Inainte, februarie 1955 (Anul 12, nr. 3102-3125)

1955-02-01 / nr. 3102

Și ridicăm neîncetat combativitatea organizațiilor de partid Partidul Muncitoresc Român con­duce cu fermitate poporul nostru muncitor pe drumul construirii so­cialismului. In fața partidului, stau­ iu present, sarcini uriașe și în pri­mul rînd aceea de a educa și mo­biliza masele largi de oameni ai muncii în lupta pentru construirea socialismului, pentru desființarea exploatării omului de către om, spre o viață nouă și îmbelșugată. Aplicarea în viață a hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R., din august­­ 1953, și a sarcinilor izvorî­te din proiectul de Directive ale celui de al II-lea Congres al P.M.R. cu pri­vire la dezvoltarea agriculturii, în următorii 2—3 ani, constituie un pas înainte în lupta pentru constru­irea Socialismului și va duce la îm­bunătățirea nivelului de trai, mate­rial și cultural, al celor ce muncesc. De aceea, partidul cere fiecărei organizații și fiecărui membru de partid să lupte neobosit pentru tra­ducerea lor în viață, să fie în fruntea maselor în această luptă, ca, prin exemplul lor, să mobili­zeze pe toți oamenii muncii fără de partid, la îndeplinirea acestor sarcini. Aceste cerințe ale partidu­lui față de membrii săi, față de organizațiile sale și-au găsit ex­presia în proiectul. Statutului mo­dificat al partidului. Proiectul de Statut, definește de­tailat și concret rolul și sarcinile or­ganizațiilor de partid, cu scopul de a ridica munca de partid pe o treaptă superioară, de a ridica cît mai sus rolul de avangardă al membrilor de partid, în opera de construire a socialismului și comba­tivitatea lor față de lipsuri, împo­triva fenomenelor nesănătoase ce se mai manifestă în viața și acti­vitatea unor organizații de partid. Dezbaterea proiectului de Statut în adunările organizațiilor de partid a făcut să crească și mai mult interesul membrilor de partid față de munca de partid, a ridicat com­bativitatea organizațiilor de partid. Numeroase organizații de partid și-au îmbunătățit astfel simțitor­­ munca. Membrii de partid participă mai activ la viața de partid și dezvăluie cu mai mult curaj lip­surile din muncă. Toate acestea contribuie la îndeplinirea la mai bune condiții a sarcinilor de plan în procesul de producție, și, în general, la îndeplinirea sarcinilor politice și economice ce stau în fața lor. Un exemplu în această direcție îl oferă organizația de bază de la uzina de mașini și unelte agricole „7 Noiembrie” din Craiova, care, datorită activității politice desfă­șurată și mai ales datorită faptului că membrii de partid au fost ini­țiatorii întrecerii socialiste și tot­deauna în fruntea luptătorilor pen­tru îndeplinirea sarcinilor, planul r de producție, pe 1954, a fost în­deplinit în mai puțin de 11 luni. Un exemplu de muncă plină de abnegație s-a dovedit și organiza­­­ția de bază de la G.A.S. Goești,­­ra­­­ionul Amara­di­a. In repetate rînduri, atît biroul cît și întreaga organi­zație de bază au analizat problema pregătirilor pentru campania a­­gricolă de primăvară. Membrii și candidații de partid au ridicat pro­bleme importante, au criticat lipsu­rile existente și au făcut propu­neri concrete în această direcție. O asemenea activitate rodnică au desfășurat și organizațiile de bază din comunele Adîncata, raionul A­­­maradi­a, Făurești, raionul Olteț, organizația de bază nr. 4 de la C.F.R. Tr. Severin și multe altele. Dezvăluind cu curaj lipsurile din munca membrilor birourilor orga­nizațiilor de bază respective, a ce­lor cu munci de răspundere în or­ganizațiile de masă și economice, în aparatul de stat și conducerea în­treprinderilor respective, membrii de partid au contribuit la înlătu­rarea a o serie de lipsuri. In regiunea noastră, sunt însă ffgSSSRte £ £ £ £ desfășurat o muncă susținută pen­tru dezvoltarea criticii de jos. Lu­­crul acesta sa dus la cocoloșirea unor lipsuri ale tovarășilor cu munci de răspundere. De pildă, organic­izația de bază de la O.C.L. „Ali­mentara” nu luat nici o po­ziție față de încercările iov. Aurel Penescu, director al acestei între­prinderi, de a gîtui critica de jos. Greșit socotesc acei ce cred că a cocoloși lipsurile și a lua o­­ po­ziție împăciuitoristă față de lipsuri, sau o poziție de servilism față de unii tovarăși cu munci de răspun­dere nearătîndu-li-se lipsurile spre a nu se pune rău cu ei, procedează just. Aceasta nu face decât să dăuneze partidului. Asemenea tovarăși tre­buie să înțeleagă că critica și auto­critica este forța motrice a dez­voltării noastre, este o metodă în­cercată de educarea cadrelor. „Dacă noi, reprezentanții revo­luției proletare — a spus I. V. Stalin în 1927 —, vom închide ochii asupra lipsurilor noastre, vom re­zolva problemele în familie, tre­­cîndu-ne reciproc sub tăcere gre­șelile și făcind să pătrundă plă­gile înlăuntrul organismului parti­dului nostru, atunci cine va în­drepta aceste greșeli, aceste lip­suri?... Oare nu este clar că renunțînd la autocritica cinstită și deschisă, renunțînd la îndreptarea cinstită și deschisă a greșelilor noastre, noi ,ne închidem calea care duce înainte, calea îmbunătățirii oper­i noastre,, calea unor noi succese în opera noastră ?” Asemenea tendință există mai a­­les în rîndurile membrilor de partid din organizațiile de bază inactive, așa cum ar fi unele organizații de la fabrica „Electroputere” și S.R.N. Tr. Severin, organizația de bază din comuna, Osica de Sus, raionul Balș, organizațiile de bază din comunele Sadova și Rojiște din raionul Gura Jiului și altele. Aceste organizații de bază, prin lipsa de activitate au slăbit munca politică, ceea ce a dus la slăbirea capacității lor și a rolului de avangardă în îndepli­nirea hotărîrilor partidului și gu­vernului. Și nu întîmplător înde­plinirea sarcinilor pe linie de pro­ducție cît și a celorlalte sarcini iz­­vorîte din hotărîrile partidului și guvernului în aceste întreprinderi și comune se desfășoară la voia în­­­timiplării. Lipsuri serioase există și în ce privește desfășurarea învățămîntul­ui de partid. Intr-o bună parte din organizațiile de bază din raioanele Gilort, Amaradia,­ Plenița, Olteț și altele mai persistă încă tendința de a lăsa această sarcină numai pe sea­ma propagandiștilor, îndeplinirea cu succes a multi­plelor sarcini ce stau în fața or­ganizațiilor de partid, a organelor de stat și economice cere o exigență crescin­dă din partea membrilor de partid față de lipsuri și greutăți, precum și creșterea vigilenței revo­luționare față de uneltirile duș­manului de clasă dinlăuntru! Și din afara țării noastre. A ridica combativitatea organi­zațiilor de partid înseamnă a an­trena în munca de partid, cu sar­cini concrete, pe toți membrii și candidații de partid și a face din fiecare un luptător activ, pentru îndeplinirea hotărîrilor partidului. Comitetele de partid raionale și orășenești și organizațiile de bază trebuie să educe zi de zi pe­­ co­muniști pe baza înaltelor cerințe impuse de proiectul Statutului mo­dificat al partidului. Cu­ cît com­bativitatea organizațiilor de partid și nivelul muncii lor organizatorice și politice vor fi mai înalte, cu atît mai bine vor face ele față sarcinilor ce ie revin. De aceea se cere din partea organizațiilor de partid să ridice neîncetat combați- SĂ £ fațade lipit^ FEBRUARIE [ 1955 ANUL XI Nr. 3102 MARȚI 1­4 paginii 20 bani ! î­n «-L tribunii deputatului. Satisfa­cerea cerinței«;’ alegătorilor — sar­cină de frunte a deputaților sfa­turilor populare, (pag. 2-a). — Sprijinirea gospodăriilor colec­­­tive ți întovărășirilor agricole de către S.M.T. în timpul iernii. (pag. 2-a). N­U­M­Ă­R V­L DE — Din experiența P.C.U.S. Agita­torul a venit in secție. (pag. 3-a). — Colectivul I.I.S. „Ceramica”­­Mofleni luptă pentru o producție sixtistă. (pag. 8-a). — Împotriva folosirii armelor atom­i­ce­ (pag., 8-a). — Mai mu­ltă atenție contractării sfeclei de zahăr în raionul Fili­ași. (pag. 3-a). A­ZA — Uniunea Sovietică cere convo­carea Consiliului de Securitate pen­tru discutarea acțiunilor agresive ale S.U.A. împotriva R.P. Chineze. (pag. 4-a). — In legătură cu relațiile so­­­vieto-japoneze. (pag­ .4-a). — In Japonia crește nemulțumir­­ea față de dependența țării de­ Statele Unite, (pag. 4-a). NE RIDICĂM ÎMPOTRI CARE PREGĂTESC RĂZBOIUL ATOMIC! Chemarea Comitetului Permanent Cetățeni ai Republicii Populare Române ! Răspunzind voinței de pace a tuturor popoarelor și pentru a feri omenirea de grozăviile unui război atomic, Consiliul Mondial al Păcii a adresat popoarelor lumii următorul Apei: „IN PREZENT, ANUMITE GUVERNE SE PREGĂTESC SA DEZLĂNȚUIE UN RĂZBOI ATOMIC. ELE VOR SA CON­VINGĂ POPOARELE DE INEVITABILITATEA ACESTUIA. FOLOSIREA ARMEI ATOMICE AR DUCE LA UN RĂZ­BOI DE EXTERMINARE. DECLARAM CĂ GUVERNUL CARE VA DEZLANȚUI RĂZBOIUL ATOMIC VA PIERDE ÎNCREDEREA POPORULUI SAU ȘI VA FI CONDAMNAT DE TOATE POPOARELE. NE RIDICAM ÎMPOTRIVA ACELORA CARE PREGĂTESC RĂZBOIUL ATOMIC. CEREM DISTRUGEREA IN TOATE ȚĂRILE A STOCU­RILOR DE ARME ATOMICE ȘI ÎNCETAREA IMEDIATĂ A PRODUCȚIEI ACESTORA”. Comitetul PermAnent pentru Apărarea Păcii din R.P.R vă cheamă să semnați acest Apel ! Lupta popoarelor poate împiedica dezlănțuirea războiului atomic. Cele 500 milioane semnături stinse pe Apelul de la Stock­holm au împiedicat folosirea bombelor atomice in Coreea și pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Indochina. Prin strîngerea de noi sute de milioane de semnă­turi pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii, vom făuri o pu­ternică stavilă in calea organizatorilor războiului atomic. Cetățeni ai Republicii Populare Romine, bărbați și femei, tineri și tinere, toți acei cărora vă este scumpă pacea și iubiți patria, pe care vreți s-o vedeți mai frumoasă și mai prosperă ! Pentru a zădărnici planurile criminale ale cercurilor agre­sive care pregătesc războiul atomic, pentru a face ca energia atomică — acastă uriașă desco­perire a minții omenești — să slujească nu distrugerii vieții, ci înfloririi ei și progresului omenirii, „ participau­ cu fermitate alături de sutele de milioane de oameni din toate continentele globului pămîntesc la lupta îm­potriva pregătirii războiului atomic, semnind Apelul Consiliului Mondial al Păcii. Milioanele de semnături, pe care le vom pune pe Apelul împotriva pregătirii războiului atomic, vor demonstra voința neclintită a întregului nostru popor de a apăra pacea Între popoare și civilizația umană ! Să apărăm activ cauza păcii, întărind semnăturile pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii prin sporirea eforturilor in munca pentru înflorirea scumpei noastre patrii! Pacea poate fi salvată! Pacea trebuie să fie salvată ! COMITATUL PERMANENT PENTRU APĂRAREA PĂCII DIN R. P. R. Toate forțele pentru pregătirea campaniei agricole de primăvară Comună fruntașă la reparații După ce a tăiat cîteva bețe de lemne, a dat apă și vreo 4 tîrni de fiu la boi, țăranul muncitor Zamfir Dumitru a plecat, după cum îi e obiceiul, către sfatul popular, pen­tru a mai afla vreo noutate. Qu­d a intrat în biroul unde lucra teh­niciană agronom Atena Stănescu, a dat cu ochii și de vecinii săi Titu Draga, Dumitru Madea, Ion Nis­­toroiu și Gheorghe Laiu. — Ce noutăți mai sunt, tovarășe tehniciană? —întrebă țăranul mun­citor Zamfir Dumitru, așezîn­du-se pe o bancă. — Sunt multe și interesante, nea Zamfire — răspunde tehniciană, iată, ziarele ne aduc vestea că, în multe comune, s-a și terminat reparatal uneltelor agricole necesare în campania agricolă de primăvară. — Apoi, nici noi n-o să ne lăsăm mai prejos — zise țăranul mun­citor Zamfir Dumitru. Eu cu megie­șii mei, ne luăm angajamentul ca, inline dimineață, să ne ducem plu­gurile și grapele la centrul de re­­parat. Și țăranul cotind tot Zamfir Du­mitru s-a ținut de cuvînt. A doua zi, împreună cu vecinii săi, au fost cei dinții din comuna Gruia, ra­ionul Cujmir, care și-au dus plu­gurile și grapele la reparat. Urmîn­d exemplul lor, numai într-o săptă­mână, toți ță­­rănii muncitori din co­muna Gruia și-au reparat cele 67 pluguri și 30 de grape, care nece­sitau reparații. Centrele de închiriat unelte agricole în spijinul țăranilor muncitori In vederea­­ ajutorării țăranilor muncitori lipsiți de atelaje, pe lângă cooperativele sătești, din raionul Caracal vor funcționa, în acest an­ ,26 centre de închiriat unelte­­ agricole. Pentru campanie insăm­ în țărilor de primăvară, prin aceste centre, vor fi puse la dis­poziția țăranilor­­,muncitori din raion, 492 semănători de porumb, 47 semănători de alte cereale, 107 pluguri, 36 grape, 153 prășitori și alte unelte agricole. De la centrul de pe lângă cooperativa din comuna Cela­cu, țăra­nii muncitori vor putea închiria 57 semănători de porumb, 3 semă­nători de alte cereale, 13 pluguri, 5 grape, și 28 prăși­tori. De ase­menea, țăranii imunei­tori din comuna Studiu a au la dispoziție prin ceas trai de închiriat unelte de pe lîngă cooperativa locală, 36 semănători de porumb, 3 semănători de alte cereale, 9 pluguri, 16 prășitori, etc. In prezent, la centrele de închiriat din întregul raion sunt în curs de executare lucrările de revizuire și­­ reparare a întregului inventar necesar­­ lucrărilor agricole de­­ primăvară. P­ KM coresp. Atitudine nesănă­toasă In scopul executării reparațiilor la mașinile și tractoarele agricole, ln cel mai scurt timp și de bună calitate, întreprinderea St. U. C. Gem­eie, a trimis la S.M.T. Băilești, o echipă de muncitori, condusă de Iov. T. Marin. încă din primele ale, o parte din muncitorii acestei­­ e­­chipe, cum ar fi spre pildă, Du­mitru Gu­­stea și Nicolae Neicu, au depus eforturi sporite pentru a a­­juta pe mecanizatorii de la S.M.T. Băilești, la­­ grăbirea reparării ma­șinilor și Tractoarelor. Spre deosebire de aceștia, șeful echipei, T. Marin, subapreciind sar­cina ce i-a fost încredințată, își petrece timpul mai mult în călă­torii cu trenul de la Băilești la Cra­iova și înapoi. Este necesar ca, conducerea Sf.­ U.C. Cernele să atragă atenția tov. T. Marin asupra atitudinii sale, față de ajutorarea mecanizatorilor de la S.M.T. Băilești. A. CALOTA , - .. ■ După metoda reparațiilor pe ansamble Ședința de producție era în toi. După ce șe­ful mecanic, Valentin Marin, a dat citire refe­ratului, cu privire la fe­lul cum trebuie aplicată metoda sovietică de re­parații pe ansamble și subansamble de piese, șeful de brigadă Gri­­gore Tătaru, a fost cel dintîi care s-a ridicat și a cerut cuvîntul. — Metoda sovietică de reparații pe ansam­­blu și­ subansamble — a început el — poate fi aplicată cu succes și în stațiunea noastră. Cred că printre noi, nu există nici un mecani­zator care să nu fie interesat io aplicarea a­­cestei metode. Aplicînd metoda sovietică de re­parații pe ansamble și subansamble de piese, înseamnă că noi, me­canizatorii, avem putin­ța să ne specializăm în anumite operațiuni să ne cunoaștem mai bine mașinile cu care lucrăm și, în același timp, să executăm re­parațiile mașinilor și u­­nele etor agricole la timp și de bună calitate. Iată tovarăși, de ce pro­pun eu ca, începînd de acum, să trecem la or­ganizarea posturilor ne­cesare aplicării meto­dei sovietice de repa­rații pe ansamble și­­ sub­ansamble de piese. Propunerea făcute de * 1 •...•*­n**«țe •»sw­ wr­ise­­«uu* șeful de brigadă, Gri­­gore Tătaru, a fost primită cu deosebit in­teres de către toți me­canizatorii stațiunii de mașini și tractoare din Bi­bești. Chiar în seara aceea, s-a și trecut la întocmirea planului de muncă, în baza căruia au fost stabilite echi­pele pentru cele 9 pos­turi necesare aplicării metodei sovietice de re­parații pe ansamble și subansamble de piese. A doua zi, odată cu revărsatul zorilor, toți mecanizatorii se aflau în atelierul stațiunii, la posturile unde fuseseră repartizați. Secretarul organizației de bază, Aurel Băt­ăio­u, directo­rul stațiunii. Gheorghe Dumitru și șeful me­canic Valentin Marin, se aflau de asemenea, printre mecanizatori. Indec­ebi, șeful mecanic dădea îndrumări prac­tice fiecărui mecaniza­tor despre felul cum trebuie să-și organizeze locul de muncă și cum să execute de pildă, strunjirea pis­toanelor, introducerea segmenți­­lor pe pistoane, precum și alte operații care cer multă preci­zi­e și pri­cepere în muncă. După primele 3 sap­­tămini de la începerea pregătirilor in vederea campaniei agricole de primăvară, într-o­­ altă ședință de producție, directorul S.M.T. a a­­rătat mecanizatorilor că aplicarea metodei so­vietice de reparații pe ansamble și subansam­ble de piese a avut drept rezultat punerea în stare de funcționare, gata de a porni pe brazdă, a unui număr de 15 tractoare K.D.- 35, 5 tractoare I.A.R.- 23, 25 pluguri de trac­tor, 6 semănători de tracțiune mecanică și 4 semănători de tracțiune animală, 6 discui­toare, peste 25 grape și al­­tele. Astfel, numai in de­curs de 15 zile, la S.M.T. Bibești, s-a pu­tut repara peste 60 la sută din întregul parc de mașini și unelte a­­­gricole, necesare în a­­propiata campanie a­­gricolă de primăvară, însuflețiți de aceste rezul­tate, mecanizatorii de la S.M.T. Bibești, nu precupețesc nici un efort, pentru ca mun­cile agricole de primă­vară să-i găseasc­ă cu toate mașinile și unel­tele­­ agricole gata de a porni bătălia pentru ob­ținerea unor recolte bo­­­gate, pentru a putea traduce în viață mă­rețele sarcini izvorîte din proiectul Directive­lor cu privire la dezvol­tarea agriculturii in ur­mătorii 2-3 ani £ - Roadele muncii de lămurire Agitatorii organizației de bază din comuna Grojdibod, raionul Ca­­­rabia, și-au pus în centrul preocu­părilor lor, in­ actuala perioadă,­ desfășurarea unei intense munci po­­­litice de lămurire în rînd­ul țăra­nilor muncitori, spre a-i convinge să-și repare la timp uneltele agri­­­cole și­ să încerce puterea de­ încol­­­țire a semințelor necesare campa­niei inst a a în țărilor de primăvară. Ascultînd îndemnul agitatorilor­ țăranii muncitori din comuna Groj­dibod, și-au­­ reparat pînă in pre­zent, plugurile și grapele în pro­porție de­­ 98 la sută. Totodată, ei au pus la încolți­re și semințele, puterea germinativă a acestora fiind de 98 la sută la floarea-soarelui și fasole și 99 la sută la porumb. Folosind timpul prielnic, din pe­rioada de iarnă, țăranii muncitori din comuna ,Grojdibod, au trans­portat la ti­mp cantitatea de 125 tone gunoi de grajd. C. SALCEANU roresp, ­n comuna Tg. Cârbunești pregătirile au rămas în urmă încă de acum o lună de zile,­ comitetul­ executiv al sfatului popu­lar al comunei Tg. Cărbunești, ra­ionul Gilort, a luat măsuri pentru organizarea a 5 centre de reparat unelte și 6 centre de încercarea puterii de încolțire a seminței. Era de așteptat că asemenea mă­suri organizatorice să ducă la ter­minarea reparării uneltelor agri­cole și încercării puterii de in­­­colțire a seminței, în cel mai scurt timp. Realitatea este însă cu totul alta. Pînă mai zilel­e trecute, la cele 5 centre de reparat unelte nu fu­seseră reparate decit 8 plugari,­ din cele 25, care necesitau reparații. De asemenea, din cele 10 grupa nu fuseseră reparate dorit două. Rămînerea în urm­ă cu reparațiile a comunei Tg. Cărbunești, se da­torate, pe de o parte, faptului că tehniciană Ana Bogadan a in­tinuat să facă identificarea unel­telor agricole care necesită repa­rații, iar pe de altă parte, lipsei unei susținute munci politice de joasă. Com­i­tetul executiv al sfatu­lui popular comunal (președinte Titu Motreanu), ,s-a desfășurat o intensă muncă politică, spre a popu­lariza pe țăranii muncitori Ilara- Iambir Săftoiu, Pantelie Gîdea, Ște­fan Nicolăescu, Mihai Bucă și alții care și-au reparat primii uneltele.’ Este timpul ca sfatul popular co­munal Tg. Cărbunești să ia fără nnt­mere măsuri menite sa duca ■­ia grăbire« reparațiilor.

Next