Inainte, august 1952 (Anul 9, nr. 2331-2356)

1952-08-01 / nr. 2331

proletari din toate tile. mm OL COMITETULUI PEG1ONUL PM 57 AL SEPTULUI POPULAR REMMNAL DOLJ­ Anul IX, Nr. 2331 Vineri 1 August 1952 4 PACINI - 20 BANI Constituția păcii Proiectul de Constituție a Re­publicii Populare Române, ela­borat din inițiativa partidului nostru drag în frunte cu tovară­șul Gheorghe Gheorghiu-Dej, exprimă cu deosebită vigoare una dintre cele mai mărețe cuceriri ale poporului nostru: politica ex­ternă de apărare a păcii, de prie­tenie și alianță cu Uniunea So­vietică și cu țările de democrație populară, de pace și prietenie cu toate popoarele iubitoare de pace din lumea întreagă. In urma istoricei victorii a Ar­matei Sovietice asupra fascismu­lui german cotropitor, poporul nostru muncitor și-a căpătat li­bertatea și independența deplină. Mărețul act dela 23 August 1944 înfăptuit de clasa muncitoare din­ țara noastră în frunte cu­­ Partidul Comunist, cu sprijinul neprecu­pețit al Uniunii Sovietice, a des­­cri­s o pagină luminoasă în is­­tria mult încercatului nostru po­­luar, i-a dat posibilitate să-și des­fășoare larg inițiativa creitoare în lupta pentru crearea statului nostru democrat-popular. In Republica Populară Română sarcina de a construi socialismul, sarcina de a îndeplini planul cin­cinal și de a îmbunătăți starea materială și culturală a celor ce muncesc, sunt strâns legate de sarcina centrală a partidului și a poporului nostru muncitor care este lupta pentru pace. Pr”" >ro.'tai muncitor, a sim­­ce însemnează gro-■­­ rin­­ișt­ii amci'i­i unui pr^^Bi'or popoarelor. Poporul nost^^m­uncitor are nevoie de pace­aȘ să-și poată construi în liniște o viață mai bună. Poli­tica guvernului nostru, a statului nostru democrat-popular, în care puterea se află în mâna clasei muncitoare, corespunde aspira­țiilor de pace și intereselor vi­tale ale întreg poporului nostru muncitor, care merge cu pași siguri, sub conducerea partidului pe drumul construirii socialis­mului. Republica Populară Ro­mână, prin politica ei externă, oglindită în proiectul de­­ Consti­tuție, joacă rolul de factor activ al frontului păcii, condus de marea Țară a Socialismului victorios, Uniunea Sovietică. Iubitul nostru conducător, tova­rășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, ne arată că „luptând pentru pace­­ noi luptăm pentru intere­sele poporului nostru pe tărâm politic și economic,­­ pentru vii­torul nostru și al copiilor no­ștri, pentru putința de a construi în mod nestingherit, socialismul la noi în țară”. Cum altfel decât în condiții de pace poate construi poporul nostru muncitor mărețe edificii ale socialismului cum sunt Canalul Dunăre-Ma­sa Nea­gră, Casa Scânteii, hidrocentrala „V. I. Lenin”? Cum altfel decât în condiții de pace pot depăși cu succes oamenii muncii pre­vederile planului cincinal, făurin­­du-și o viață tot mai bună, tot mai înfloritoare? Cu ajutorul ne­precupețit al Uniunii Sovietice, noi construim cu succes socialis­mul. Fără ajutorul Uniunii So­vietice noi n’am fi putut creea o industrie de bază, care să asigure continua desvoltare a economiei­­ noastre naționale. Dragoste fier­binte și recunoștință veșnică poartă poporul nostru marei noa­stre eliberatoare' Uniunea Sovie­tică. Aceste înalte sentimente își găsesc expresia în proiectul noii Constituții. Politica externă de pace a statului nostru, de prie­tenie și colaborare cu Uniunea Sovietică și cu țările de democra­ție populară, este chezășia in­dependenței și suveranității noa­stre de stat,­ este chezășki cons­truirii cu succes a socialismu­lui în țara noastră. La planurile criminale de deslănțuire a unui nou măcel mondial ale imperia­liștilor americani, poporul nos­tru muncitor — prin politica ex­ternă de pace consfințită în Constituție — răspunde prin munca sa hotărîtă pentru cons­truirea socialismului și apărarea păcii. In­ fabrici, uzine și pe ogoare, oamenii muncii obțin succese se­rioase în lupta pentru plan. La fabrica „Electro-Putere”, o im­portanta secție și-a îndeplinit planul anual de producție pe 1952. La fabrica „7 Noembrie” cocsarii lucrează în contul Lu­nei August, iar turnătorii dau produse în con­tul ultimei luni a trimestrului III. Nici în sectorul agricol, în special cel socialist, realizările nu sunt mai puține. Colectiviștii din Coțofenii din Față, în do­rința lor de a întări economia na­țională și gospodăria lor dragă, au obținut o recoltă de grâu în medie de 2071 kgr. la n­a., iar la lotul semincer au obținut 2600 kgr. la ha. Harnicii tractoriști de la SMT­-urile din regiunea Craiova, dau zot cu terminarea tinerișului în toate raioanele pen­tru asigurarea pâinii poporului muncitor. Realizările noastre pe tărâm politic, economic și cultural constituie cel mai de preț aport adus la întărirea frontului păcii, condus de marea Uniune Sovie­tică. Fiecare succes în întrecerea socialistă, fiecare procent de de­pășire al planului în industrie și agricultură, fiecare școală nou­ă­, fiecare spital sau mater­nitate, fiecare măsură luată pen­tru întărirea Republicii noastre Populare, contribue la întărirea și placa. Oamenii muncii din regiunea Craiova, sunt hotărîți să apere pacea; însuflețiți de drepturile și libertățile înscrise în proiec­tul de Constituție, ei vor lupta cu un avânt sporit pentru construirea cu succes socialismului, sprijinind în acest a fel politica de pace a statului nostru democrat-popular. H Descoperirea ostei bande de sabotori și diversioniști Organele Securității de Stat a­u descoperit pe șantierele construiii și Ca­nalului Dunăre-Marea Neagră, o bandă de sabotori și diversioniștti care, strecurați la diferite posturi de conducere, au dus o activitate de subminare a lucrărilor construc­ției Canalului. Au fost arestați: Ingi- Frannigippid­ Niculae, fost an­s­­treprenor, fost șef al Diviziei Planis- Producție a Direcției Generale a Canalului. Ing­. Rozei Aurel, fost mare ne­gustor și industriaș, fost șef al sec­torului Planificare­a D.G.C. Ing. Ce­mate­sen Petre, fost indus­triaș­, fost comandant legionar, fost șef al sectorului mecanic a D.G.C. Ing. Muin­ea­nu Eugen, legionar șii fost informator al siguranței anto­­nesciene. F­armache Mene­las, fost procuror militar la Curtea Marțială Timi­șoara pe vremea dictaturii anto­­nescienie. Ing. Vasilescu Neculai, fost con­silier și acționar la societatea „Mica” și alții. Î Începările sunt î­n curs. П 'v f Cetățenii Repub­licii Populare Române au dreptul la învățătură. Acest drept este asigurat prin învățământul elementar general, obligatoriu și gratuit, prin sistemul burselor de stat acordate studenților și elevilor merituoși din școlile învățământului superior, mediu și elemen­­tar, prin organizarea pe lângă întreprinderi industriale, gospodării agricole de stat, stațiuni de mașini și tractoare și gospodării agricole colective a învățământului profesional gratuit pentru cei ce muncesc. Învățământul de toate gr­adele este învățământ de stat Statul se îngrijește de dezvoltarea științei, literaturii și artei. (Din proiectul de Constituție a Republicii Populare Române) IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST ȘI A PROIECTULUI DE CONSTITUȚIE In contul anului viitor Primit la îndeplinirea obligațiilor către stat Apariția proiectului de Cons­tituție a Republicii Populare Ro­mian*, a fost­­primită cu bucurie și entuziasm de către muncitorii și tehnicienii fabricii metalurgice „7 Noembrie” din Craiova, care și-au luat cu acest prilej noi și însemnate angajamente în muncă, pentru a desvolta reali­zările obținute până acum în luspita pentru industrializarea so­cialistă a țării. Aplicând pe scară largă avan­satele metode de muncă ale sta­­hanoviștilor sovietici, ca și ini­țiativele stahanoviștilor și fruntașilor noștri, numeroși muncitori din cadrul metalur­giei „7 Noewmrte” desfășurând larg întrecerea socialista dau produse în contul anului viitor. Printre primii care­ au realizat planul pe anul acesta se află strungarul Nisipeanu Ilie, ș­tah­a­­novîst, care lucrează in prezent în contul Inner Iulie „19­73 , ant." care aplică metoda de tăiere ra­­­­pidă a stahanovistului sovietic Brâcov, ipirecum și iniițiativa mais­trului Francisc Czemian de califi­care a muncitorilor la locul de muncă după metoda Cotlear. Astfel, el a calificat un muncitor in 4 lunu în loc de 6, după cum își luase angajamentul, la cate­goria de 2/4. In cinstea­­ proiec­tului d­e Constituție el și-a mai luat angajamentul să califice alți trei tovarăși până la­ data de 23 August. Dea­se­menea mobelierul Ter­­șac Herman lucrează în contul lunei Iulie 1953, iar lăcătușul Oprea Vasile în contul­ lunii August 1953. Echipa de tapilor.­­Condusă de maistrul Georgescu «Ștefan și Troacă Dumitru, dă produse iii »••..iii nî uită; .. luni a trimestrului III. ■ Jjințf aceste realizări muncitorii fierii „7 Noembrie”, își arată dra­gostea față de partid și hotărîrea de­ a contribui la întărirea cu­ceririlor­­ poporulu­i nostru mun­citor "condus de­­ partid și înscrise ■în prroiectul noii Constituții a R.P.R. In urma apariției proiectului de Constituție a Republicii Populare Române, țăranii întovărășiți din comuna Făurești, raionul Olteț, au dat un nou și pui eroic avânt muncii la ticeriș. Pentru a da viață celor înscrise vn­­ proiectul de Constituție a Repu­blicii Populare Române în care se arată că statul sprijină pe țăranii cu i gosspodării miei și mij­­­­locii să sporească producția go­s­­­podări­ilor lor și să-și îmbunătă­țească traiul, membrii întovără­șirii agricole „Nicolae Bălcescu” din comuna Făurești și-au or­ganizat­ mai bine munca pe aria nr. 1 la care trecrau recolta de plăioase. Ca urmare a acestui fapt ei au reușit să termine pirimii treerișiul și tot primii să predea la baza de recepție cotele de cereale datorate statului. Prima care a predat cota de grâu a fost văduva Stegarii I­­linca care atunci câ­­d a predat cantitatea de 60 kg, a ținut să spună î­n dau cu drag la colec­tare pentru că astfel contribui la asigurarea hranei poporului nostru muncitor'"’. In cursul zilei de 29 Iu­lie au p­redut deasemeni cotele in în­tregime ș­i țăranii muncitori Gheorghe A. Floarea, Ion N. Diaconu­, Nicolae Popescu și mulții alții ca ei din comuna Fău­rești. M. PARLOG . •­..-ff. Tot mai multe produse alimentare pentru oamenii muncii DesfărșturiSi a­d largi tatrngerea so­­cialistă, muncitorii fabricei „Fructul Românesc” din Craiova, depun e­­forturi la muncă pentru a întâm­pina cu noi succese ziua d­e 23 August și proiectul de Constiituție a Republicii Popula­re Româinie. Astfel, planul p­e luna Iulie, la conserve în apă și bulion a fost realizat 100 la sută, planul la com­poturi a fost realizat cu un pro­cent d­e 110 la sută, iar la pulpie­i de fructe s’a realizat d­e 9 ori mai mult față­ de plan. In același timp productivitatea muncii a crescut cu 5 la sută pe cap de mun­citor. Aceste realizări se da­to iese bu­nei organizări a muncii și tot­odată mecanizării producției prin construirea u­nei linii decovil ce transportă produsele fabricate la magazie, scutind un număr însem­nat de muncitori. In fruntea acestor realizări se află fruntași în producțe ca Bo­bină Adrian și Mihăianu Lucreția, care au depășit norma cu 20—25 la sută, precum șii Buranciu Vasile și Birălm­anu Gh., dogari, care și-au depășit norma cu prestie 20 la sută, . r» 1 * Unei«, însuflețiți d­e apariția­ proiec­tului de Constituție a Republicii Populare Române, membrii gos­podărie­i agricole colective din comuna Bratovoeiști, au termi­nat de treerat printre primii pe regiune grâul de­spre 40 ha., orzul de pie 10 fm., secara de pe 5 ha., ovăzul de pie, 2 ha., au treerat și tratat mazărea obținută­­­e pie 3 ha, constituind un puternic exemplu pentru țăranii munci­ :tiviștilor toți din comună. Membrii acestei gospodării colective au înțeles să-i și facă cu cinste datoria către stat achitându-și in întregime cotele, înțelegând importanța aplicării agrominimului pentru obținerea unei recolte bogate in anul vii­tor, colectiviștii din Bratovoești au desfin­ș­it întreaga suprafață secerată. U.T.M-iștii din raionul Șegarcea la ciupitul și cârnitul bumbacului gospodăriei agricole de stat „7 Noembrie" Dând viață Hotărîrilor și ins­trucțiunilor Comitetului Central UTM. și biroului regional UTM. Craiova, comitetul raional UTM.­­Șegarcea a luat măsuri din wume pentru înființarea unei tabere care cuprinde 100 de tineri ,p­entru a sprijini gospodăria a­­gricolă de stat „7 Noembrie 54 din Segarcea la ciupitul ș­i căz­nitul bumbacului. In cinstea proiectului noii Cons­tituții își cu sprijinul tehnicie­nilor din gospodăria­­­ agricolă de stat „7 Noembrie” încă din ipirima zi de lucru, tinerii UTM,­­î­­­ti au pornit cu am­oint munca la ciupit­u­l bumbacului. Tinerii și-au luat angajamentul să în­­trețină in bune condițiuni cele 0 ha. bumbac ,pe care le are si prodăți­a agricolă făcând timp, ciupitul și cârnitul bum­­­bacului. Proiectat de Constituție in discusia misielor Alegerea birourilor F. D. P. în întreprinderile din Craiova In cursul zilei de eri­ta nume­roase tot re­prinderi din orașul nos­tru s’a procedat la constituirea birourilor Frontului Democrației Populare. In aceste birouri sunt aleși ac­tiviști de partid, reprezentanți ai organizațiilor de massă, stohano­­viștii și fruntași la producție, fe­mei și tineri ce au sarcina să mo­bilizeze cât mai mulți oameni muncii la desbatarea publică a ai proiectului noii Constituții, ji La fabrica „Electro-Pu'­erie ’ Cra­iova, a avut loc aici după amiază o adunare în cadrul căreia munci­torii, tehnicienii și inginerii au luat la discuție proiectul noii Cons­tituții a R.P.R. la care tovarășul Petrișor Al chiu, prim-secretar al co­mitetului de partid orășenesc, a dat lămuririle necesare. Cu acea­în cadrul acțiunii d­e­i populari­­zare a­­ proiectului noii Constituții a Respiublicii Populare Române, zilele acestea a avut loc la se­diul clubului cooperativei orășe­nești „7 Noembrie” din Cra­iova inaugurarea centrului de a­­gitație nr. 3. Cu această ocazie, s-a ținut o consfătuire cu agitatorii, în ipre­­zența tov. Haria Cornea din par­tea Consiliului regional FDP., a tov. Grigoriu Dumitru din par­tea consiliului orășenesc FDP., a tov. Mițotă Ioana din partea comitetului orășenesc de partid Craiova, etc. Consfătuirea cu agitatorii a stă ocazie, participanții la ședință au făcut propuneri pentru alege­rea biroului Frontului Democrației Populare pe fabrică. In biroul F.D.P. au fost aleșii in unanimitate: Mărculescu Gh.,­­se­cretar al comitetului de partid al fabricei, Trancă Gheorghe, secretar al comitetului de întreprindere, Teodo­rovici Constantin, sttahanovist, Voicuilă Constantin, sudor stahano­­vist, Gâscă Aurel, strungar staha­­novist, Lo­gofătu Ion, p­­eședinte­le comitetului de luptă pentru pace, Costin Ion și Fetcu Tudose, tehni­cieni și Eleono­ra Marcu. Membrii biroului F.D.P. de la fa­brica „Electro-Putere” și-au luat angajamente concrete de a duce o temeinică acțiune de atragere și participare activă a oamenilor Consfătuire cu agitatorii fost deschisă de tov. Dima­ion președintele comitetului de în­treprindere al cooperativei „7 Noembrie”. După aceia, a lu­at cuv­ântul Iov. Mițotă Ioana­che a făcut o expunere asupra proiec­tului de Constituție a RPR., a­­răt­ând că marile drepturi și li­bertăți intferifeMn acest pro­iect, sunt rezultatul luptei cla­sei muncitoare care, condusă de partid, a făcut pași uriași pe drumul construirii socialismului in țara noastră. Apoi, iov. Grigoriu Dumitru din partea Consiliului^răstaresa FDP. Craiova, a dat citire proiec­tului neții din fabrica „Electro-Puterie” la desbateirea publică a proiectului de Constituție, în sala de ședințe a întreprin­derii metalurgice „7 Noembrie” s’au adunat în după amiaza ziilei de 30 Iulie, un ma­re număr de mun­­­citoiri, tehnicieni și funcționari din fabrică, pien­­tru a ategte membrii biroului F.D.P. Cei prezenți la a­­ceastă adunare au ataș în biroul­­ F.D.P. pe următorii: Târziu Iota', pre­ședinte, Nisiprean­u Ilie, strungar stahanovist, Butcă Con­tantin, teh­nician disi­ine cu Medalia Muncii, Pavel Nițov,­­urnător fruntași în pro­ducție, Nițu Gheorghe, tehnician, Moagă Constantin, frezor mecanic, Dorobanțu Ilie, directorul întreprin­derii, Dăxboi Maria, egcsdr­ Jtrințaș și Gădea Ion, funcționar­­­ului noii Constituții a Repu­blicii Po­p­ulare Române. Au­ urmat apoi discuții însu­flețite spre marginea proiectului noii Constituții. Numeroși agi­tatori, printre care B­irbuț Ioan, Paprazian Carabeț și alții, au pus întrebări asupra unor articole din proiectul noii Constituții. La aceste întrebări, a răspuns înnvț: ”"Hâifca"­’ Cornel, care a dat­oate lămuririle necesare.. .» Consfătuirea cu agitatorii V a îcheiat­i prrintr’un festival artis­­ic alcătuit din coruri și jocuri populare prezentat de către, e­ Üü pli­ ivii de con- D­repturile noastre sunt garantate prin lege Mie și tovarășilor mei de mun­că, proiectul de Constitu­ie a Re­­publicii Populare Române, ne dă un nou prin faptul că imbold în muncă marile drepturi și libertăți ale poporului nostru muncitor au fost consfințite prin legea de bază a statului nostru democrat-popular. Astfel una din cele mai înalte năzuințe, pentru care au luptat cu jertfe grele cei mai buni fii ai poporului nostru, în frunte cu comuniștii, — dreptul la muncă, — este a­­sigurat în proiectul noii Cons­tituții. Din încătușare și chin, cum era în regimurile moșierilor ,și capitaliștilor, munca în patria noastră a devenit „o datorie și o chestiune de onoare”. Iar statul nostru de democrație populară oamenii muncii au câș­tigat și alte drepturi pe care pro­iectul de Constituție nu numai că le proclamă, dar le și garan­tează: dreptul la odihnă asigu­rarea materială la bătrânețe, di­rip­tul la învățătură, etc. Pentru aceea eu mă angajez a munci cu și mai multă dragoste, de a depăși norma cu peste 30 la sută, de a angrena și pe alți tovarăși în muncă și de a da lucru de calitate superioară, con­­tribu­ind prin aceasta la construi­rea socialismului în țara noas­tră, la apărarea cauzei păcii. DUMITRANA VICTOR stahanovist țesător fabrica 4

Next