Inainte, ianuarie 1950 (Anul 7, nr. 1547-1567)
1950-01-06 / nr. 1547
Să”P0rîîniin!l^mm întrecerea socialista pentru îndeplinirea și depășirea luminii de Stat pe anul . Avântați cu în- au întâmpinat Planul de Stat o suflețire în în anul 1950, pornind chiar din pri trecerea socialisma și hotărîți să muncească pentru îndeplinirea sarcinilor ce le tă pentru îndeplinirea primului Plan de Stat pe anul 1949, muncitorii și tehnicienii din faprici, uzine și întreprinderi? aui Înregistrat însemnate succese in tunCă, întrecerea socialistă a pătat lui și mai mare avânt pentru întâmpinarea zilei de 7 Noembrie și mai ales în cinstea lei de a 70-a aniversări a tvarășiuki Stalin. Aceasta, a făcut să angreneze majoritatea muncorilor și muncitoarelor m mi »recere, pentru îndeplinirea mai înainte de termen a Planului de Stat pe anul 1949. Oamenii muncii din fabrici e Și întreprinderile din județul Sol Jolj prin depășirea planurilor de producție au contribuit la realizarea și depășirea Planului de Stat pe anual 1949. Astfel muncitorii de la fabrica metalurgică „Craiova” au izbutit să dea produse peste plan cu 23 la sută. Muncitorii și muncitoarele de la fabrica de textile „Oltenia din Craiova și-au dus cu succes la îndeplinire planul de producție pe anul 1949, realizând și ui procent peste plan de 10 la sută. Muncitorii și tehnicienii de la tabăcăria Bucovăț au dat produse cu 33 la suta peste plan, iar muncitorii de la fabrica metalurgică „Lupta” din Craiova au depășit planul cu 25,6 la sută. Unul din cele mai minunate exemple de bună organizare și continuitate în întrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului pe 1949, a fost acela de la depoul de locomotive Craiova. Aici planul de producție pe anul 1949 a fost depășit cu 35,2 la sută, realizându-se o productivitate de :303.400 tone brutto kilometri lacomotivă, 23.880 tone brutto kilometri de fiecare muncitor și o economie de combustibil în valoare de 15.000.000 lei. Prin aceasta s-a arătat dragostea pe care o au oamenii muncii față de muncă, patriotismul lor înflăcărat de a lupta în înjtrecerea socialistă pentru îmdplinirea Planului de Stat pe anul 1949, dovedind că sarcinile ce le aveau prin Plan vor putea fi chiar depășite. Primul Plan de Stat a făcut să se scoată la iveală, prin întrecerea socialistă, tot ceiace e mai bun și mai valoros, tot celace va putea să asigure realizarea și depășirea Planului de Stat pe 1950. Planul de Stat pe anul 1950 este întâmpinat de oamenii muncii din fabrici și uzine cu entuziasm, exprimându-și hotărirea lor de a munci cu mai mult elan pentru îndeplinirea lui, conștienți fiind că prin aceasta vor aduce o cât mai mare contribuție de muncă pentru înfăptuirea socialismului în țara noastră. Ei sunt convinși că depuanând eforturi mărite în muncă vor contribui la desvoltarea industriei noastre grele, aceasta însemnând o importantă îmbunătățire a condițiilor de trai. Muncitorii și muncitoarele, tehnicienii și inginerii, consideră ca o sarcină de onoare îndeplinirea Planului de Stat pe 1950, lu iându-și chiar angajamente că le vor depăși. Cuprinși de dorința fierbinte de a înfăptui noui victorii în muncă, muncitorii din diferite fabrici și întreprinderi, au lansat o nouă lozincă: „Să pornim cu puteri sporite întrecerea socialistă pentru îndeplinirea și depășirea Planului de Stat pe anul 1950”. Prin aceasta se dovedește nespusa bucurie cu care muncitorii stau în față. Pentru atingerea obiectivelor propuse în Planul de Stat pe anul 1950, în sectorul industrial de a crește producția globală cu 37 la sută față de aceea a anului 1949, iar salariul mediu al salariaților din industrie să crească cu ,8 la artă și nivelul de trai cu 15 la sută, se cere din partea muncitorilor și tehnicienilor toată capacitatea lor de munca, toată priceperea și experiența însușită în întrecerea socialistă din cadrul Planului de Stat pe anul 1949. Pentru îndeplinirea acestor mărețe sarcini se cere să fie înlăturate toate formalitățile birocratice, care de cele mai multe ori stingherește bunul mers al întrecerii socialiste. Numai printr-o bună organizare a lucrului, pornind de la grupa sindicală și întrecerii socialiste individuale, pe echipe și secții se va putea asigura îndeplinirea planului. De aceia trebuie ca întrecerea individuală să fie la baza tuturor acțiunilor. Controlul permanent în muncă trebuie sa fie asigurat pentru a urmări îndeaproape desfășurarea zilnică a programului. In cadrul întrecerilor socialiste este necesar să dăm cea mai mare atenție calității produselor și să ridicam necontenit nivelul politic și profesional al muncitorilor. Strâns de aceasta, este legată și scăderea prețului de cost al produselor așa cum este prevăzut în Planul de Stat, ca în cursul anului 1950 să se realizeze o reducere medie a prețului de cost cu cel puțin 10 la sută față de nividul mijlociu al anului 1949, și să luptăm iu întrecerea socialistă pentru ridicarea productivității muncii, pentru introducerea unui regim sever de economic. Organizația de Partid trebuie să popularizeze larg Planul de Stat pe anul 1950 și organele sindicale trebuie să treacă imediat la organizarea întrecerilor socialiste. Organizațiile de Partid trebuie să urmărească îndeaproape cum se îndeplinește planul pe sortiment. Planul trebuie să fie defalcat pe perioade și pe decade, ca în felul acesta să se poată urmări mai ușor felul cum este el executat, și interveni atunci când se produc lipsuri sau goluri în producție. Organizațiile de Partid și sindicat să întărească munca și întrecerile socialiste în mod deosebit în sectorul industrial de metalurgie și siderurgie ca „Desrobirea”, „Lupta”, „Craiova*’, de textile la „Oltenia” de electrotehnică la „Electro-Putere” ca și în toate celelalte sectoare industriale de pielărie, construcții, alimentar, etc. Lupta pentru realizarea Planului de Stat trebuie să însemne pentru fiecare om al muncii o luptă pentru o viață mai bună pentru pace, o luptă împotriva ațâțătorilor la un nou război. Fiecare om al muncii angrenat în întrecerea socialistă în îndeplinirea Planului de Stat pe anul 1950 să se considere ca un constructor al socialismului, ca un luptător pentru pace. In marea bătălie pentru îndeplinirea planului nu trebuie să rămână niciun muncitor în afara întrecerilor socialiste. Cu Partidul în frunte, să pășim hotărîți în îndeplinirea Planului de Stat pe 1950 spre construirea socialismului în țara noastră 1 * Anul VII. Nr. 1547 4 PAGINI 4 LEI Vineri 6 Ianuarie 1950 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN PRADOLJ ȘI AL COMITETULUI PROVIZORIU JUDEȚEAN 51 ORĂȘENESC Vom lupta pentru îndeplinirea și depășirea Planului de Stat pe 1950 Pentru noi muncitorii de la tăbăcăria Bucovăț, Planul de Stat pe 1950 înseamnă noul angajamente în lupta pentru făurirea socialismului din industria pielărie Planul de Stat pe PUn, ca sarcină să mărim volumul producției cu 12,5 la sută la talpă, cu 10 la sută ln piele și cu 27 la sută la încălțăminte de piele. Așa cum am muncit în anul trecut, călăuziți de Partid, învățând din minunata experiență sovietică pe care am aplicat-o la ramele de întins, în secția crom, în acest an vom lupta și mai puternic, ca să îndeplinim și să depășim Planul de Stat, depășind astfel planul de durată, în construirea societății îmbelșugate și fericite a celor ce muncesc. NICOLA MINA muncitoare decorată cu Medalia Muncii — tăbăcăria Bucovăț Vom da cocs mai mult și mai bun pentru realizarea pianului la toată Aseară când am plecat de la fabrică am luat ziarul „Scânteia” pe care îl pusesem deoparte și am citit cu atenție Planul de Stat pe 1950. Am văzut acolo că sarcini importante ne revin nouă muncitorilor din industria siderurgică. Dacă trebuia mărită producția de fontă cp. 16 la sută și consumul de cocs pe tonă de fontă produsă va scădea cu cel puțin 6,2 la sută față de anul 1949, aceasta înseamnă că noi muncitorii pocsari trebuie să ne străduim ca să dăm Republicii noastre Populare un cocs de cât mai bună calitate și în acelaș timp să-i reducem prețul de cost, îmi iau angajamentul in fața Partidului, că așa precum am depășit până acum norma cu 50 la sută, să muncesc și mai bine ca din retortele noastre să scoatem un cocs bun, pentru ca să îndeplinim și să depășim Planul de Stat. OLTEANU CONSTANTIN muncitor la fabrica de cocs Desrobirea Iumionarea medaliei „Eliberarea de sub jadul fascist“ a unui număr de li? muncitori din județul Comana si Caracal . Cu prilejul celei de a doua aniversări a RPR a avut loc festivitatea înmânării medaliei „Eliberarea de sub jugul fascist” celor care au luat parte activă la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist. Festivitatea a avut loc în sala cinematografului Apolo, în prezența secretarului adjunct al Județean PMR tov. Antohi yușise dă președintelui Comitetului Provizoriei județean tov. Ștefan Bărbuceanu, care a arătat că această medalie op simbolizează lupta partidului și jertfele clasei muncitoare pentru eliberarea poporului de sub jugul fascist, trebue să amintească celor că o poartă că în inimile lor stă trează datoria de a lupta mai departe împotriva dușmanului de clasă și a ațâțătorilor la un nou război. S’au înmânat apoi medaliile la un număr de 117 luptători, care și-au luat angajamente fiecare că vor lupta mai departe pentru construirea socialismului în țara noastră. întreaga asistență a manifestat călduros pentru PMR și RPR, pentru USS și marele Stalin conducătorul oamenilor muncii din lumea întreagă. V. GEAMBAȘU coresp. §ă construim „Casi Scânteii“ „indrumându ne să subscriem la „Casa Scânteii Partidul ne învață să luptăm pentru o viață mai bună“ Cu entuziasm și dragoste pentru „Casa Scânteii”, muncitorii și funcționarii fabricei Lupta, au depus a doua fată din subscripția pentru construirea „Casei Scânteii”. In toate secțiile din această fabrică depunerea a decurs într’o atmosferă sărbătorească. Tovarășa Silvia Marin, strungăriță, intră hotărîtă pe ușă, spunând : „Să arătăm dușmanilor poporului muncitor din țara noastră, că noi putem să construim ceea ce ei nu au fost în stare să construiască niciodată’’. Apoi ea dă banii responsabilului și așterne apăsat iscălitura pe listă zicând tare: să moară dușmanii de necaz că noi astăzi ne-am deșteptat, nu mai stăm la întuneric ca pe timpul lor când noi mai ales femeile, eram ținute fără drepturi, dar astăzi contribuim cu toții să construim casa de cultură a poporului muncitor. Un muncitor îmbrăcat într’o salopetă mai mult neagră decât albastră, plin de negreață pe față, păsăte după ea. E-ț Bucî Constatin decorat cu Medalia Muncii care lucrează la secția montaj. Cu banii în mână, el vorbește cu muncitorii: „Când mă gândesc ce înseamnă „Casa Scânteii” pentru oamenii muncii din țara noastră, eu ard de nerăbdare să o văd cât mai cerând gata”. Și rând pe rând trec muncitorii să depună și toți sunt veseli că pot pune și ei o cărămidă La clădirea acestei mărețe construcții. Dar aproape de terminare, muncitorul Rădulescu Victor un om voinic ce lucrează la secția turnătorie, făcânduși loc printre cei puțini rămași, spune cu glas tare: „Partidul te scoate la lumină, te învață cum să lupți pentru o viață mai bună și odată ce vor apărea cărți făcute în acest mare centru de cultură, nu va mai fi în țara noastră om care să nu știe carte și nu va mai fi nimeni care să mai stea, ci cu toții vom munci să facem din țara care în trecut era în mâinile capitaliștilor o țară frumoasă și bogată, unde muncitorul nu va mai fi exploatat de nimeni”. Noui cantități de materiale sosite din U. R. S. S Iași 5 (Agerpres). — In ultimele zile au sosit la Iași, prin punctul de frontieră Ungheni, nouă cantități de materiale din URSS, necesare desvoltării industriei noastre ca: bumbac, mașini de tăiat hârtie, șamot, etc. Un cinematograf în comuna Maceșu de Sus-Dolj Sâmbătă 7 Ianuarie a. e. se instalează în comuna Măceșu de Sus un aparat cinematografic trimis de Ministerul Artelor prin grija Comitetului Provizoriu județean Dolj. In urma negocierilor comerciale au avut loc la București, s-a semnat acordul comercial pe anul 1950 între Republica Populară Română și Republica Cehoslovacă. In cadrul acestui acord, Republicea Populară Română va livra produse mari, cereale, lemn, diferite pr alimentare, chimice, etc. Republica Cehoslovacă va livra utilaj industrial, oțeluri, tuburi, laminate de oțel, autovehicule, produse chimice și altele. La Băilești $1iulași au luat ființă școli de tractoriști In cursul Iunei Decembrie a luat ființă la Băilești și Filiași câte o școală de tractoriști a Il-a cu scopul de a pregăti cadre necesare stațiunilor de mașini și tractoare. Elevii școlilor sunt dintre cei care au făcut practica de trei luni la SMT-uri, iar acum împletesc practica cu teoria. Fiecare școală are câte 100 elevi cu o durată de trei luni. Acești elevi sunt fii de țărani muncitori care după terminarea cursului vor fi încadrați la stațiuni de mașini și tractoare ca ajutori tractoriști și după șase luni de practică ei vor fi supuși unui examen pentru calificarea lor profesională ca tractoriști conducători. Acestor elevi li se dă masă și cazare gratuită. Lecțiile ce li se predă au caracter agrotehnic, iar școlile sunt organizate pe serii. La Băilești, de pildă, "seria A de dimineață face lecții teoretice și după masă practice la stațiunea de mașini și tractoare de acolo, iar elevii din seria B fac practică de dimineață și după masă teorie. Unei bune părți dintre elevi li s’au dat salopete și bocanci. Elevii se bucură de o îngrijire deosebită, prin higiena ce există în dormitoare, căldură și hrană. Lectorii care predau lecțiile acestei școli sunt dintre cei care au urmat școala specială de instructori de la Brașov, proveniți din tractoriștii care au o atitudine deosebită față de ridicarea a nouă cadre necesare stațiunilor de mașini și tractoare și pentru mecanizarea agriculturii noastre. SMARANDACHE ION MIU coresp. Intensă activitate culturală In cadrul sindicatului salariaților din Invâțământ-Dolj Pentru a imprima cât mai adânc linia Partidului în școală și pentru a folosi cât mai din plin experiența pedagogiei sovietice, în cadrul sindicatului salariaților din învățământ-Dolj, funcționează cu regularitate cercuri pedagogice, întrunind un număr de 1514 profesori și învățători. Ceia ce reușesc să asimileze la aceste cercuri, învățătorii și profesorii difuzează mai departe în massă. In acest sens tovarășii din învățământ și-au luat angajamentul de a ține 927 conferințe dintre care 893, la căminele culturale din județ, iar 104 conferințe în diferite organizații de marsă. Tot ceiace se citește în cercurile pedagogice se popularizează prin cercurile de broșuri. Orașul Craiova și județul Dolj împreună, cuprind 160 de asemenea cercuri, cu numărul de 728 participanți. Nevoia de a lua informații de la sursă, s’a resimțit de mult. De aceea la cererea generală a tovarășilor învățători și profesori, ca fiecare să poată citi diferite cărți și reviste sovietice, s’au organizat cursuri de limbă rusă, funcționând astfel 126 centre de predare, la care fi limează 1564 cursiști. In aceste condițiuni, este asigurată pe viitor o și mai bună desfășurare a muncii salariaților din sindicatul învățământ. V TRAIAN MATEESCu Coresp. Concursuri Intre căminele culturale din judetul Romana In ziua de 30 Decembrie, ziua aniversării Republicii Populare Române, în comunele de reședință ale celor opt plăși din județul nostru, au avut loc concursuri între căminele culturale. La aceste concursuri au participat echipe artistice de la 30 cămine culturale, care au prezentat fiecare câte trei coruri, trei recitări și trei jocuri populare. Echipele artistice au sosit la sediile plăților cu căruțe și care împodobite cu covoare, purtând placarde cu lozinci și drapele. Pe tot parcursul drumului au răsunat lozincile echipelor artistice și ale populației sătești, dovedind astfel dragostea pentru URSS, pentru marele Stalin, pentru Partidul Muncitoresc Român și pentru Republica noastră Populară. La sediul plășii Boșoteni s’au prezentat la concurs echipele căminelor culturale din comunele Dobrun, Preajba, Cezieni, Tărțăl, Robănești, Popânzălești și Boșoteni. 25 de care și căruțe frumos împodobite au act la Boșoteni echipele corale, de jocus și teatrale a acestor șapte cămin premiate La concursurile ținute la comune la 21 Decembrie. Concursul s-a desfășurat în prezența secretarului organizației de plasă PMR, a delegatului din partea județului și a autorităților locale. Programul celor șapte cămine concurente a făcut o deosebită impresie asupra celor 1.200 spectatori. Au primit premiul I căminul din Tărțăl, premiul II căminul I din Preajba și premiul III căminele din comunele Dobrun și Popânzălești, cărora li s’au distribuit cărți donate de către Ministerul Artelor. La concursurile ce s’au desfășurat la sediile celorlalte șapte plăși au fost premiate căminele: Fărcașul de Sus, Grușov, Strejeștii de Jos, Marotinul de Sus, Cilieni și Celei. Căminele premiate vor participa la concursul ce se va ține pe județ în cursul lunii ianuarie. V. C. Înainte pentru transformarea socialistă a agriculturii prin îndeplinirea și depășirea Planului de Stat pe 1950. Iată ce va aduce Planul de Stat pe anul 1950 pentru ridicarea productivității muncii în agricultură, pentru ridicarea nivelulu de trai al țărănimii muncitoare prin reorganizarea agriculturii pe baze socialiste.