Inainte, februarie 1952 (Anul 9, nr. 2177-2201)

1952-02-01 / nr. 2177

V1 prmn a comit­emui mom prr și al sfatului popul­­ut re vom dori • Anul IX. Nr. 2177­4 PAGINI­ 20 BANI Vineri 1 Februarie 1952 Reforma băneasca se face in primul rând în folosul clasei mun­­citoare, deoarece­ este o nouă lovitură puternică dată pozițiilor claselor exploatatoare și o măsură de îngrădire a chiaburimii și ^ § pr din oraș; înseamnă creșterea salariului real al muncito­ ^ ,a> p­lio­narilor; servește opera de industrializare socialistă a fiș­ĭ. L (Din h­otărîrea Consiliului de Miniștri al R. P. R­. și a Com­i­tetuli a> ^­­c­u prăci­vire la efectuarea reformei bănești și la reducerile de prețuri). 19 kcj J $ 'Si tz ^ 1 .P C7 a / ^ ^ / ^ Ő £ £ tr Co La luptă pentru asigurarea unei recolte bogate ! Pe întreg cuprinsul patriei noa­stre oamenii muncii de la orașe și sate îndeplinind planul pe 1951 au pășit cu încredere și hotărîre în cel de al doilea an al Cincina­lului. In uzine, fabrici și în mine cât și pe marile șantiere, muncitorii constructori ai socialismului, nu precupețesc nimic pentru a face din patria noastră — ce plână fem­­iera părăginită și jefuită de fos­tele regimuri putrede burgheze­­moșierești, — o adevărată gră­dină îmbelșugată a tuturor celor ce muncesc. Miile de tractoare, semănători, secerători, etc. și apoi milioanele de metri de țesături ce iau drumul satelor pentru a­­provizionarea țărănimii munci­toare, sunt rezultatele eforturilor depuse de clasa muncitoare care luptă pentru întărirea alianței cu țărănimea muncitoare, îndrumată de partid și cu aju­torul primit din partea clasei muncitoare, în mașini, unelte a­­rgricole și produse industriale, ță­rănimea muncitoare are la rândul ei datoria să sprijine lupta clasei muncit­oare peni­mea ea însăși să-și poată făuri un trai mai bun, o viață îmbelșugată. Pentru aceasta este necesar ca țărănimea noastră muncitoare să pregătească din timpi campania ă­­igricolă și sa însămânțeze în bune condițiuni, căci numai în felul a­­cesta va putea culege recolte bo­gate asigurând astfel hrana mun­citorilor de la orașe. In acelaș timp se va putea asigura aprovi­zionarea cu materii prime a fa­bricilor noastre socialiste smulse­­ din miâinile capitaliștilor, și se va întări capacitatea de apărare a patriei noastre împotriva unel­tirilor dușmănoase și ticăloase ale imperia­­ș­ilor americani și en­glezi și a agenților lor de teapa fascistului criminal Tito. In acest scop Hotărirea C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Mi­niștri cu privire la pregătirea și executarea la timp și în bune co­n­­dițiuni a campaniei agricole de primăvară, ridică o serie de mă­suri pregătitoare, măsuri ce tre­buiesc să fie aplicate în practică de țăranii muncitori pentru a ob­­­ține o recoltă mai bogată și de mai bună calitate ca în anul tre­­cut. Dar succesul obținerii unei recolte bune depinde de felul cum fiecare țăran muncitor și-a pregătit uneltele și semințele spre a fi gata pentru însămânțat. Pilde vii în regiunea noastră ne sunt gospodăriile agricole de stat și gospodăriile colective, care a­­nul trecut, aplicând metodele a­­grotehnice sovietice, au obținut­­ minunate succese în producție. Gospodăria agricolă de stat ,,7 Noembrie” Segarcea bunăoară, i­e a înfăimâtorat la timp și în bu­ne condițiuni, a obținut peste 2600 kgr. grâu în medie la hec­tar, la cea din Tâmburești, unde s’au aplicat pe scară largă meto­dele sovietice s’au obținut peste 4000 kgr. grâu la hectar. Dease­­meni gospodăria colectivă din co­muna Bratovoești raionul Craiova, a obținut 2000 kgr. grâu la ba. și peste 2300 kgr. orz la ha., iar gospodăria colectivă „Unirea” din comuna S­toemești a obținut 2100 kgr. grâu la ha., și 3000 kgr. orz. Urmând exemplul gos­podăriilor agricole de stat și ce­lor colective, în mai multe co­mune din regiunea noastră, o parte din țăranii muncitori con­vinși­­ de roadele muncii făcute pe tarlale întinse de pământ, s’au întovărășit pentru a-și lucra pământul cu unelte agricole și mașinile statului. Din comuna Ma­­rglavit raionul Cai­­­at de pildă, țăranii întovărășiți au obținut peste 2,000 kgr.­ grâu în mijlo­ciu la ha., și aproape 3500 kgr. porumb știuleți la ha. Pentru reușita campaniei de însăm­ânțări la timp și în bune condițiuni și pentru a face ca pă­mântul să dea roade cât mai bo­gate, o sarcină de mare impor­tanță le revine în prim­ul râ­nd stațiunilor de mașini și tractoare, care trebuie să contribuie efectiv la ridicarea producției și pro­ductivității muncii în agricultu­ră. Accentuând asupra sarcinilor SMT-urilor, Hotărirea le trasea­ză ca sarcină principală îndruma­rea în mod permanent a gospo­dăriilor agricole colective, înto­vărășirilor agricole și a țăranilor muncitori individuali, în vederea unei bune organizări a muncii și aplicării metodelor agrotehnice pentru obținerea de recolte spo­rite la hectar. TNu e admis să se mai întâmple ca in toamna trecută, când o brigadă de la SMT Băilești nefiind controlată pe te­ren a făcut alături de proastă calitate la gospodăria colectivă din Piscu Vechi, fiind nevoită să lucreze pământul din i­ioiu. O si­tuație asemănătoare s’a întâlnit­­plat și la SMT Corabia care încă de la începutul campaniei însă­­mânțărilor de toamnă, din cele 48 tractoare, șase nu au funcțio­nat mult timpi, prin faptul că le lipseau unele piese ce se puteau procura ușor. In acest sco­p o sarcină de ma­re răspundere le revine organi­zațiilor de bază, celor de massă cât și sfaturilor populare comu­nale care îndrumate de or­ganele de partid și de stat ra­ionale, vor trebui să supra­vegheze permanent felul cum bri­găzile de tractoriști își fac dato­ria la câmp, anunțând din timpi conducerea acestora pentru a lua măsurile necesare de îndreptare. Un rol de seamă în vii­oarea cam­panie de însăm­ânțări, le revine inginerilor și tehnicienilor agro­nomi, care trebuie îndrumați să dea un sprijin puternic țăranilor muncitori prin sfaturi și lămuriri de felul cum trebuie să aplice metodele agrotehnice pe baza Ho­­tărîrii Partidului și a Consiliului de Miniștri. Pentru a obține recolte cât mai b­ogate și de mai bună calitate este necesar ca țăranii muncitori din regiunea noastră să formeze c­ât mai multe întovărășiri agri­cole pentru a putea folosi sufi­cient capacitatea tractoarelor și mașinilor agricole trimise de stat. Ca și în trecutele campanii a­­­gricole, dușmanii țărănimii mun­citoare, chiaburii, vor încerca prin diferite mârșăvii,ca sabotări, svonuri, etc., să îngreuneze buna desfășurare a campaniei însămlâii­­țărilor de primăvară. Aceste în­cercări ticăloase ale dușmanului de clasă tr­ebuiesc demascate zi de zi și zădărnicite de către țăranii noștri muncitori. Organizațiilor de partid le revine sarcina de a duce o muncă continuă de ridi­care a nivelului politic r­evoluțio­nar al țăranilor muncitori, p­en­­tru ca aceștia la r­ândul lor să de­maște și să împiedice uneltirile ticăloase ale dușmanului de clasă. Pentru reușita pregătirii și în­ceperii campaniei de însăm­ânțări, țăranii comuniști trebuie să fie pildă celorlalți țărani muncitori. Ei trebuie să fie primii care-și repară uneltele agricole, primii care își ridică planurile de cul­tură, și care vor ieși la în­sămmlâmțat. Numai în felul acesta vor putea fi duse la îndeplinire sarcinile reieșite din Hotărirea Partidului și a Consiliului de Mi­niștri, care arată țărănimii noas­tre muncitoare, drumul p­e care trebuie să meargă, pentru o via­ță mai bună și belșug, pentru pace și socialism. Cu încredere și bucurie oamenii muncii din reg­­ea Dolj au primit reforma bănească și reducerea prețurilor telegrame de recunoștință față de partid și guvern Pe tot­osp­rinsul regiunii­ noa­stre au loc meetinguri și adunări în cadrul cărora oamenii mun­cii, prin scrisori și telegrame a­­dresate guvernului, partidului și tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej își manifestă recunoștința față de partid și guvern, din inițiativa cărora s’a înfăptuit re­forma bănească. * Im telegrama adresată de intem­­­briii gospodăriei agricole colective „23 August 1944” se spune, prin­tre altele: Nai, membrii gospodăriei agri­cole colective „23 August 1944” din Băi­ești, raionul Băilești, am primit cu multă dragoste și mulțu­mimi partidului nostru drag și gu­vernului pentru făurirea ce­­ormai bănești care ne dă banii puternici, lovește în exploatatori și specu­lanți și ne asigură o viață mai îmbelșugată. In semn de dragoste și recu­noștință, ne luăm angajamentul de a munci cu râvnă pentru sporirea producției agricole la ha. și să în­deplinim planul cu sută la sută, iar valorificarea produselor tot cu sută la sută. Prin aceasta, înțele­gem să cimentăm legătura între orașe și sate și să contribuim la întărirea alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare. Trăiască Partidul Român, în frunte cu Muncitoresc tovarășul Gheo­rghe Gheo­­ghiu-Dej, cel mai iubit fiu al poporului nostru mun­citor! UDREA GHEORGHE secretarul o­rganizaței de bază și membru în comitetul de conducere Gheorghe Firdui­escu și Petre Ciochia, membri în comitetul de conducere , muncitori din comuna Bâeleș au trimis o telegramă CC­ al PMR, în care printre altele s­e spune: „Mulțumim partidului pentru actul revoluționar pe care l-a înfăptuit dând încă o lo­vitură chiaburilor și elemente­lor speculante. Suntem conștien­ți că prin noua reformă bănească se desvoltă schimbul dintre oraș și sat și se întărește alianța dintre clasa muncitoare și țără­nimea muncitoare. Pentru sprijinirea reformei bă­nești vom de­piu­ne toa­te eforturile și vom demasca orice acțiune a dușm­m­a­­nului care ar încerca să împiedice realizarea ei. Ne luăm angaja­mentul să apărăm valoarea rea­lă a noului leu și s­ă terminăm da timp campania însămânțărilor In cadrul unei adunări, țăranii de primăvară fiind conștienți di prin aceasta contribuim la im­­bunătățirea condițiilor de viață a celor ce muncesc, la lu­pta pen­­tru pace”. Iscălesc țăranii muncitori din­ comună în frunte cu: Sandu Mic Constantin, Preda C. Ioan, Popia C. Petre, Iovana Ion, Călun Constantin, Ră­ducanu Gheorghe,, Pavel Muntea și alții. Telegrame către CC­ al PMRI, și către Guvernul RPR, prin care se mulțumește pentru în­­făptuirea reformei bănești, tele­e­grame prin car­e țăranii munci­­tori își iau angajamente să apere puterea de cumpărare a noului leu și să depună eforturi pentru terminarea campaniei de însă­­mânțări la timp au mai fos­t, țrns»­mise de cotaninele B­rabi­­ra, Bă­su­*­cița, Dobra și multe altele. Vor sprijini reforma bănească și reducerea prețurilor valorificând tot mai multe produse prin cooperativă Mane a fost bucuria și fericirea țăranilor săraci și mijlocași din comuna Coșovieni, raionul Craiova, când li s’a prelucrat importanța Hotăririi partidului și guvernului cu privire la reforma bănească și la reducerea prețurilor mărfurilor de larg consum. Pentru ca schimbul de bani să se poată face in bune condițiuni, în această comună s’au format două centre, la care s’au reparti­zat agitatori, membri de partid și ai organizațiilor de masă. Mun­ca acestora a făcut ca zeci de țărani tineri și bătrâni, fermei și fete să se îndrepte spre cent­re de schimb, cu încredere în partidul și guver­nul nostru drag, care ne duc din victorie în victorie sprre uin trai mai bun, fericit. „Pentru noi țăranii săraci și mij­locași, reforma bănească și redu­cerea prețurilor ne dă noi puteri de muncă­. Ca țăran mijlocaș voi căuta de acum încolo să valorific tot mai multe produse agricole prin cooperativă, îndemnându-i și pie alți țărani mijlocași să facă la fel ca mine” — iată ce a spus țăranul mijlocaș Barbu Ion, atunci când la centrul de schimb a pri­mit leii cei noi. Și de astă dată, chiaburii și ele­­rndntele exploatatoare au căutat să saboteze măsurile partidului și gu­vernului. Așa bună­oară chiaburul Gavrilă Ștefan a chemat acasă la el pe femeia săracă Buzatu Elena pentru a-i da o sumă de bani s’o schimbe. Chiaburul a încercat ast­fel să submineze acțiunea parti­dului cu privire la reforma bă­nească, fapt pentru care datorită vigilenței țăranilor muncitori, cri­minala acțiune a putut fi zădăr­nicită. Exploatatorul Florică Casapu, ve­nind la centrul de schimb, a căutat să înșele țăranii muncitori, pro­mițându-se că dacă îi vor schimba lui „ceva” banii, va avea el grije de ei. Și de astă dată membrii de partid și țăranii muncitori au de­mascat uneltirea acestui exploata­tor, dând dovadă de un înalt spi­rit de vigilență. Acțiunea de schimbare a leilor vechi, datorită felului cum au fost organizate centrele de schimb în comuna Coșoveni, se desfășoară cu intensitate. Țăranii muncitori primind maneta nouă se îndreaptă cu pași siguri spre cooperativă pentru a cumpăra cele trebuincioa­se, la noile prețuri stabilite de Ho­tărârea partidului și guvernului. Țăranul mijlocaș Rusescu Ion, ime­diat ce a schimbat banii vechi, a mers la magazinul cu textile al cooperativei din comună ș­i, pentru câțiva lei, a cumpărat 3 metri de pânză. El s-a angajat să sprijine reforma bănească, pentru aceasta valorificând în acest an mai multe produse agricole de larg consum. Banii chiaburului sunt bani furați Centrul de Schimbarea banilor din comuna Beleț, raionul Bra­­bova e unul din centrele care funcționează în buni­ condițiuni. Cu sprijinul agitatorilor de par­tid în această comună munca la centrul de schimb se desfășoară in bune condițiuni iar țăranii muncitori cunosc temeinic impor­tanța reformei bănești. Cu toate că are 60 de ani, ță­ranul sărac Constantin Dobrin, umblă sprinten printre cei adu­nați la ușa școalei elementare unde se facă schimbarea banilor, aruncând din când în când vorba. „Am trăit să văd timpuri în care nu se mai merge chiabu­rilor și cămătarilor. Au înșelat, au furat, dar partidul a știut să îi lovească la timpi, asta ca să cunoască și ei puterea celor mulți”. Dobrin Constantin s’a băgat a­ Pe ulițele din comUb­elie și satele din raionul Pliemița, țăranii mun­citori citesc în grupuri Hotărirea partidului și guvernului privitor la reforma bănească. Agitatorii dau lămuriri țăranilor muncitori, ară­­tându-le avantagiile p­e care le vor avea prin valorificarea produ­selor la cooperativă, primind în schimb diferite produse și bani­iloi De pildă, agitatorul Grigore Licu a arătat țăranilor din co­muna Vlădaia, că noi de acum, transpunem în viață Hotărirea, fiindcă este făcută în folosul țăr a­pei în rândurile celor mai tineri ascultând cu încordare cum un agitator de partid citea din ziar noile prețuri. Dar chiaburul Dumitru Ca­­lmoiu nu auzise vorbele bătrâ­nului Dobrin și nu văzuse cu câtă dragoste asculta el tălmăcirea noii legi. S’a apropiat de el, l-a chemat deoparte și i-a spus ceva in taină. Bătrânul a clipit din ochi, s’a întunecat la față și i-a răspuns tot în șoaptă câteva cu­vinte. Gândurile lui însă din prima clipă au fost altele. S’a strecurat prin mulțimea adunată la ușa școalei elementare, s’a a­­propiat de masa unde câțiva muncitori veniți de la oraș făceau lucrările de schimbarea banilor, i-a privit cu dragoste și după ce și-a dres glasul a vorbit tare ca să îl audă toți cei din sală: „Fraților, chiaburul Dumitru CăUnoiu, care a cămătărit și a Ia raionul Plenița »­ nilor muncitori și muncitorilor de la oraș. In comuna Orodel, schimbă bani zilnic sute de țărani muncitori, ve­niți din 5 sate dimprejur. Printre aceștia se afla și bătrâna Ioana M. Ștefan, țărancă muncitoare, cu 72 ani. Pe fața acesteia poți citi dragostea față de partid. Ea și-a schimbat banii vechi p­e care-i primise drept pensie, spu­nând că, cu banii pie care-i va primi de acum masaje, va putea să cumpere mai mult decât cu pensia ce o primea înainte, furat toată viața, a încercat să îmi dea cinci mii de lei să îi schimb pentru el”. In sală înce­pură să s © audă murmure. Ca­reva scăpă printre dinți o su­dalmă la adresa chiaburului, care era cunoscut în mai multe sate pentru nelegiuirile lui. In acest timp, Dobrin Cons­tantin, scoase din chimir o sută douăzeci de lei, îi puse p­e masă și continuă: „Aceștia sunt banii miei, îi schimb cu dragă inimă. Nu îmi trebuiesc banii chiaburului că’s bani furați din sudoarea noastră. Să nu lăsăm viperele satelor să ne amăgească!”. Când Dobrin Constantini a eșit din școala elementară, țăranii muncitori priviră cu dragoste în urma lui. Muncitorii din comisie îi zâmbiră cu căldură. Aveau doar în fața lor un­ adevărat aliat. In comuna Pletoița la centrul No. 1, țăranii muncitori ascultă la apa­ratul de radio. Agitatorii în mij­locul lor, prelucrează Hotărârea Cu privire la reforma bănească și Ho­tărârea cu privire la însămân­­țările de primăvară. La acest cen­tru a­u fost demascate elemente ca Sandu Floarea și Badea Maria, care, după ce schimbaseră odată banii au șters ștampila după bu­letin, încercând din nou să mai schimbe câte 3000 lei. Aceste ele­mente au fost demascate de agita­torul Marin I. Diță. i Vom da produse mai multe și de calitate superioară Am ascultat cu multă bucurie și dragoste la radio în seara zi­lei de 27 Ianuarie, vestea desigmt reforma bănească și red­ucereal prețurilor. Hotărirea aceasta dă tuturor muncitorilor posibilități de viață mult mai ușoară, © f este în folosul și înspre hineri atât al meu cât și al celorlalți muncitori din fabrici, uzine și de pe ogoare. Valoarea noului leu a crescut, fiind stabilită după cea mai puternică meneti din lume, rubla sovietică. [ Față de grija pe care ne>­ poartă partidul și guvernul, feti mă angajez să v ©ghez la întări­rea noului zeu și să nu cchibzuiesc cu grijă. N­easfemieni mă anga­jez că aici, în fabrica în care lu­crez, să nu precupețesc niciun­ efort pentru a da cât mate m­ul­te produse­șt­i de calitate mai bună Patriei noastre, voiu căuta să angrenez și pe alți muncitori la întrecerea socialistă pentru întă­rirea industriei noastre, și stă contribui din plin la electrifica­rea țării noastre, la­ construirea socialismului în scumpa noastră Patrie, la lupta p­entru pace. CODOBAN strungar stahanovis­t fabtica Electro-Putere. Reforma bănească vine în ajutorul țărănimii muncitoare în toate satele și comunele­­ din raionul Băilești, în cadrul cămine­lor culturale, Hotărirea Consiliului de Miniștri al R.P.R. și a Comite­tului Central al Partidului Munci­toresc Român cu privire la re­forma bănească și reducerea pirel­­turilorr a fost prelucrată temeinic. Țăranii muncitori au primit această Hotărîre Cu multă însuflețire, pe comuna Galicea Mare, însemnăta­tea Hot­ărîrii pentru ridicarea ni­velului de trai al poporului mun­citor s’a prelucrat la stația de radio - amplifi­care, sute de țărani muncitori ascultând emisiunile sta­ției. Comunistul Lepădatu Florea, membru în gospodăria colectivă „Desirobiirea Muncii” din comuna Galicea Mare, a antrenat nume­roase discuții cu țăranii muncitori, lămurindu-le unele probleme și a­­rătându-le că reforma bănească și reducerea prețurii­or constituie un prețios sprijin fin care p­arti­­dul vine în ajutorul țărănimii mun­citoare. *

Next