Inainte, august 1952 (Anul 9, nr. 2331-2356)
1952-08-01 / nr. 2331
proletari din toate tile. mm OL COMITETULUI PEG1ONUL PM 57 AL SEPTULUI POPULAR REMMNAL DOLJ Anul IX, Nr. 2331 Vineri 1 August 1952 4 PACINI - 20 BANI Constituția păcii Proiectul de Constituție a Republicii Populare Române, elaborat din inițiativa partidului nostru drag în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, exprimă cu deosebită vigoare una dintre cele mai mărețe cuceriri ale poporului nostru: politica externă de apărare a păcii, de prietenie și alianță cu Uniunea Sovietică și cu țările de democrație populară, de pace și prietenie cu toate popoarele iubitoare de pace din lumea întreagă. In urma istoricei victorii a Armatei Sovietice asupra fascismului german cotropitor, poporul nostru muncitor și-a căpătat libertatea și independența deplină. Mărețul act dela 23 August 1944 înfăptuit de clasa muncitoare din țara noastră în frunte cu Partidul Comunist, cu sprijinul neprecupețit al Uniunii Sovietice, a descris o pagină luminoasă în istria mult încercatului nostru poluar, i-a dat posibilitate să-și desfășoare larg inițiativa creitoare în lupta pentru crearea statului nostru democrat-popular. In Republica Populară Română sarcina de a construi socialismul, sarcina de a îndeplini planul cincinal și de a îmbunătăți starea materială și culturală a celor ce muncesc, sunt strâns legate de sarcina centrală a partidului și a poporului nostru muncitor care este lupta pentru pace. Pr”" >ro.'tai muncitor, a simce însemnează gro-■ riniștii amci'ii unui pr^^Bi'or popoarelor. Poporul nost^^muncitor are nevoie de paceaȘ să-și poată construi în liniște o viață mai bună. Politica guvernului nostru, a statului nostru democrat-popular, în care puterea se află în mâna clasei muncitoare, corespunde aspirațiilor de pace și intereselor vitale ale întreg poporului nostru muncitor, care merge cu pași siguri, sub conducerea partidului pe drumul construirii socialismului. Republica Populară Română, prin politica ei externă, oglindită în proiectul de Constituție, joacă rolul de factor activ al frontului păcii, condus de marea Țară a Socialismului victorios, Uniunea Sovietică. Iubitul nostru conducător, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, ne arată că „luptând pentru pace noi luptăm pentru interesele poporului nostru pe tărâm politic și economic, pentru viitorul nostru și al copiilor noștri, pentru putința de a construi în mod nestingherit, socialismul la noi în țară”. Cum altfel decât în condiții de pace poate construi poporul nostru muncitor mărețe edificii ale socialismului cum sunt Canalul Dunăre-Masa Neagră, Casa Scânteii, hidrocentrala „V. I. Lenin”? Cum altfel decât în condiții de pace pot depăși cu succes oamenii muncii prevederile planului cincinal, făurindu-și o viață tot mai bună, tot mai înfloritoare? Cu ajutorul neprecupețit al Uniunii Sovietice, noi construim cu succes socialismul. Fără ajutorul Uniunii Sovietice noi n’am fi putut creea o industrie de bază, care să asigure continua desvoltare a economiei noastre naționale. Dragoste fierbinte și recunoștință veșnică poartă poporul nostru marei noastre eliberatoare' Uniunea Sovietică. Aceste înalte sentimente își găsesc expresia în proiectul noii Constituții. Politica externă de pace a statului nostru, de prietenie și colaborare cu Uniunea Sovietică și cu țările de democrație populară, este chezășia independenței și suveranității noastre de stat, este chezășki construirii cu succes a socialismului în țara noastră. La planurile criminale de deslănțuire a unui nou măcel mondial ale imperialiștilor americani, poporul nostru muncitor — prin politica externă de pace consfințită în Constituție — răspunde prin munca sa hotărîtă pentru construirea socialismului și apărarea păcii. In fabrici, uzine și pe ogoare, oamenii muncii obțin succese serioase în lupta pentru plan. La fabrica „Electro-Putere”, o importanta secție și-a îndeplinit planul anual de producție pe 1952. La fabrica „7 Noembrie” cocsarii lucrează în contul Lunei August, iar turnătorii dau produse în contul ultimei luni a trimestrului III. Nici în sectorul agricol, în special cel socialist, realizările nu sunt mai puține. Colectiviștii din Coțofenii din Față, în dorința lor de a întări economia națională și gospodăria lor dragă, au obținut o recoltă de grâu în medie de 2071 kgr. la na., iar la lotul semincer au obținut 2600 kgr. la ha. Harnicii tractoriști de la SMT-urile din regiunea Craiova, dau zot cu terminarea tinerișului în toate raioanele pentru asigurarea pâinii poporului muncitor. Realizările noastre pe tărâm politic, economic și cultural constituie cel mai de preț aport adus la întărirea frontului păcii, condus de marea Uniune Sovietică. Fiecare succes în întrecerea socialistă, fiecare procent de depășire al planului în industrie și agricultură, fiecare școală nouă, fiecare spital sau maternitate, fiecare măsură luată pentru întărirea Republicii noastre Populare, contribue la întărirea și placa. Oamenii muncii din regiunea Craiova, sunt hotărîți să apere pacea; însuflețiți de drepturile și libertățile înscrise în proiectul de Constituție, ei vor lupta cu un avânt sporit pentru construirea cu succes socialismului, sprijinind în acest a fel politica de pace a statului nostru democrat-popular. H Descoperirea ostei bande de sabotori și diversioniști Organele Securității de Stat au descoperit pe șantierele construiii și Canalului Dunăre-Marea Neagră, o bandă de sabotori și diversioniștti care, strecurați la diferite posturi de conducere, au dus o activitate de subminare a lucrărilor construcției Canalului. Au fost arestați: Ingi- Frannigippid Niculae, fost anstreprenor, fost șef al Diviziei Planis- Producție a Direcției Generale a Canalului. Ing. Rozei Aurel, fost mare negustor și industriaș, fost șef al sectorului Planificarea D.G.C. Ing. Cematesen Petre, fost industriaș, fost comandant legionar, fost șef al sectorului mecanic a D.G.C. Ing. Muineanu Eugen, legionar șii fost informator al siguranței antonesciene. Farmache Menelas, fost procuror militar la Curtea Marțială Timișoara pe vremea dictaturii antonescienie. Ing. Vasilescu Neculai, fost consilier și acționar la societatea „Mica” și alții. Î Începările sunt în curs. П 'v f Cetățenii Republicii Populare Române au dreptul la învățătură. Acest drept este asigurat prin învățământul elementar general, obligatoriu și gratuit, prin sistemul burselor de stat acordate studenților și elevilor merituoși din școlile învățământului superior, mediu și elementar, prin organizarea pe lângă întreprinderi industriale, gospodării agricole de stat, stațiuni de mașini și tractoare și gospodării agricole colective a învățământului profesional gratuit pentru cei ce muncesc. Învățământul de toate gradele este învățământ de stat Statul se îngrijește de dezvoltarea științei, literaturii și artei. (Din proiectul de Constituție a Republicii Populare Române) IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST ȘI A PROIECTULUI DE CONSTITUȚIE In contul anului viitor Primit la îndeplinirea obligațiilor către stat Apariția proiectului de Constituție a Republicii Populare Romian*, a fostprimită cu bucurie și entuziasm de către muncitorii și tehnicienii fabricii metalurgice „7 Noembrie” din Craiova, care și-au luat cu acest prilej noi și însemnate angajamente în muncă, pentru a desvolta realizările obținute până acum în luspita pentru industrializarea socialistă a țării. Aplicând pe scară largă avansatele metode de muncă ale stahanoviștilor sovietici, ca și inițiativele stahanoviștilor și fruntașilor noștri, numeroși muncitori din cadrul metalurgiei „7 Noewmrte” desfășurând larg întrecerea socialista dau produse în contul anului viitor. Printre primii care au realizat planul pe anul acesta se află strungarul Nisipeanu Ilie, ștahanovîst, care lucrează in prezent în contul Inner Iulie „1973 , ant." care aplică metoda de tăiere rapidă a stahanovistului sovietic Brâcov, ipirecum și iniițiativa maistrului Francisc Czemian de calificare a muncitorilor la locul de muncă după metoda Cotlear. Astfel, el a calificat un muncitor in 4 lunu în loc de 6, după cum își luase angajamentul, la categoria de 2/4. In cinstea proiectului de Constituție el și-a mai luat angajamentul să califice alți trei tovarăși până la data de 23 August. Deasemenea mobelierul Terșac Herman lucrează în contul lunei Iulie 1953, iar lăcătușul Oprea Vasile în contul lunii August 1953. Echipa de tapilor.Condusă de maistrul Georgescu «Ștefan și Troacă Dumitru, dă produse iii »••..iii nî uită; .. luni a trimestrului III. ■ Jjințf aceste realizări muncitorii fierii „7 Noembrie”, își arată dragostea față de partid și hotărîrea de a contribui la întărirea cuceririlor poporului nostru muncitor "condus de partid și înscrise ■în prroiectul noii Constituții a R.P.R. In urma apariției proiectului de Constituție a Republicii Populare Române, țăranii întovărășiți din comuna Făurești, raionul Olteț, au dat un nou și pui eroic avânt muncii la ticeriș. Pentru a da viață celor înscrise vn proiectul de Constituție a Republicii Populare Române în care se arată că statul sprijină pe țăranii cu i gosspodării miei și mijlocii să sporească producția gospodăriilor lor și să-și îmbunătățească traiul, membrii întovărășirii agricole „Nicolae Bălcescu” din comuna Făurești și-au organizat mai bine munca pe aria nr. 1 la care trecrau recolta de plăioase. Ca urmare a acestui fapt ei au reușit să termine pirimii treerișiul și tot primii să predea la baza de recepție cotele de cereale datorate statului. Prima care a predat cota de grâu a fost văduva Stegarii Ilinca care atunci câd a predat cantitatea de 60 kg, a ținut să spună în dau cu drag la colectare pentru că astfel contribui la asigurarea hranei poporului nostru muncitor'"’. In cursul zilei de 29 Iulie au predut deasemeni cotele in întregime și țăranii muncitori Gheorghe A. Floarea, Ion N. Diaconu, Nicolae Popescu și mulții alții ca ei din comuna Făurești. M. PARLOG . •..-ff. Tot mai multe produse alimentare pentru oamenii muncii DesfărșturiSi ad largi tatrngerea socialistă, muncitorii fabricei „Fructul Românesc” din Craiova, depun eforturi la muncă pentru a întâmpina cu noi succese ziua de 23 August și proiectul de Constiituție a Republicii Populare Româinie. Astfel, planul pe luna Iulie, la conserve în apă și bulion a fost realizat 100 la sută, planul la compoturi a fost realizat cu un procent de 110 la sută, iar la pulpiei de fructe s’a realizat de 9 ori mai mult față de plan. In același timp productivitatea muncii a crescut cu 5 la sută pe cap de muncitor. Aceste realizări se dato iese bunei organizări a muncii și totodată mecanizării producției prin construirea unei linii decovil ce transportă produsele fabricate la magazie, scutind un număr însemnat de muncitori. In fruntea acestor realizări se află fruntași în producțe ca Bobină Adrian și Mihăianu Lucreția, care au depășit norma cu 20—25 la sută, precum șii Buranciu Vasile și Birălmanu Gh., dogari, care și-au depășit norma cu prestie 20 la sută, . r» 1 * Unei«, însuflețiți de apariția proiectului de Constituție a Republicii Populare Române, membrii gospodăriei agricole colective din comuna Bratovoeiști, au terminat de treerat printre primii pe regiune grâul despre 40 ha., orzul de pie 10 fm., secara de pe 5 ha., ovăzul de pie, 2 ha., au treerat și tratat mazărea obținutăe pie 3 ha, constituind un puternic exemplu pentru țăranii munci :tiviștilor toți din comună. Membrii acestei gospodării colective au înțeles să-i și facă cu cinste datoria către stat achitându-și in întregime cotele, înțelegând importanța aplicării agrominimului pentru obținerea unei recolte bogate in anul viitor, colectiviștii din Bratovoești au desfinșit întreaga suprafață secerată. U.T.M-iștii din raionul Șegarcea la ciupitul și cârnitul bumbacului gospodăriei agricole de stat „7 Noembrie" Dând viață Hotărîrilor și instrucțiunilor Comitetului Central UTM. și biroului regional UTM. Craiova, comitetul raional UTM.Șegarcea a luat măsuri din wume pentru înființarea unei tabere care cuprinde 100 de tineri ,pentru a sprijini gospodăria agricolă de stat „7 Noembrie 54 din Segarcea la ciupitul și căznitul bumbacului. In cinstea proiectului noii Constituții își cu sprijinul tehnicienilor din gospodăria agricolă de stat „7 Noembrie” încă din ipirima zi de lucru, tinerii UTM,îti au pornit cu amoint munca la ciupitul bumbacului. Tinerii și-au luat angajamentul să întrețină in bune condițiuni cele 0 ha. bumbac ,pe care le are si prodăția agricolă făcând timp, ciupitul și cârnitul bumbacului. Proiectat de Constituție in discusia misielor Alegerea birourilor F. D. P. în întreprinderile din Craiova In cursul zilei de erita numeroase tot reprinderi din orașul nostru s’a procedat la constituirea birourilor Frontului Democrației Populare. In aceste birouri sunt aleși activiști de partid, reprezentanți ai organizațiilor de massă, stohanoviștii și fruntași la producție, femei și tineri ce au sarcina să mobilizeze cât mai mulți oameni muncii la desbatarea publică a ai proiectului noii Constituții, ji La fabrica „Electro-Pu'erie ’ Craiova, a avut loc aici după amiază o adunare în cadrul căreia muncitorii, tehnicienii și inginerii au luat la discuție proiectul noii Constituții a R.P.R. la care tovarășul Petrișor Al chiu, prim-secretar al comitetului de partid orășenesc, a dat lămuririle necesare. Cu aceaîn cadrul acțiunii dei popularizare a proiectului noii Constituții a Respiublicii Populare Române, zilele acestea a avut loc la sediul clubului cooperativei orășenești „7 Noembrie” din Craiova inaugurarea centrului de agitație nr. 3. Cu această ocazie, s-a ținut o consfătuire cu agitatorii, în iprezența tov. Haria Cornea din partea Consiliului regional FDP., a tov. Grigoriu Dumitru din partea consiliului orășenesc FDP., a tov. Mițotă Ioana din partea comitetului orășenesc de partid Craiova, etc. Consfătuirea cu agitatorii a stă ocazie, participanții la ședință au făcut propuneri pentru alegerea biroului Frontului Democrației Populare pe fabrică. In biroul F.D.P. au fost aleșii in unanimitate: Mărculescu Gh.,secretar al comitetului de partid al fabricei, Trancă Gheorghe, secretar al comitetului de întreprindere, Teodorovici Constantin, sttahanovist, Voicuilă Constantin, sudor stahanovist, Gâscă Aurel, strungar stahanovist, Logofătu Ion, peședintele comitetului de luptă pentru pace, Costin Ion și Fetcu Tudose, tehnicieni și Eleonora Marcu. Membrii biroului F.D.P. de la fabrica „Electro-Putere” și-au luat angajamente concrete de a duce o temeinică acțiune de atragere și participare activă a oamenilor Consfătuire cu agitatorii fost deschisă de tov. Dimaion președintele comitetului de întreprindere al cooperativei „7 Noembrie”. După aceia, a luat cuvântul Iov. Mițotă Ioanache a făcut o expunere asupra proiectului de Constituție a RPR., arătând că marile drepturi și libertăți intferifeMn acest proiect, sunt rezultatul luptei clasei muncitoare care, condusă de partid, a făcut pași uriași pe drumul construirii socialismului in țara noastră. Apoi, iov. Grigoriu Dumitru din partea Consiliului^răstaresa FDP. Craiova, a dat citire proiectului neții din fabrica „Electro-Puterie” la desbateirea publică a proiectului de Constituție, în sala de ședințe a întreprinderii metalurgice „7 Noembrie” s’au adunat în după amiaza ziilei de 30 Iulie, un mare număr de muncitoiri, tehnicieni și funcționari din fabrică, pientru a ategte membrii biroului F.D.P. Cei prezenți la această adunare au ataș în biroul F.D.P. pe următorii: Târziu Iota', președinte, Nisipreanu Ilie, strungar stahanovist, Butcă Contantin, tehnician disiine cu Medalia Muncii, Pavel Nițov,urnător fruntași în producție, Nițu Gheorghe, tehnician, Moagă Constantin, frezor mecanic, Dorobanțu Ilie, directorul întreprinderii, Dăxboi Maria, egcsdr Jtrințaș și Gădea Ion, funcționarului noii Constituții a Republicii Populare Române. Au urmat apoi discuții însuflețite spre marginea proiectului noii Constituții. Numeroși agitatori, printre care Birbuț Ioan, Paprazian Carabeț și alții, au pus întrebări asupra unor articole din proiectul noii Constituții. La aceste întrebări, a răspuns înnvț: ”"Hâifca"’ Cornel, care a datoate lămuririle necesare.. .» Consfătuirea cu agitatorii V a îcheiati prrintr’un festival artisic alcătuit din coruri și jocuri populare prezentat de către, e Üü pli ivii de con- Drepturile noastre sunt garantate prin lege Mie și tovarășilor mei de muncă, proiectul de Constituie a Republicii Populare Române, ne dă un nou prin faptul că imbold în muncă marile drepturi și libertăți ale poporului nostru muncitor au fost consfințite prin legea de bază a statului nostru democrat-popular. Astfel una din cele mai înalte năzuințe, pentru care au luptat cu jertfe grele cei mai buni fii ai poporului nostru, în frunte cu comuniștii, — dreptul la muncă, — este asigurat în proiectul noii Constituții. Din încătușare și chin, cum era în regimurile moșierilor ,și capitaliștilor, munca în patria noastră a devenit „o datorie și o chestiune de onoare”. Iar statul nostru de democrație populară oamenii muncii au câștigat și alte drepturi pe care proiectul de Constituție nu numai că le proclamă, dar le și garantează: dreptul la odihnă asigurarea materială la bătrânețe, diriptul la învățătură, etc. Pentru aceea eu mă angajez a munci cu și mai multă dragoste, de a depăși norma cu peste 30 la sută, de a angrena și pe alți tovarăși în muncă și de a da lucru de calitate superioară, contribuind prin aceasta la construirea socialismului în țara noastră, la apărarea cauzei păcii. DUMITRANA VICTOR stahanovist țesător fabrica 4