Inainte, ianuarie 1951 (Anul 8, nr. 1847-1871)

1951-01-03 / nr. 1847

ÎM mai aiKu­lte bonuri fle iară cfisi­a oamenilor muncii! îmbelșugată va fi viața oameni­ . . J$f lor muncii la 1. djj J/r sfârșitul prim­u-M ■­­ ' : i­i! ‘ 1 . I ■ fie BFi AMi-i-a acr­te inÍap­ iii! : pe liniaiui BMnstru­irii socialismului vor crea­­ i r11,11 belșiug de produse de larg consum. Planul Cincinal preve­de creșterea nivelului de trai al­­ popor­ui nostru muncitor cu 80 la sută față de anul 1950. Da­­torită belșugului de bunuri de consum se vor desființa carte­lele, iar puterea de cumpărare a salariilor va crește d­u cel pu­țin 23 la sută. Fiecare nou salt în îmbună­tățirea condițiilor de viață a ce­lor ce muncesc din Patria noa­stră, este încă o lovitură dată dușmanilor regimului de demo­crație populară, dinăuntrul și di­nafară țării. De aceea, a lupta pentr­u înfăptuirea Planului Cin­cinal, pentru făurirea u­nei vieți fericite a poporului muncitor, pentru întărirea Patriei noastre scumpe, înseamnă a lupta pen­tru apărarea păcii împotriva monștrilor omenirii, imperialiș­tii americani și englezi ce ar z­­ bea să întoarcă roata istoriei pregătind un nou război. In lupta pentr­u, creșterea bu­nurilor de larg consum nece­sare milioanelor de oameni ai muncii. Planul de Stat pe anul 1961 pune sarcini importante în­treprinderilor comerciale de Stat­ și cooperatiste precum și cooperativel­or de producție meș­teșugărească. In regiunea Dolj cooperative­le meșteșugărești de producție, luptă cu succes pe­ntru a asigura oamenilor muncii cât mai mul­te bunuri de larg consum. Ast­fel cooperativa d­e producție „Industria Lemnului” a produs din deșeuri 3000 tabu­rele, coo­perativa de producție „Co­nstru­­itorul” a reușit să scadă prețul de cost al lucrărilor cu 5 la sută la construcții și cu 2,5 la sută la instalații. Aceasta a fost po­sibilă prin stimularea întrecerii socialiste de către organizația de bază și prin repartizarea mate­rialelor la timp. In sectorul alimentar, între­prinderile economice din regiu­nea Dolj au contribuit la apro­vizionarea oamenilor muncii de la orașe. Astf­el, ICS Alimentara și-a în­plinit și și-a depășit planul pe trimestrul IV, lucrând încă din prima decadă a lunei De­cembrie îm­ contul anului 1951. Din inițiativa organizației de bază, ICS Alimentara nu s-a muțumit cu achiziționarea pro­duselor alimentare din regiunea Dolj, ci le-a adus și din alte re­­giuni. Astfel ICS Alimentara a distribuit oamenilor muncii 2 va­goane varză, peste un vagon fa­­sole, un v­agon mare, 5000 kgr.­­pește, 500­0 kg. muci, 2 vagoane mazăre etc. O contribuție însemnată la a­­p­rovizio­narea pop­u­lației de la o­­rașe cu produse agricole a adus-o și ICS Aprrozar, care deasemenea și-a depașit planul. In loc de 655 tone cartofi­­ s’au adus 751 tone și au fost depășite cele 1c vagoane v­arză programată. Dea­semenea ICS Aprozar a asigurat o bun­ă a­pr­r­o­v­i­z­i­o­n­a­r­e a cantine­lor cu praz, fructe, etc., as­tfe că toate can­inele muncitorești din oraș s­unt aprovizionate satis­făcător pier­tru to­t timpul iernii totuși munca . de aproviziona­re a pop­u­llației muncitoare de la orașe din regiunea Dolj nu s’a ridicat la nivelul sarcinilor puse de Partid și Guvern pen­tru satisfacerea tuturor nevoilor oamenilor muncii. Acest fapt se datorește în cea mai mare parte lipsurilor organizatorice. Uniunea Regională Dolj a coo­perativelor de consum nu și-a îndeplinit planul de valorificări de produse agricole de la sate. Din 120 vagoane cartofi pro­gramate pentru aprovizionarea populației de la oraș nu s’au a­­d­us decât 55 vagoane. A­ce­laș lucru s’a întâmplat și cu cele­lalte produse agricole alimenta­re. Consiliul de conducere al U­­niunii regionale al cooperative­lor nu a avut un plan de ieșiri p­e teren, ținând zilnic ședințe peste ședințe. Pe teren se tri­meteau doar circulare. In raionul Craiova ale cărui sate se găsesc la o distanță de câțiva km. de centrul regional, cooperativele au fost ajutate o singură dată prin prezența unui­­ delegat la o șe­dință a Uniunii Raionale a Coo­perativelor. Ca urmare a stilului birocra­tic în munca de aprovizionare a Uniunii Regionale a Coop­erati­­velor, nici cooperativa „7 Noiem­brie” din Craiova nu și-a înde­plinit sarcinile ce-i stăteau in față. In cursul lunei Noembrie în magazinele alimentare ale a­­cestei cooperative se distribuiau numai scobitori, scrobeală de în­tărit gulerele și perii de frecat. In compartimentele din Piața Nouă, în ultima vreme, 30 de salariați se ocupau cu desfacerea a... 2000 kg. cartofi! O parte din untul și ouăle destinate a­­provizionării populației au fost folosite de către această coope­rativă în cofetărie, deși ar fi putut achiziționa aceste produse de pe teren. Aceleași lipsuri organizatorice le găsim și în munca unora din cooperativele meșteșugărești de producție. Populația muncitoare ar fi putut avea în plus 1000 perechi încălțăminte, dacă coo­perativa „I. C. Frimu” încălță­minte ar fi folosit cele 3000 kg. deșeuri care zac în magazie de 3 luni de zile. Consiliul de con­ducere al acestei cooperative nu a organizat bine munca, iar de la reorganizarea cooperației nu s’a făcut nicio analiză a muncii. De­ asemenea la cooperativa de pro­ducție „Porumbelul păcii” con­siliul de conducere nu face efor­turi pentru ridicarea t­a i­ății pro­duselor și scăderea prețului de cost.­­ Pentru a asigura o bună apro­vizionare a oamenilor muncii cu cât mai multe bunuri de larg consum: alimente, îmbrăcămin­te, articole casnice, etc. este ne­cesară îmbunătățirea muncii or­ganizatorice în comerțul de Stat și cooperatist precum și în coope­rativele de producție meșteșugă­rească. Trebue dusă o luptă in­tensă pentru achiziționarea a cât mai multe produse agricole a­­limentare cu sprijinul Sfaturilor Populare, pentru procurarea și folosirea cât mai largă a deșeu­rilor de către cooperativele meș­teșugărești. Este sarcina organi­zațiilor de bază din aceste uni­tăți de a mobiliza salariații în lu­pta pentru mărirea bunurilor de larg consum și stârpirea spe­culei. Să pășim în primul an al pri­mului nostru Plan Cincinal prin noi succese in aprovizionarea oa­menilor muncii cu cât mai multe bunuri de larg consum, pentru ri­dicarea nivelului de trai al po­porului muncitor, pen­­ întări­­mea Patriei, pentru apărarea păcii. B ­PMUTML dIN TOATe țMilE, ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL VM*R AL SFATULUI POPULAR REGIONAL POL ANul VIII. Nr. 1847 Republica Populară Română» Poiana Stalin 28. 1=4.11. 1951 Cea de a 3-a aniversare a Republicii Populare Romane Adunarea festivă de la Teatrul Național din Craiova A treia aniversare a Republi­cii noastre Populare a fost săr­bătorită cu entuziasm și căldură de toți oamenii muncii din regiu­nea noastră. La Teatrul Național în seara zilei de 30 Decembrie, s’a întrunit întregul activ de Par­tid, organizațiile de Stat admi­nistrative, organizațiile de masă, fruntași în producție și oamenii muncii din fabricile și întreprin­derile din Craiova. In aplauze necontenite a fost ales în prezidiul de onoare, la propunerea tov. Vlad Gheorghe șeful secției Propagandă și Agi­tație a Regionalei PMR Dolj, Biroul Politic al CC­ al Partidu­lui Comunist (b) al Uniunii So­vietice în frunte cu iubitul con­ducător tovarășul Stabil. Deasemeni a fost propus în pr­ezidiul de onoare Biroul Politic al Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Român in frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu.D­e­j. In prezidiul activ al Adunării au fost aleși tov.: Stanică Du­mitru, secretar al Regionalei PMR Dolj, Patiea Panait membru în Biroul Comitetului Regional de Partid Dolj și președinte al Sfatului Popular Regional Dolj, Ene Cristodor fruntaș în muncă la fabrica „Desrobirea”, Pop­escu Nicolae președinte al Consiliului Sindical Regional, Radu Ștefan fruntaș în muncă la uzina elec­trică, Momuleț Aritina secretara UFDR, Mitru Dumitru fruntaș în muncă la fabrica Oltenia, Po­pa Marin secretar al Regionalei UTM, Ciulică Constantin fruntaș în muncă la Electro-Putere, Ne­­oulce Popescu, Croitoru Victor, președinte al Comite­ului de lup­tă p­entru pace din regiunea Dolj, Lângă Pantele secretar al filialei ARLUS și Negru Manele secretari al CDE.* Tov. Patrea Panait luând cu­vântul a arătat că în condițiile luptei pentru pace și pentru con­struirea socia­lamului, poporul muncitor din țara noastră săr­bătorește a treia aniversare a ma­relui act revoluționar dela 30 Decembrie 1947 săvârșit de cla­sa muncitoare, in alianță cu ță­rănimea muncitoare, îndrumată și condusă de Partidul Comunist Român, care a înlăturat monach­­in­a, ins­taur­ându-se Republica Populară Română. Instaurarea Republicii Popu­lare România a însemnat trecerea puterii de Stat în mâna clasei muncitoare aliată cu țărănimea muncitoare, a însemnat instaura­rea regimului de democrație populară. Printre marile realizări obți­nute de regimul nostru, tov. Pa­­tria a arătat că prin alegerile și constituirea Sfa­urilor Popu­lare s’au­­ reiat condițiile pentru a­­tragerea maselor populare la con­ducerea statului, garanție boto­rica pentru realizarea, îndepli­nirea și depășirea sarcinilor ce stau în fața întregului popor muncitor, pentru construirea so­cialismului. Dn acești 3 ani, datorită poli­ticii hotărite a Partidului Munci­toresc Român, călăuzit perma­nent de învățătura marelui Lenin și a tovarășului Stalin, cât și de experiența gloriosului Partid Co­munist Bolșevic, regimul nostru de democrație populară s’a întă­rit făcând pași uriași spre ca­lea construirii socialismului. Făcând un bilanț al succeselor obținute prin naționalizarea în­treprinderilor bancare, miniere, etc., a strânsei alianțe dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, a sprijinului dat de către Marea Uniune Sovietică, vorbitorul a arătat că cea de a treia ani­versare a Republicii noa­stre are loc in împrejurări ia care poporul muncitor se pregătește pentru primul nostru Plan Cin­cinal pentru mărețul Plan de e­­lectrificare elaborat din iniția­iva Partidului Muncitoresc Român și sub directa îndrumare a iubitu­lui nostru conducător, tovarășul Gheorg­he Gheorghi­u-B­e­j. In acești trei ani, Armata Re­publicii Populare Române a de­venit scut al libertăților cucerite de poporul muncitor, scut al muncii sale constructive, școala patriotismului, armata pusă în slujba apărării păcii. Pla­nul Cin­cinal și Planul de electrificare vor face să se îmbunătățească con­siderabil condițiile de viață ale poporului muncitor. La noi în Craiova se va des­­volta uzina Electro-Putere care va produce motoare electrice, u­­tilaj electro-tedaic greu și trans­formatoare de înaltă tensiune. Regiunea Dolj una din regiunile care fuseseră lăsate în cruntă îna­poiere economică și culturală a luat un puternic avânt. Deas­e­­meni în Planul de Stat pe 1951 este prevăzută punerea în func­țiune a postului de radio „Olte­nia” care va contribui din plin la ridicarea nivelului ideologic și cultural al oamenilor muncii din regiunea Dolj. Pentru apărarea sănătății, Par­­tidul și Guvernul au învestit sume (Continuare în pag. 3-a). Prima zi a Planului Cincinal a fost plini de succese la centrul mecanic S. N­. T. Craiova Muncitorii și tehnicienii dela centrul mecanic SMT Craiova, au pornit cu un nestăvilit entuziasm la muncă în prima zi a Planului Cincinal. Prezența muncitorilor, tehni­­cienilor și funcționarilor de la SMT Craiova în această zi a fost de 100 la sută. De cum s’a înce­put lucrul, muncitorii au cerut să li se dea planurile și graficele de muncă. In momentul de față se lu­crează la primele piese pentru repararea segmenților, pistoane­­lor și la aleza­rea cilindrilor de tractoare. D­ease­meni s-a înce­put confecționarea cochiîelor pentru turn­ar­ea pis­toanelor IAR. Pornind cu avânt la muncă tov. Gogoeecu Dumitru a alezat pe 2 Ianuarie până la ora 11,30 un număr de 13 cilindri IAR a­­vând de executat pe întreaga zi 12 cilindri. Tov. Scurtul Ion a degroșat până la aceiași oră, 12 cuzineți IAR din 22 norma pe zi. Tot până la ora 11,30, tov. Lanea Mircea a finisat în interior și exterior un număr de 150 seg­­menți IAR din 160 norma pe zi, iar tov. Georgescu Ion a tă­iat canalele de siguranță la 230 pistoane IAR din norma de 100, pe zi. Ne­voind să se lase mai pre­jos tovarășele Lambru Speranța și Buzatu Ana, au executat tot până la ora 11,30 operațiunile I-a și II-a la un număr de 140­ segmenți IAR. Aceste realizări sunt rezultatul întrecerilor socialiste ce se duc cu avânt la SMT Craiova în cin­stea primii u­­n­ori cu Plan Cin­cinal. Să in­piâii pesu­ra desvelim a industriei sklyi­­­ut, M mi­ndustrializarii socialiste a firii! In cadrul primului nostru Plan Cincinal, se pune un accent deosebit pe dezvoltarea industriei gre­le, verigă de bază în lupta pentru industrializarea socialistă a țarii. Astfel, valoarea producției globale în industria siderurgică în anul 1955 va fi de 243 la sută față de anul 1950. Muncitori, tehnicieni, ingineri din industria siderurgică, luptați în­ întrecerea socialistă pentru a da Patriei cât mai multă fontă, oțel și laminari­ pria aceasta veți contribui la­ industrializarea socialistă a țârii, la îmbunătățirea nivelului ele traic al celor ce muncesc, la apărarea cauzei drepte a păcii: ȘTIRI DIN R.­P­R. Primul vas în contul Planului Cincinal- Muncitorii Șantierului Naval Oltenița au lansat în ziua de 21 Decembrie primul vas în contul primului an din Planul Cincinal. La acest vas construit cu 15 zile înainte de termen, s’a reali­zat o economie de 1.600.000 lei. In construirea vasului „Răsă­­ritul” la Șantierul Naval Olte­nița în mod special s’a eviden­țiat tov. Nicolae Anghel și to­varășul Angliei Arsenie de la cor­­dajul exterior, care au reușit să antreneze întreaga echipă în în­trecerea socialistă, putând termi­­­na lucrările cu 2 zile înaintea celorlalte echipe. 7.552.COO Iei economisiți la industria chimico­­farmaceutică Nr. 3 din Cluj Printr-o bună orga­nizare a pro­cent­ul de producție, muncitorii, tehnicienii și funcționarii între­prinderii Industria Chimico-Far­­maceutică Nr. 3 din Cluj, în lupta pentru accelerarea vitezei de circulație a fondului de rul­ment au realizat economii în va­loare de 7.552.000 lei. Ei au reușit să realizeze a­­ceastă însemnată economie prin accelerarea circulației și livrării produselor finite, datorită cărui tapat timpul de s­aționare a pro­­­duselor și expedierea acestor produse la unitățile consumatoa­re a fost redus la minimum. La S. M. T. „Traiant“ raionul Brăila s’a asigurat adăpostirea mașinilor agricole pe timpul iernii O muncă asiduă s’a dus la Stațiunea de Mașini și Tractoare „Traian” din raionul Brăila în vederea reparării uneltelor pen­tru campania de primăvară. Muncitorii și tehnicienii pri­mind sprijinul Partidului, au pu­tut să repare toate remizele și garajele, putându-se astfel asi­gura adăpostirea trac­t­oarelor, ba­toze­or, combinelor, cât și a ce­lorlalte mașini unelte ale ac­estei stațiuni pe timpul iernii,

Next