Inainte, octombrie 1950 (Anul 7, nr. 1770-1795)

1950-10-01 / nr. 1770

12 ani de la apariția genialei lucrări a tovarășului Stalin, istoria Partidului Comunist (U) a­ 13. R. S. S. DINDERE GHEORGHE secretar al Comitetului Reg­oral de Partid Dolj aceasta, Partidul Muncitoresc Ru­Se.■împlinesc 12 ani dela apa­riția genialei lucrări a tovară­șului Stalin, Istoria Partidului Comunist (II) al URSS, care a însemnat un document de im­portanță istorică mondială pen­tru Partidele Comuniste și miș­carea revoluționară a proletaria­tului din întreaga lume. Istoria P. C. (b) al U.R.S.S., a înarmat sutele de milioane de oameni ai muncii de pretutin­deni in lupta lor pentru desfiin­țarea exploatării omului de către om. (b) Cursul Scurt de Istorie a P.C. al tovarășului Stalin, ex­pune și desvoltă într’un sistem unitar care leagă indisolubil teo­ria cu practica, concepția filoso­fică despre lume și societate, a Partidului marxist-leninist, stra­tegia și tactica, bazele ideologice și politice ale proletariatului. Din această genială operă sta­linist­ă se poate desprinde cu cla­ritate, pentru toți comuniștii, în­vățământul fundamental că P.C. (b) nu este un oarecare partid revoluționar, ci este prototipul tuturor partidelor revoluționare ale clasei mu­ncitoare, că teoria, strategia, tactica și principiile organizatorice ale Partidului Bol­șevic, rezil­tate uriașe a unei ex­periențe revoluționare, simt­ sin­gurele care pot asigura victoria clasei muncitoare. Experiența gloriosului P. C.­­Iijeare constitua farul călăuzitor pentru toate Partidele Comunis­te­ și muncitorești din țările cu democrație populară, ce conduc Iit­­ta­l pentru înfăptuirea socialis­­ului, pentru Partidele Comu­­niste și partidele muncitorești din­ările capitaliste, ce mobilizează c lașa muncitoare la lupta ini­iți­ri­v a social-democrației de dreapta și împotriva tuturor a­­tenților imperialismului, pentru ist­oria cauzei păcii, democra­­ț­i și socialismului, se oglinde d­­in mod genial în lucrarea ma­ria a tovarășului Stalin. Cursul Scurt al Istoriei P. C. , ne arată drumul glorios par­­s de P. C. (b), de la primele uri marxiste apărute în stu­­pană la crearea marelui Par­­. Comunist Bolșevic, devenit a conduc­­tiare a primului ,­ Socialist. Acea­ta genială operă stalinis­­a jucat un rol deosebit în ta istorică al cărei rezultat e strălucita victorie a Uniunii etice in cel de al doilea răs­­mondial, care a adus după eliberarea unui șir de țări , popoare din jugul imperia­­l îndreptarea lor pe calea urii socialismului, in schim­­b aposturilor de forțe pe 1 indial dintre capitalism și 1, in favoarea socialis­experiența P.C. (b), din operă a tovarășului Stalin,­­toria P. C. (b) al URSS. et comuniștii și oamenii din țara mia­z­ă că mar­­­xist-leninist al clasei crește și se întărește e contenită și neîmpă­­t­iva oport­unismului și a lui, împot­iva tuturor­­ trădătorilor pe care •i încearcă să-i ttre­­furile Partidului. Un experiența P.C. lin și St­lin, Parti­­d esc ’ mân a­reu­­, prin verificare­a de milmente duș­­m­iniste, care se Partid cu scopul unitatea sa. Prin mân a ieșit întărit, îmbunătățin­­du-și compoziția de clasă, și ast­fel in felul acesta să poată con­duce cu succes oamenii muncii din țara noastră pe drumul con­struirii socialismului, învățând de la P. C. (b) că, construirea socialismului, este condiționată de desvoltarea in­dustriei pe baze socialiste. Par­tidul nostru a trecut la organi­­zarea și planificarea industriei, elaborând planurile de Stat pe 1949 și 1950, menite să desvol­­te industria grea, să asigure trep­tat mecanizarea agriculturii, siâ îmbunătățească zi de zi condițiile de viață ale oamenilor muncii, și să pregătească condițiile trecerii la primul Plan Cincinal in țara noastră. Tot Istoria P. C. (b) ne în­vață să întărim cât mai strâns alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, care este baza dictaturii proletariatu­lui, singura capabilă să zădărni­cească în lașe orice uneltiri ale dușmanului de clasă intern și ex­tern, pentru a organiza munca milioanelor de oameni ai muncii cari construiesc socialismul și ai educa în spirit nou, comunist, de­­barasându-i de rămășițele năra­vurilor și ideilor putrede ale bur­gheziei. Cursul Scurt al Istoriei P. C. (b), ne învață de asemenea că so­cialismul nu poate fi construit numai in industrie, că Partidul trebuie să treacă la îndreptarea treptată a agriculturii spre so­cialism, sprijinind și conducând lupti de clasă a țărănimii mun­citoare împotriva chiaburim­ii, creind o producție cât mai mare de une­le agricole necesare sec­torului agricol, că singura cale prin care țărănimea muncit­oare își poate creia o viață mai fericită și mai bogată, este calea gospo­dăriilor agricole colective. Ur­­­­mând­­ aceste învățături, în țara noastră s’au creiat peste 1000 gospodării agricole cole­tive. Din aceste 1000 gospodării a­­gricole colective fac parte și cele 48 gospodării agricole colective di­n regiunea Dolj. Experiența P. C. (b) ne în­vață că trebuie să le consolidăm, să le lărgim, să atragem masse tot mai largi de țărani muncitori prin convingere, printr’o muncă făci­t­ă cu răbdare și chibzu­ință. I ti dece Isto­­a P. C. (b) este iubită de toți oamenii mun­cii din lumea întreagă și trebuie să devină o cărte de căpătâi, că­lăuză a muncii noastre zi de zi. Este limpede de ce Istoria P. C. (b) al URSS j­icnește ura și înverșunarea în rândurile mag­naților di­n Wall-Street și a slu­gilor lor plecate de teapa lui Tito, trădător al clasei munci­toare, care uneltesc la un nou război, pentru că ea constituie o armă puternică, ideologică, in mâna clasei muncitoare. Cu ocazia celei d­e a 12-a ani­versări a apariției Cursului Scurt al Istoriei P.C. (b), oamenii mun­cii din lumea întreagă ea și oa­menii muncii din țara noastră, își exprimă din nou recunoștin­ța lor față de genialul conducă­tor și învățător al clasei munci­toare, tovarășul Stalin, și-și în­tăresc angajamentul de a studia și mai temeinic învățăturile mar­­xist-leniniste-staliniste, de a face astfel din aceste învățături o ar­mă puternică de luptă împotriva imperiali­iilor americani și en­glezi, pentru pace și socialism. PROLETARI DIN TOATE <====ORG/V OL COMITETULUI REGIONAL P.MR.= ȘI AL COMITETULUI PROVIZORIU REGIONAL DOLJ 9 Anul VII. Nr. 1770 | 4 PAGINI 4 LEI j1 DumiNiCă 1 Octombrie 1950 lucrările sesiunii lărgite extraordinare a Academiei R. p. r. Vineri 29 Septembrie la ora 11 a. m., au început lucrările sesiunii lărgite extraordinare a Academiei RPR. Tov. Traian Săvulescu, pre­ședintele Academiei­­ RPR­, a deschis ședința dând citire hotărîrii Prezidiului Academiei RPR, cu privire la convoca­­­rea sesiunii lărgite extraordi­nare pentru a desbate Proeptul de Plan al Electrificării RPR. In numele Prezidiului Acade­miei R­PR.., tov. Traian Săvu­­lescu a propus ca biroul sesiunii lărgite să fie alcătuit din pre­ședintele Academiei­­ RPR... acad.. Traian Săvulescu și din urmă­torii membri: Chivu Stoică, vice­președinte al­­ Consiliului de Mi­niștri, ministrul Metalurgiei.­­ și Industriei Chimica; Bodnăraș E­­mil, ministrul Forțelor Armate ale RPR., acad. Profiri Nicolae; acad. .Sadoveanu Mihail; Vasili­­chi Gheorghe, ministrul Minelor și Petrolului, prof. univ. Cons­tan­tin­escu Miron,, președintele Co­misiei de Stat a Planificării; a­­­cad. Macovei Gh., președintele Comitetului Geologic de pe lângă Președinția Consiliului de Mi­niștri; Vaida Vasile, ministrul Agriculturii; Rangheț Iosif, pre­ședintele Comitetului de Stat, pentru distribuția­­ combustibil­u­­lui; prof. univ. Gheorghiu I. L., membru corespondent al Acade­miei R. P. R.; prof. univ. Răutu Leonte, inginer Gh. Gaston Ma­rin, ministrul Energiei Electrice; Prisnea Constantin, ministrul Silviculturii; acad. Roller Mi­hail; prof. Marinescu M., mem­bru corespondent al Academiei R.P.R.; Alexa Augustin, minis­tru adjunct al Depar­tam­en­tu­­lui C.F.R; acad. Eti­o san Gh., di­rectorul Institutului de Energe­tică al Academiei R.P.R.; acad. prof. P. Constantinescu-Iași, di­rector al Institutului de Istorie­­ și Filosof­ie al Academiei R.P.R., acad. Carafoli Ilie, directorul Institutului de Siderurgie și Me­canici Aplicată a Academiei RPR. A fost propus un secretariat tehnic de specialitate condus de prof­­ I. S. Gheorghiu, membru corespondent al Academiei RPR. Prof. I. S. Gheorghiu a pro­pus­ alcătuirea următoarelor 6 co­­misiuni: Comisiunea, de studiu, al folo­sirii apelor,­­alcătuită din Fi­liovi și Dir­­teîl, Acad. M. Profit ’. Co­m­isiunea Hidro­energetică alcătuită, din­ 17 membri; pre­­ședințe; acad. I. Carafoli. Comisiunea Termioenergetică, alcătuită din 33 membri; preșe­dinte: acad. Gh. Nicolau. Com­i­iunea El­ct­ ro ener­e ’că al­căt­uită­­diri 28 mem­­bri; preșe­dinte­, prof. I. S. Gheorghiu, membru corespondent al Acade­miei R.P.R. Comisiunea Agrotehnică și a electrificării­ rurale, alcătuită din 3­1 membri; președinte: acad. Traian Săvulescu. Comisiunea de studiu al uti­lajului și al materialului energe­tic, alcătuită din 26 membri; pre­ș­­ședinte: prof. M. Marinescu, m­embru corespondent al Acade­miei R.P.R. După alcătuirea comisiilor sunt cuvântul tov. Traian Săvulescu a președintele Academiei RPR care a arătat însemnătatea măreței o­­pere de electrificare a țării, ini­­țiată d Partid și Guvern, opera ce constitue o pârghie hotarîtoare pentru propășirea și înflorirea Pa­triei noastre. Vorbitorul a subli­­niat că pentru prima oară în is­toria țării noastre, forurile condu­cătoare ale Statului supun desba­­terii înaltului for de știință — Academiei RPR — și oamenilor de știință asemenea documente de importanță uriașa în viața po­porului nostru. A urmat expunerea asupra Pro­­ectului de Plan al Electrificării RPR, prezentată de tov. ing. Gh. Gaston Marin, ministrul Energiei Electrice. Vorbitorul, într’o amplă expu­nere științifică a arătat că planul de electrificare al țării, factor de primă însemnătate în construirea socialismului, va avea printre o­­biectivele sale principale: asigu­rarea creșterii producției indus­triilor existente și alimentarea cu energie electrica a industriilor noi ce se vor crea în cadrul viitoare­lor planuri cincinale; valorificarea raționala a resurselor energetice folosind combustibili inferiori; fo­­­losirea integrală a cursurilor de apa pentru irigarea regiunilor se­cetoase producerea de energie e­­lectrică, etc.; electrificarea treptată a căilor ferate, electrificarea prin­cipalelor munci agricole și pătrun­derea electricității la sate, ridica­rea nivelului cultural și a bunei stări a poporului prin folosirea energiei electrice pentru trebuin­ței,­ Sociale,­ culturale, casnice. După expunerea tov. Gaston Marin, președintele Academiei RPR ., ■ Săvit lei Co ci leal în sfton­ délé de lumi ale comisiilor. Ședința plenară a sesiuni­i lăr­gite a Academiei RPR, va avea loc Luni 2 Octombrie. Dela școala serala de Marxism-Leninism Școala serală de marxism­­leninism de pe lângă Comitetul Regional PMR Dolj, aduce la cunoștința elevilor care urmea­ză cursurile acestei școli că pe ziua de 2 Octombrie a.c. orele 18 se vor ține conferin­țele: „Organele superioare de Partid”, „Organele conducătoa­re locale de Partid” și „Organi­zațiile­­ de bază ale Partidului”. DECRETUL Prezidiului Marii Adunări Nationale a Republicii Populare Raisăne pentru fixarea datei alegerii deputaților Sfaturilor Populare ARTICOL UNIC. — In conformitate cu art. 78 din Legea Nr. 6 din 8 Septembrie 1970, se fixează ziua de 3 Decembrie 1930 pentru alegerea deputaților Sfaturilor Populare. Dat în București la 29 Septembrie 1950 Președintele Prezidiului Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale Marii Adunări Naționale C. I. PARHON MARIN FLOREA IONESCU Numirea membrilor Comisiei electorale centrel­e Printr-un decret al Prezidiului Marii Adunări Naționale au fost numiți în Comisia electorală centrală; Stelian Moraru, secretarul Confederației Generale a Muncii, ca președinte; Alexandru Drăghici, membru în Comitetul Central al Parti­dului Muncitoresc Român, ca membru; Paul Cornea, secretar al Uniu­nii Tineretului Muncitor, ca membru; Ilie Dănoiu, prim secretar al Organizației Partidului Muncito­resc Român din regiunea Stalin ca membru; Alexandru Farkaș, din partea Uniunii Populare Maghiare, ca membru; Iosif Catranici, secretar al sin­dicatului Combinatului Reșița, ca membru; Erem­ia Pârdău, secretar al Comitetului regional Suceava al Frontului Plugarilor, ca mem­bru; Constantin Balmuș, rectorul Universității „C. I. Pariiua”, ca membru; Paraschiva Matei, fruntașă ș­­ producție la Indus­tria Bumbacu­lui ,,B” București, ca membră; Constantin Șerb­an, fruntaș in producție, maiitru sondor la în­treprinderile Petrolifere din Băi­­coi, ca membru; Ilie Stoen­escu, președintele secțiunii civile a Curții Supreme, ca secretar. SMUT TINERILON INCOTIP@MII! Pe porțile împodobite sărbă­­­­torește ale cazărmilor intră ti­neri noi încorporați. Fii ai oa­­menilor muncii de la orașe și sate ei înșiși plecați de la munca din fabrică și uzină sau de pe o­­r­iîire. fedu­cții vor Vorti aici pen­­tru a invăța cum să lupte pen­­tru apărarea independenței și su­­veranității naționale a Republicii Populare Române, a cuceririlor revolutionare ale poporului mun­citor. Chemarea sub arme a tăierilor recruți în condițiile regimului de acucrire și explo­rare burghezo­­moșierească producea jale asupra familiilor. Cine poate uita aspec­tul satelor noastre, cortegiile de boi t Kn­­e care însoțeau pe tânăr, plang­ându-l ca pe mort. Tânărul munc tir sau țăranul muri­tar smuls din mijlocul a­lor săi pleca írt­­ o școală nea­gră a urei și crimei față de pro­prii săi părinți și frați, față de propriul său popor, era silit să țină permanent îndreptată arma împotriva tovarășilor săi de muncă, să verse sângele lor la ordinul exploatatorilor și asupri­torilor poporului muncitor. Tâ­nărul pleca într-o armată pusă in slujba unor negu­­­r­i de sân­ge și aur care erau oricând gata să-l transforme in carne de tun. Regimul la care era supus ti­­nărul în armata burghezo-moșie­­rească era cunoscut din tată în fiu. Tânărul nu găsea in armată decât mizeria și foamea, frigul și palmele malurilor sau injură­­turile unor ofițeri sbiri care ba­teau cu biciul. Acesta era carac­terul burghezo-moșieresc al ar­matei din trecut care nu putea să facă din ziua incorporărilor decât o zi de jale pentru poporul muncitor. Azi, armata nu mai este pusă în slujba apărării intereselor ca­pitaliștilor și moșierilor, ci în slujba apărării Republicii Popu­lare Române. Patria tuturor celor ce muncesc la orașe și sate. Ar­mata Republicii Populare Româ­ne a devenit armata unui Stat care construiește socialismul, o armată aflată in slujba păcii și a eliberării popoarelor, după î­­na­tul exemplu al glorioasei .Ar­mate Sovietice. Armata Republicii Populare Române este o școală a luptei anti­imperialiste, a luptei pentru pace. Și ce p­oate fi pentru recrut mai mare izvor de mândrie și bucurie decât acela de a se ști ostaș al uriașului front de sute de milioane de partizani ai pă­cii. Tinerii muncitori de la orașe și site chemați sub arme au ina­int­­a lor drumul deschis către cele mai îna­le grade și siric­­țiuni militare, pe măsura capa­cității și devotamentului față de Patrie și poporul muncitor. In ace­lași timp, tinerii care vin in armată fără a cunoaște vreo me­serie au înaintea lor largi po­­­sibilități de calificare profesio­nală. In noua armată ei vor în­văța t­actica și știința militară după exemplul măreței Armate Sovietice care prin înalta ei su­perioritate a sdrobit fascismul german în propriul său bârlog. Armata Republicii noastre Popu­lare este o școală in care se că­iesc cadrele de viitor pentru apă­rarea cuceririlor clasei munci­toare și a luptei pentru apărarea cauzei păcii. Tinerii in cadrul armatei v­or simți sprijinul permanent al Par­tidului și al Organizației Uniunii Tineretului Muncitor pentru a-și ridica nivelul său politic, ideo­logic și cultural. Iată ce perspective luminoa­se se deschid fiilor poporului muncitor după porțile cazărmi­lor, care-i așteaptă împodobire sărbătorește. Miile de oameni ai muncii de la orașe și sat, vă transmit vouă tineri ai noului contingent, salu­tul lor tovărășesc! Constituirea Comitetului Regional al „Lunii Prieteniei Româno-Sovietice“ La sediul regionalei ARLUS Dolj «a avut loc în seara de 29 Sep­tembrie a.c. o ședință solemnă pentru alegerea­ Comitetului Regio­nal al „Lunii Prieteniei Româno- Sovietice” (6 Octombri—7 No­im­­­brie). Adunarea, s’a ținut în prezența tovarășului Dindere Gheorghe, se­cretar al Regionalei PMR Dolj, D. Șitoianu, președintele Regionalei ARLUS, Lângă Pante­lie, secretar al Regionalei ARLUS și alții. Ședința a fost deschisă de tov. Dumitru Șiroianu care după ce a expus scopul acestei adunări pen­tru alegerea Comitetului de sărbă­torire a „Inimei Prieteniei Romano- Sovietice”, a dat cuvântul tova­rășului Lângă Pantelie, care a fă­cut o expunere asupra felului cui» (continuare în pag. 1-s1

Next