Inainte, aprilie 1952 (Anul 9, nr. 2228-2253)

1952-04-01 / nr. 2228

* Anul IX. Nr. 2228 Marți 1 Aprilie 1952 4 PAGINI —20 BANI Și ne pregătim temeinic pentru a întâmpina cu cinste Congresul învățătorilor din R.P.R. Vestea convocării Congresului învățătorilor care se va ține la București intre 10—13 Aprilie a. c„ a stârnit în rândurile ca­drelor didactice din regiunea Dolj o mare și justificată bucu­rie. „Acest însemnat eveniment, a spus la adunarea generală a ca­drelor didactice din raionul Ca­lafat, tov. Diaconeasa Mărgărit, învățător la școala din comuna De­a, constituie încă o dovadă grăitoare a grijii deosebite cu care partidul și guvernul încon­joară școala și pe cei ce o slu­jesc”. De altfel, partidul și guvernul nostru, prin Hotărîrea din 16 August 1951, crează învățătorilor și profesorilor pentru prima dată în istorie țării, condițiile unei vieți noi, care să asigure înde­plinirea marii lor misiuni. Au fost mărite salariile învă­țătorilor și profesorilor, sunt cre­­iate condiții mai bune de trai pentru cei ce muncesc în școală. Cu aceeași grijă sunt puse la îndemâna cadrelor didactice cele mai largi posibilități de ridicare a nivelului lor ideologic și poli­tic, de desvoltare a cap­acității­ lor profesionale. Instituirea titlului de învățător și profesor emerit, acordarea Or­dinului Muncii și a Medaliei Mun­cii, unui număr de 186 de cadre didactice, pe întreaga țară, și a 11 cadre în regiunea Dolj, cins­tește întreaga activitate a școalei.* învățători ca Știucă Gheorghe de la școala din Măceșul de Sus-Sa­­dova și Marinaș Petre, azi șeful secției de învățământ raionale Plenița, sunt mândri de a purta titlul de învățător emerit. Problemele pe care le va des­­b­ate Congresul vor constitui o serioasă analiză în spirit critic și autocritic a problemelor de bază ale muncii din școli și un prilej de popularizare a celor mai bune metode de instruire și educare a celor mai bune ca­dre. Deasemeni va constitui și un bilanț al luptei desfășurate în școli pentru realizarea celor mai importante sarcini puse de partid și guvern, pentru ridicarea nive­lului politico-ideologic al cadrelor didactice, pentru însușirea și apli­carea experienței școlii și peda­­logiei sovietice, pentru cultura­­izarea masselor. Cadrele didactice in cadrul a­­dunărilor generale au analizat modul in care s’a­u preocupat de munca desfășurată în școli pentru ridicarea nivelului științi­fic al activității lor, prin însușirea tot mai largă a bazelor științei marxist-leniniste, a experienței școalei și pedagogiei sovietice, in vederea pregătirii tot mai te­meinice a viitoarelor cadre de specialiști necesari industriei, a­­griculturii și științei noastre. Directorilor — primul organ de îndrumare și control în școli — va trebui să li se analizeze, de asemenea munca. Acest lucru este cu atât mai necesar, cu cât. .direc­tori ca: tov. Burghină Vasile, de la școala Nr. 2 băeți Craio­va, Ion Fetoiu, de la școala Șe­­garcea, Firul Cantemir de la școa­­la Vârtop, etc., prin felul just de organizare a muncii și prin grija ce o poartă îndrumării pe o linie mai justă a procesului de instruire si educare in spirit comunist a elevilor, se pot numi cu adevărat organe de îndrumare și control în școlile ce conduc. Mai sunt încă mulți directori care au scăpat din mână proble­mele conducerii școlii și nu spri­jină im muncă cadrele necalificate și în special pie cele tinere, etc. Cadrele didactice vor trebui să ia poziție critică și față de munca desfășurată de secțiile de învă­țăm­ân­t respective. In fața cadrelor didactice din regiunea Dolj se pune în acest moment și în mod deosebit sar­cina îndeplinirii unui rol activ în acțiunea de transformare so­cialistă a agriculturii, atât prin activitatea desfășurată în cadrul procesului de învățământ și in ședințele cu părinții, cât și prin activitatea culturală desfășurată lă căminele culturale, case de citit, etc. învățătorii și profesorii vor trebui să devină prin munca des­fășurată și exemplul personal, activiști d­e frunte și propagan­diști pricepuți și devotați pe tă­râm social-cultural, luptători pen­tru lichidarea neștiinței de carte, pentru consolidarea succesului re­formei bănești și culturalizarea masselor. Un rol deosebit de important vor trebui să-l joace cadrele didac­tice deta sate în acțiunea de lă­murire și convingere a țărănimii muncitoare pentru formarea de întovărășiri agricole, pentru for­marea de noi gospodării agricole colective și consolidarea celor e­­xistente, in educarea țărănimii in spiritul vigilenței revoluționare și al urii de moarte împotriva dușmanului de clasă. Exemplul învățătorului Titi­­rigă Nicolae din Calafat, care prin muncă temeinic pregătită, a reușit să lămurească un însem­nat număr de țărani muncitori din comuna Ciupercenii Vechi, raionul Calafat, asupra scopului și foloaselor întovărășirilor agri­cole, va trebui urm­at de cât mai multe cadre didactice din cuprin­sul regiunei noastre. „Să devină una din verigile care unesc massele țărănești cu clasa muncitoare — spune to­varășul Stalin — iată sarcina principală a învățătorului dela sat, dacă vrea într’adevăr să ser­vească cauza poporului său, cauza libertății și independenții po­porului. Având în față învățătura to­varășului Stalin și sarcinile tra­sate de către partid, învățătorii și profesorii din mediul rural Vor trebui deci să lămurească țărăni­mea muncitoare asupra proble­melor alianței ei cu clasa mun­citoare, sub­ conducerea clasei muncitoare, asupra îndatoririlor sale patriotice către Stat, de a însămânța la timp și în cât mai bune condițiuni, de a-și plăti im­pozitele și de a-și achita cotele la colectare, asupra necesității valorificării produselor agricole prin cooperative în vederea in­tensificării schimbului dintre oraș și sat. In perioada ce se mai despar­te până la Congres, secțiile de învățământ raionale și cadrele di­dactice din școlile de toate gra­dele, comitetele și membrii tu­turor grupelor sindicale din în­vățământ, pe baza analizei temei­nic făcute asupra muncii desfășu­rate până în prezent, vor trebui să-și reorganizeze munca, să-și activizeze colectivele și cu dra­goste și avânt sporit, să contri­­bue într’o cât mai largă măsură la ridicarea calității procesului de învățământ la înălțimea sarcinilor și încrederii acordate de partid. (pag. 2-a). Lra Interiorul ziarului: — Căminul cultural din­pielești trebuie să sprijine puternic lupta­­ țăranilor muncitori pentru trans­formarea socialistă a agriculturii (pag. 2-a). — 'Activitatea crescândă a ti­nerilor luptători pentru pace — Viața de partid: Organizația de bază dela Atelierele de zonă C.F.R. trebui mai puternic sprijinită în lupta pentru îm­depi simisirea sarci­nilor de plan (pag. 3-a). — Monstruoasa crimă dela A­­tena săvârșită din ordinul impe­rialiștilor americani a provocat re­volta oamenilor muncii din regiu­nea Dolj (pag. 3-a). — Să luptăm pentru îndeplinirea și depășirea ritmică a planului de producție (pag. 3-a). — Cronica evenimentelor interna­ționale (pag. 4-a). — încheierea lucrărilor Sesiunii Sovietului al R.S.F.S.R. (pag. 4-a). Consolidarea succesului reformei bănești — sarcină de frunte a poporului nostru muncitor au îndeplinit planul pe trimestrul l Lupta pentru ridicarea produc­ției ș­i productivității muncii, este una din p­r­incipalele sarcini pre­văzute în Hotărîrea guvernului și partid­ul nostru cu privire la con­solidarea succesului reformei bă­nești. Sprijiniți de întreprinderea „7 Noiembrie”, sub îndrumarea orga­nizației de bază, muncitorii de la „Octombrie Roșu” desfășoară între­cerea socialistă, pentru a duce lupta neîncetată a îndeplinirii și depășirii mărețelor sarcini de plan pe anul 1952. Pentru ca producția să poată fi urmărită îndeaproape planul de muncă a fo­st defalcat pe •• soții, grupe și pe fiecare mun­citor și mașină. Cunoscând sarci­nile de plan și posibilitățile fie­cărei secții, muncitorii au putut să ia la timp măsurile necesare pentru înlăturarea deficiențelor. Dornici de a contribui la consolida­rea succesului reformei bănești, in­tensificând întrecerea socialistă, au reușit să îtndepl­­ mrec­ă sarcinile de plan pe trimestrul I­­ din cel de al doilea an al primului nostru Cincinal, cu 103 la sută. De ase­meni ei duc lupta pentru folosirea tuturor rezervelor interne și folo­sirea la maximum a utilajului, cât și pentru o economie mai însem­nată de materiale, combustibil, con­tribuind prim aceasta la reduce­rea prețului de cost. cu 103 la sută In fruntea acestor realizări In muncă se află U.T.M-iștii Ghidi­­­ceannu Andrei, Bucur Ghielorghe, me­canici auto și Negriul Ludovic, care sunt exemplu in secția lor unde lucrează, obținând o depășire de normă în medie de peste 100 la sută. Succese deosebite in pro­ducție au realizat și ajustorii Tu­dose Nicolae și Teică Constantin care-și depășesc norma regulat cu 80—90 la sută. La fel ca ei rom­i sunt și alți tovarăși din atelierul de strungărie și secția oxigen care se străduiesc să dea o producție cât mai sporită și de calitate cât mai bună. Aplică pe Colectivul de muncitori și teh­nicieni de la stațiunea d­e utilaj­ele mașini din Craiova aplică cu succes metodele de lucru ale sta­­hanoviștilor sovietici, reușind să obțină însemnate realizări în pro­ducție. Ca urmare a acestui fapt, in secțiile stațiunii unde se aplică metoda stahanovistului sovietic Voroșin de organizare a proce­sului tehnologic de producție, planul pe trimestrul I a fost­ în­deplinit și depășit simțitor. La îndemnul organizației de bază, cu sprijinul dat comitetului de întreprindere s-a reușit să se antreneze întregul colectiv de muncitori și tehnicieni de a-și lua mașinile în păstrare socialistă după metoda Nina Naza­rova. Prin aplicarea metodelor d­e lucru sovietice o serie de munci­tori fruntași au obținut însem­nate realizări în producție. Așa de exemplu tov. Stor­noin Niță, mecanic auto și-a depășit norma cu un procent de peste 120 la­ută, electricienii Tom­escu Cons­tan­tin și Snaider Adalbert depă­șesc norma reg­ulat cu peste 110 la sută, iar mecanicul rutier Sma­­randache Dumitru a depășit nor­ma­ cu 50 la sută. Asemenea ace­stor tovarăși mai sunt și alții , care depun eforturi d­in muncă pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan pe anul 1952 contribuind prin aceasta la întă­rirea­ noilor noștri bani, la lupta pentru pace. scară întinsă metodele sovietice Colectiviștii din Orodel în fruntea »iura, ue­vnformicare a pro­duselor țărănești în comuna Oro­del a început, să se desfășoare cu mai multă intensitate în ultimul timp. Colectiviștii din această co­mună­ se găsesc în fruntea ac­țiunii de valorificare a produse­lor țărănești prim cooperativă. In frunte cu președintele gos­podăriei agricole colective, colec­­­tiviștii din comuna Orodel au va­lorificat însemnate cantități de cereale, grâu, porumb și altele. Numai președintele gospodăriei agricole colective ,,16 Februarie 19­3d , tov. Gara Zamb­ie Sălceanu a valorificat singur 1000 kgr. grâu. Gospodăria agricolă colec­tivă, pentru a-și putea ridica noi construcții pe linia întăririi și valorificărilor a esvonaru­ei continui a valori­ficat peste 6000 kgr. grâu. Exemplul colectiviștilor a fost urmat de zeci și zeci d­e țărani muncitori, reușindu-se ca în câ­teva zile să fie valorificate 5400 bucăți ouă, și importante cantități de grâu, porumb, untură și alte produse țărănești. LAZAR, MIRCEA coresp. Cu forțe sporite pentru îndeplinirea ia timp a însâmânțărilor! In comuna Maglavit a luat ființă o întovărășire agricolă In afară de întovărășirea care a luat ființă zilele trecute în sa­tul Hunia, care cuprinde un număr de 43 de familii de țărani să­raci ș­i mijlocași, în comuna Ma­glavit, un număr de 46 familii de țărani muncitori s’au hotărît să pă­șească și ei pe calea belșugului și fericirii. Cele 46 familii de ță­rani săraci și mijlocași au semnat cereri pentru constituirea unei în­tovărășiri agricole în comuna lor, după modelul fostelor T.O.I-uri so­vietice, urmând ca în urma lucră­rilor de comasare pe care le vor executa tehnicienii sfatului popu­lar raional s­ă ia ființă întovărăși­rea agricolă. In fruntea acțiunii de eroare a acestei întovărășiri s-au găsit mem­brii de partid care au fost aju­tați de sfatul popular și în spe­cial de organizația de bază. Co­muniștii Alexandru Colici, Fiorea Gh. Popa, Vasile P. Dumitru, Io­nel Stănuică și alții, precum și țăranii muncitori Ionel C. Sandu, Mihai Cioonă, Marin Sandu și al­ții duc o muncă susținută pentru a antrena și alți țărani muncitori de a se constitui în întovărășirea agricolă pe care vor s’a­­­ fiin­țeze.­­ MANGA TEODOR coresp­ Insămânțările în Terminarea la timp și în bune condițiiui: a campaniei agricole de primăvară, a fost obiectivul cen­tral care a stat în fața sfatului popular comunal Plenița, comitetul executiv muncind cu hotărîre pen­­tru ca cele înscrise în planul de munca să fie realizate sută la sută. Mobilizând țăranii săraci și mij­locași de a ieși la însămânțări, s’a insbutit ca în comuna Plenița să se însămânțeze până acum 295 ha. mazăre, 175,50 ha. floarea soa­relui, 31 ha. ovăz, 11 ha. orz, ceapă, usturoi și alte culturi de comuna Plenița primăvară. Paralel cu aceasta s-a desmiriștitt suprafața de 454 ha., țăranii muncitori desfășurând din plin bătălia pentru terminarea la timp a însămânțărilor din prima epocă. Primii care au ieșit la însămân­­țări au fost comunistul Nicolae Gră­­mescu, țăran mijlocaș, precum și țăranul sărac Mică Dolea, mem­bru al organizației ARLUS, exem­plul acestora antrenând marea masă a locuitorilor acestei comune. M. SINDERMAN coresp. Capacitate­a atelajelor nu este La început țăranii muncitori din comuna Seaca de Pădure ra­ionul Brabova au pornit cu avânt la însămânțări. De câteva zile însă, cu toate că timpul a fost prielnic, însă­­mânțările se desfășoară cu foarte mare încetineală în comuna Seaca de Pădure, deși in comună sunt 240 atelaje fri bună stare, care, după planul făcut de tov. Cons­tantin Răcu­ce ține loc de secre­tar al sfatului popular, fiecare atelaj are norma pe zi să ară și să însămânțeze 0,30 ha. De aci rezultă că dacă numai în patru zile aceste atelaje ar fi lucrat din plin s’ar fi putut ara și însă­mânța peste 200 ha. în medie. Realitatea este însă cu totul alta, de lucru in întregime folosită Până acum în comuna Seaca de Pădure nu s’a efectuat nici ju­mătate din însămânțările urgen­ței L­a, iar din cele 350 ha. ră­mase nearate din toamnă nu s’au realizat decât 120 h­a. însuși Pălărie Marin, președintele sfa­tului popular și Ion Ionașcu, secretarul organizației de bază, nu însămânțaseră suprafața de 0,12 ha. cu mazăre prevăzută în plănul de cultură. Ținând seamă că timpul este scurt, sfatul popu­lar raional va trebui să îndrume sfatul popular al comunei Seaca de Pădure ca salariații acestuia să fie exemplu și să îndrume țăranii muncitori să folosească în întregime întreaga capacitate de lucru a atelajelor. ȘTIRI DIN U.R.S.S. întrecerea metalurgiștilor din Celeabinsc pentru economia fondurilor de stat In întreprinderile sovietice în­trecerea socialistă a muncitorilor pentru economia fondurilor d­e stat, la o amploare din ce în ce mai mare. Furnaliștii uzinei me­talurgice de la Celeabinsc au luat o interesantă inițiativă. Ei au ho­­tărît să economisească fondurile în contul îmbunătățirii întreți­nerii utilajului metalurgic de bază, a folosirii lui efi­cace și a îmbunătățirii ca­lității reparațiilor. La a­­­­ceasta mișcare participă toți muncitorii de la­ furnale fără ex­cepție, printre care și muncitorii de la­ atelierele de reparație, elec­tricienii și mecanicii. In atelier lucrează patru bri­găzi care calculează posibilitățile reducerii ch­eltuelilor pentru în­treținerea utilajului și pentru îm­bunătățirea funcționării utila­jului. Datorită accelerării terme­­nelor și îmbunătățirii calității reparațiilor, atelierul a econo­misit aproape 100.000 ruble. Co­mitetul Ce­ntral al sindicatului­ muncitorilor din industria meta­lurgică a URSS, a aprobat ini­țiativa jurnaliștilor din Celea­­binsc și a propus tuturor organi­zațiilor sindicale să popularizeze experiența muncii lor, în rân­durile muncitorilor de la alte uzine metalurgice. Ingrășarea suplimentară a semănăturilor de toamnă luptând pentru obținerea unor recolte bogate de grâu de toam­nă — cultura alimentară de bază a stepelor din Sudul țării, col­hozurile din regiunea Odesa a­­plică pe scară largă ingrășarea suplimentară a semănăturilor; în­că din toamnă, în colhozurile a­­cestei regiuni au fost îngrășate suplimentar mii de hectare de grâu de toamnă. In prezent, pretutindeni se fac pregătiri pentru ingrășarea su­plimentară de primăvară. In a­­cest scop se aduc îngrășăminte minerale, se continuă cu succes pregătirea cenușei, a excremen­telor de păsări și se transportă pe câmp bălegar de grajd. lor Colhoznicii din satele raioane­Ananiev,­­ Kotovsk, Balta, Frunze și altele au pregătit ce­nușă și excremente de păsări de 1,5 ori mai mult, decât prevede planul. In prezent, aviația va fi folosită pe scară mult mai largă pentru ingrășarea suplimentară a semănăturilor. Cu ajutorul avia­­ției va fi îngrășată suplimentar o suprafață de două ori mai mare decât cea din anul trecut. Filarmonica din Moscova a înființat pentru colhoznici abonamente la concert Ziarul „Sovetskoe Nseuisstvo” re­latează că filarmoniica regională din Moscova, a înființat premu­m col­hoznici abonamente la concertele pe care le dă la cluburile sătești. Premiul abo­nam­­ent de acest fel, valabil pentru 4 concerte în de­curs de 2 l­uni, a fost remis col­hoznicilor d­in raionul Bronnițk, re­giunea Mo­scova. Asemtenea abo­namente vor primi în curând și colhoznica din alte raioane ale regiunii. Zilele acestea, la clubul satului Velina a avut loc primul concert din seria 3$ colsr­abănianiito la care au asistat peste 200 col­hoznici din artelurile agricole „Dru­­­mujl lui Kirei” și ,,Tim­ rejg?® vf.

Next