercial pe anul 1950 între Republica Populară Română și Republica Cehoslovacă. In cadrul acestui acord, Republice­a Populară Română va livra produse mari, cereale, lemn, diferite pr alimentare, chimice, etc. Republica Cehoslovacă va livra utilaj industrial, oțeluri, tuburi, la­minate de oțel, autovehicule, pro­duse chimice și altele. La Băilești $1­iulași au luat ființă școli de tractoriști In cursul Iunei Decembrie a luat ființă la Băilești și Filiași câte o școală de tractoriști a Il-a cu sco­pul de a pregăti cadre necesare stațiunilor de mașini și tractoare. Elevii școlilor sunt dintre cei care au făcut practica de trei luni la SMT-uri, iar acum împletesc prac­tica cu teoria. Fiecare școală are câte 100 elevi cu o durată de trei luni. Acești e­­levi sunt fii de țărani muncitori care după terminarea cursului vor fi înca­drați la stațiuni de mașini și trac­toare ca ajutori tractoriști și după șase luni de practică ei vor fi su­puși unui examen pentru calificarea lor profesională ca tractoriști con­ducători. Acestor elevi li se dă masă și ca­zare gratuită. Lecțiile ce li se predă au caracter agrotehnic, iar școlile sun­t organizate pe serii. La Băilești, de pildă, "seria A de dimineață face lecții teoretice și după masă prac­tice la stațiunea de mașini și trac­toare de acolo, iar elevii din seria B fac practică­ de dimineață și după masă teorie. Unei bune părți dintre elevi li s’au dat salopete și bocanci. Elevii se bucură de o îngrijire deosebită, prin higiena ce există în dormitoare, căldură și hrană. Lectorii care pre­dau lecțiile acestei școli sunt dintre cei care au urmat școala specială de instructori de la Brașov, proveniți din tractoriștii care au o atitudine deosebită față de ridicarea a nouă cadre necesare stațiunilor de mașini și tractoare și pentru mecanizarea agriculturii noastre. SMARANDACHE ION MIU coresp. Intensă activitate culturală In cadrul sindicatului salariaților din Invâțământ-Dolj Pentru a imprima cât mai a­­d­ânc linia Partidului în școală și pentru a folosi cât mai din plin experiența pedagogiei so­vietice, în cadrul sindicatului sa­lariaților din învățăm­ânt-Dolj, funcționează cu regularitate cer­curi pedagogice, întrunind un număr de 1514 profesori și în­vățători. Ceia ce reușesc să asi­mileze la aceste cercuri, învăță­torii și profesorii difuzează mai departe în massă. In acest sens tovarășii din învățământ și-a­u luat angajamentul de a ține 927 conferințe dintre care 893, la că­minele culturale din județ, iar 104 conferințe în diferite or­ganizații de marsă. Tot ceiace se citește în cercu­rile pedagogice se popularizea­ză prin cercurile de broșuri. O­­rașul Craiova și județul Dolj împreună, cuprind 160 de a­semenea cercuri, cu numărul de 728 participanți. Nevoia de a lua informații de la sursă, s’a resimțit de mult. De aceea la cererea generală a tovarășilor învățători și profe­sori, ca fiecare să poată citi di­ferite cărți și reviste sovietice, s’au organizat cursuri de lim­bă rusă, funcționând astfel 126­­ centre de predare, la care­ fi li­mează 1564 cursiști. In aceste condițiuni, este as­i­gurată pe viitor o și mai bună desfășurare a muncii salariați­lor din sindicatul învățământ. V TRAIAN MATEESCu­ Coresp. Concursuri Intre căminele culturale din judetul Romana In ziua de 30 Decembrie, ziua a­­niversării Republicii Populare Ro­mâne, în comunele de reședință ale celor opt plăși din județul nostru, au avut loc concursuri între cămi­­nele culturale. La aceste concursuri au participat echipe artistice de la 30 cămine culturale, care au pre­zentat fiecare câte trei coruri, trei recitări și trei jocuri populare. Echipele artistice au sosit la se­diile plăților cu căruțe și care îm­podobite cu covoare, purtând pla­­carde cu lozinci și drapele. Pe tot parcursul drumului au răsunat lo­zincile echipelor artistice și ale populației sătești, dovedind astfel dragostea pentru URSS, pentru ma­rele Stalin, pentru Partidul Munci­toresc Român și pentru Republica noastră Populară.­­ La sediul plășii Boșoteni s’au pre­zentat la concurs echipele cămine­lor culturale din comunele Dobrun, Preajba, Cezieni, Tărțăl, Robănești, Popânzălești și Boșoteni. 25 de care și căruțe frumos împodobite au act la Boșoteni echipele corale, de jocus și teatrale a acestor șapte cămin premiate La concursurile ținute la comune la 21 Decembrie. Concursul s-a desfășurat în pre­zența secretarului organizației de plasă PMR, a delegatului din partea județului și a autorităților locale. Programul celor șapte cămine con­curente a făcut o deosebită impresie asupra celor 1.200 spectatori. Au primit premiul I căminul din Tărțăl, premiul II căminul I din Preajba și premiul III căminele din comunele Dobrun și Popânzălești, că­rora li s’au distribuit cărți donate de către Ministerul Artelor. La concursurile ce s’au desfășurat la sediile celorlalte șapte plăși au fost premiate căminele: Fărcașul de Sus, Grușov, Strejeștii de Jos, Ma­­rotinul de Sus, Cilieni și Celei. Că­minele premiate vor participa la concursul ce se va ține pe județ în cursul lunii ianuarie. V. C. Înainte pentru transformarea socialistă a agriculturii prin îndeplinirea și depășirea Planului de Stat pe 1950. Iată ce va aduce Planul de Stat pe anul 1950 pentru ridicarea productivității muncii în agricultură, pentru ridicarea nivelulu de trai al țărănimii muncitoare prin reorganizarea agriculturii pe baze socialiste.

Next