Inainte, martie 1955 (Anul 12, nr. 3126-3152)

1955-03-01 / nr. 3126

ANUL XI Nr. 3126 MARI­ 1 MARTIE 1955 4 pagini, 20 bani SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA Asoci­ația de p­oducție agricolă Sporirea pe toate căile a produc­ției agricole vegetale și animale, este în perioada actuală sarcina întregului nostru popor muncitor. De creșterea permanentă a producției la hectar, pentru ca în anul acesta, să obținem 10 milioane tone de grîu și porumb, depinde în mare măsură îmbunătățirea continuă a aprovizio­nării populației muncitoare, cu ali­mente și a industriei socialiste, cu materii prime agrare. Experiența multor gospodării agricole de stat, gospodării colective, întovărășiri a­­gricole și a țăranilor muncitori cu gospodării individuale a dovedit fără putință de tăgadă că în spori­rea producției agricole un rol hotă­­rîtor îl are aplicarea pe scară cit mai largă a metodelor agrotehnice înaintate. Alături de gospodăriile colective și întovărășirile agricole, asociațiile de producție agricolă, constituie un mijloc important pentru mărirea rodniciei pămîntului, prin aplicarea metodelor agrotehnice în mod pro­ductiv, pe tarlale întinse. De aceea, proiectul de Directive ale celui de al II-lea Congres al P.M.R., cu pri­vire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani, a pus în fața organelor de partid și de stat sar­cina ca, pe lîngă munca pentru crearea de noi întovărășiri și gos­podării colective, să­ sprijine orice acțiune de asociere a țăranilor mun­citori care, de bună voie își unesc total sau parțial, pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă, pămîntul și alte mijloace de producție, în ve­derea muncii în comun, a contrac­tării în comun sau a folosirii în comun a mașinilor agricole aparți­­nînd statului. Asociația de producție agricolă se înființează pe baza liberului con­­simțămînt al țăranilor muncitori. Țăranii muncitori asociați își păs­trează dreptul de proprietate indi­viduală asupra pămîntului cultivat în cadrul asociației, asupra inven­tarului lor agricol, precum și asu­pra producției obținute. Totodată, țăranii muncitori asociați, care au pămînturile învecinate, pot să-și u­­nească, la dorința lor, terenurile în vederea unei mai bune folosiri a mașinilor agricole și a aplicării me­todelor agrotehnice înaintate, în scopul obținerii de recolte bogate și de calitate superioară. Prin con­tribuția comună și cu sprijinul sta­tului, membrii asociației pot face, la nevoie îndiguiri, drenaje, sis­teme de irigare și alte îmbunătățiri funciare pe terenurile lor, pot pro­cura și folosi în comun instalații de irigare, etc. Țăranii muncitori a­­sociați care ajută pe alți țărani muncitori asociați la executarea di­feritelor munci cu brațele de mun­că și cu atelajele, primesc din par­tea acestora plata ce se stabilește prin bună învoire între ei. De ase­menea, avantajele contractuale, cre­dite, semințele selecționate, îngrășă­­mintele chimice, precum și plata producției contractate (de pildă sfe­clă de zahăr, bumbac, legume și zar­zavaturi, etc.), se primesc de că­tre­ fiecare membru asociat, prin in­termediul comitetului asociației, după cum prevede contractul înche­iat. Sub îndrumarea Comitetului de partid regional, numeroase comitete de partid raionale, comitete execu­tive ale sfaturilor populare și orga­ne ale cooperației de consum au dus o intensă și susținută muncă poli­tică de masă în rîndul țăranilor muncitori, lămurindu-se pe larg im­portantele avantaje de care se bu­cură în asociațiile de producție a­­gricolă. Ca urmare a acestui fapt, un număr de 4.379 țărani cu gos­podării mici și mijlocii din regiunea noastră și-au unit, pe baza liberului consimțămînt, o suprafață de peste 1.753 ha. în 197 de asociații de pro­ducție agricolă. Dintre acestea, 88 de asociații vor cultiva bumbac, 57 vor cultiva sfeclă de zahăr, iar res­tul vor cultiva legume și cartofi, pepeni, sorg de mături, plante me­dicinale, ricin, orez, tutun, cînepă, etc. Cele mai bune rezultate, în ac­țiunea de organizare a asociațiilor de producție agricolă, au fost obți­nute în­­ raionul Gura Jiului, in a­­cest raion, comitetul de partid raio­nal și sfatul popular raional au dat o deosebită atenție muncii politice pentru convingerea țăranilor mun­citori de a se uni în asociații de cooperare în muncă, fapt ce a dus la înființarea, în întregul raion, a unui număr de 65 asociații de pro­ducție agricolă. Considering munca de convingere a țăranilor muncitori asupra avantajelor ce ie au în a­­sociațiile de producție­ agricolă drept una din sarcinile sale importante, biroul comitetului de partid raional Gura Jiului a îndrumat organiza­țiile de bază sătești să popularizeze temeinic Hotărîrea Consiliului de Miniștri privind contractarea sfeclei de zahăr, precum și a hotărîrilor cu privre la contractarea de legume, tutun, in, cînepă, etc. Ca rezultat al muncii politice de masă desfășurată de către organele de partid și de stat, de unele orga­nizații de masă, în raioanele Se­­garcea, Băilești, Corabia, Caracal, Calafat, au luat ființă între 12-32 a­­sociații de producție agricolă. Unele comitete de partid raionale, comitete executive ale sfaturilor populare raionale și organe ale coo­perației de consum, ca cele din ra­ioanele Filiași, Olteț, Baia de A­­ramă, Novaci, Amaradia, Gilort con­tinuă să manifeste dezinteres față de munca politică de masă printre țăranii muncitori pentru a le arăta avantajele de care se bucură în a­­sociațiile de producție agricolă. Nu­mai astfel se explică faptul că pînă în prezent, în aceste raioane n-a luat ființă nici o asociație de pro­ducție agricolă . In raionul Vînju Mare, se pot cul­tiva pe suprafețe întinse, bumbac, sfecla de zahăr, legume și zarzava­turi și plante medicinale. Cu toate acestea, comitetul executiv al sfa­tului popular raional Vînju Mare, (președinte Gh. Panduru) subapre­­ciind importanța economică și po­litică a asociațiilor de producție a­­gricolă, nu desfășoară o intensă muncă politică în această direcție. La rîndul său, comitetul de partid raional Vînju Mare (prim secretar Gh. Ardeleanu), a tărăgănat timp îndelungat luarea unor măsuri e­­ficace pentru ca, în munca de con­stituire a asociațiilor de producție agricolă, să folosească unele mij­loace de agitație politică importante ca : cercurile agrotehnice, căminele culturale, gazetele de perete, stațiile de radioficare, etc. De asemenea, inginerii și tehnicienii agronomi din raionul Vînju Mare n-au fost an­trenați în suficientă măsură pentru a ține conferințe de popularizare a foloaselor aduse de asociațiile de producție agricolă. Ca rezultat al slabei munci politice de masă este faptul că în raionul Vînju Mare, nu s-a constituit pînă în prezent nici o asociație simplă de producție a­­gricolă. Lipsurile și deficiențele care mai dăinuie în munca de constituire a asociațiilor simple de producție a­­gricolă și de întărire economico-or­­ganizatorică a asociațiilor existente, trebuie lichidate fără întîrziere. Paralel cu munca politică pentru convingerea țăranilor muncitori de a se uni în asociații de producție a­­gricolă sau de creșterea vitelor și în­deosebi de cultivarea legumelor și zarzavaturilor, organele de partid și de stat au datoria­ să acorde tot spri­jinul asociațiilor existente, ca a­­cestea să-și poată îndeplini întocmai sarcinile contractuale, să constituie exemple demne de urmat în apro­piata campanie a însămînțărilor de primăvară. In același timp, unitățile cooperației de consum din regiunea noastră, ca și organizațiile econo­mice care au încheiat contracte cu asociațiile de producție agricolă, au datoria să acorde acestora sprijinul necesar prin procurarea de mașini și unelte agricole și alte instalații pen­tru irigație, aducerea la timp a mărfurilor destinate asociaților, a semințelor, îngrășămintelor, etc. Să facem din asociațiile de produc­ție agricole un puternic mijloc de sporire a producției agricole, în sco­pul măririi veniturilor țăranilor muncitori și unei mai bune aprovi­zionări a populației muncitoare cu alimente și a industriei socialiste cu materii prime agrare 1 -------------------------— In — Alegerea organelor conducă­toare A.R.L.U.S. (pag. 2-a).­ .— Pentru traducerea în viață a proiectului de directive, (pag. 2-a). — Miguel de Cervantes Saavedra, (pag. 2-a). NUMĂRUL DE — Schimb de experiență cu agi­­tatorii din întreprinderile aparți­­nînd industriei alimentare din Cra­iova, pag. 3-a). — Pentru 10.000.000 tone grîu și porumb în anul 1955. (pag. 3-a). — Prin magazinele orașului nos­tru. (pag. 3-a). — Noi întovărășiri agricole. (pag. 3-a). A Z fi ( Alegerea pentru Sovietele Su­­­preme ale Republicilor Unionale) Sovietele Supreme ale Republicilor­ Autonome și Sovietele locale de de­­putați ai oamenilor muncii. (pagi­n­a). Popoarele sprijină Apelul Consi­­liului Mondial al Păcii. (pag. 4-a)ț Lucrările Consfătuirii fruntașilor în agricultură cu privire la executarea în bune condiții și la timp a lucrărilor agricole în anul 1955 în vederea obținerii unor recolte bogate Duminică dimineața au început în sala Ateneului R. P. R., lucrările Consfătuirii fruntașilor în agricul­­tură cu privire la executarea în bune condiții și la timp a lucrărilor agricole în anul 1955 în vederea obținerii unor recolte bogate. La consfătuire im parte maiștrii recoltelor bogate de porumbb, grîu, secară, cartofi și sfeclă de zahăr din rîndu­ile țăranilor muncitori cu gospodării indisideale, al țăranilor muncitori din gospodăriile agricole colective, întovărășirile de lucrare în comun a pămîntului, asociațiile cultivat­o­ril­or de plante industriale, precum­ și fruntași tractor­iști, teh­nicieni și ingineri agronomi din S.M.T.-uri, gospodării agricole de stat, stațiuni experimentale și din organele agricole ale sfaturilor populare. Sunt prezenți oameni de știință și cercetători din domeniul agriculturii, directori și ingineri, șefi de producție din întreprinderile producătoare de mașini și unelte a­­gricole, primii secretari ai comi­tetelor region­ale și ai unor comitete raionale sătești ale P.M.R. și pre­­ședinții unor sfaturi populare re­­­gionale, raionale și comunale. Sosirea conducătorilor parți­ani și guvernului a fost salutată cu pu­teri­ce aplauze. La masa prezidi­ului au luat loc tovarășii: Gh. Gheorghiu-Dej, Dr. Petru Groza, Gh. Apostol, Chivu Stoica, Al. Moghioroș, P. Barilă, N. Ceaușescu, acad. prof. Traian Săvulescu, C. Popescu, precum și fruntași ai recoltelor bogate, specia­­­liști din domeniul ag­r­uitu­i’. In loji se aflau tovarășii: gene­­­ral de armată Emil Bodnăraș, C. Pîrvulescu, D. Goliri, gene­al-loco­tenent Al. Drăghici, I. Fazekaș) membri ai C­C. al P.M.R., membri ai guvernului și ai prezidiului Marii Adunări Naționale. Printre invitați sînt conducători ai instituțiilor de stat, ai organi­zațiilor de masă, scriitori, ziariști romîni și străini. Lucrările consfătuirii au fost des­­­chise de tovarășul Gh. Apostol, prim secretar al C.C. al P.M.R., care a rostit un scurt cuvînt introductiv. A luat cuvîntul tov. C. Popescu,­ ministrul Agriculturii și Silvicul­­turii, care a prezentat un raport cu privire la realizările agri­culturii în anul 1954 și la măsurile în ve­­­derea pregătirii și executării în bune condiții și la timp a lucrărilor agricole în anul 1955 pentru obți­nerea de recolte bogate. Numeroși participanți la consfă­tuire au arătat apoi în cad­ul dis­cuțiilor realiză­ile obținute în mun­­­ca pentru recolte bogate, felul cum­ au fost ele dobîndite și cum se răspîndește experiența înaintată și au prezentat apoi angajamente­ lor pentru sporirea producției agricole în anul 1955. La discuții au luat cuvîntul tova­rășii : Vintilă Ma­nu, p­im secre­tar al comitetului regional Cons­tanța al P.M.R., Filip Marin, pre­­ședintele gospodăriei agricole colec­tive din Beli­ton­, raionul Roșiori de Vede, regiunea București, Teo­dor Rodenciuc, țăran muncitor into­­­vă­rșit din comuna Păt­ăuți, raio­nul Suc­ava, Eroul muncii­­ socia­liste Vasile Voi­n­ța, brigadier la S.M.T. Sina­colaul Mare, regiunea Arad, Vas­le Anghel, brigadier la gospodăria agricolă de stat Brăila­ ,regiunea Galați, Ion Tim­pa, ingi­ner agronom la gospodăria agricolă colectivă Tătaru, comuna Comana, regiunea Constanța, Alexandru Gali țăran muncitor cu gospodărie imb­ri­onară din comuna Curtuiușenii regiunea Oradea, care a vorbit în limba maghiară, Nichita Mărgi­­­neanu, țăran muncitor cu gospo­­dărie ind­ividuală din comuna Sucu­, tard regiunea Cluj, Gheorghe Co­vrig, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Ungheni Regiunea Autonomă Maghiară, Ni­­colae Ștefănescu, inginer agronom1 șef la S.M.T. Gottlob, regiunea A­­rad, Gheorghe B­u­zatu, țăran mun­citor cu gospodărie individuală din comuna Romani, regiunea Ba­cău, Salat Augustin, țăran mun­citor cu gospodărie individuală din comuna Moșnița Nouă, raionul Ti­mișoara, Ion Dorobanțu, directo­rul uzinei „Semănătoarea” din Bucur­ești. Ședința din după amiaza zilei de duminică a fost prezidată de tov. Chivu Stoica, prim vicepre­ședinte al Consiliului de Miniștri. In continuarea discuțiilor au luat cuvîntul: Anghel Bodarlău, prim secretar * * al comitetului raional Turnu Măgurele al P.M.R., Vasile Florea, președintele gospodăriei a­­gricole colective din Văleni Sat regiunea Cluj, Csáki Emeric, bri­gadier la gospodăria agricolă colec­tivă din satul Agriș, regiunea Baia Mare, Constantin Tănase, președin­tele gospodăriei agricole colec­tive di­n comuna Golașei, regiunea Galați, prof. univ. Gh. Ionescu- Șișești de la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu”, Gheorghe Gheorghiu, țăran muncitor cu gos­podărie individuală din comuna Straoane, regiunea Bîrlad, Cons­tantin Colceag, președintele întovă­rășirii agricole din comuna Corabia, regiunea Craiova, Drăghica Gurtii, președinta gospodăriei agricole co­lective din comuna Semniac, re­giunea Arad, Nicolae Precup, țăran muncitor cu gospodărie individuală din Blandiana, regiunea Hunedoara, Iosef Rab, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Crizbav regiunea Stalin, Vasile Pîrvu, țăran muncitor cu gospodărie individuală din co­muna Costești, regiunea Pitești, loan Goian, președintele sfatului popular al comunei Gorneni, regiu­nea București, Dumitru Anghel, pre­ședintele întovă­­șirii agricole din satul Ulești, comuna liza Stoenești, regiunea Ploești, Vladimir Moș­­neagă, inginer agronom la stațiu­nea experimentală IGA­R — Moara Domnească, Barbara Ordog, șef de echipă La gospodăria agricolă co­lectivă din Besenova Nouă, regiu­nea Timișoara, Valeriu Mitulescu, prim secretar al comitetului raional P.M.R. Bujoru, regiunea Galați, An­drei Sitaru, agronom la gospodăria agricolă colectivă Lenauheim, re­giunea Arad. Sunt pregătiți pentru muncile de primăvară Țăranii muncitori din comuna­ Țuglui, raionul Craiova au re­ușit să termine înainte de ter­men reparațiile tuturor unelte­lor și utilajului agricol. Ei au reparat la centrele de reparat unelte din comună 60 de plu­guri, 21 grape și sau transformat totodată 12 ranițe în prǎșitor. Pentru a asigura o hrană su­ficientă plantelor ei au cărat pe cîmp 150 tone gunoi de grajd. Paralel cu aceste pregătiri ei au confecționat 220 de metri pătrați răsadnițe calde în care au și însămînțat roșii, ardei, etc. In fruntea muncilor iau stat mereu țăranii muncitori Anghel Ghe., Gogu Dumitrescu, Ghin­­deanu Marin și alții. LAZAR SPIRIDON coresp. Valorificări prin cooperativă Cu sprijinul organizației de­ bază, consiliul de conducere al cooperativei sătești Pojaru, ra­ionul Gilort a dus o susținută muncă în rîndul țăranilor mun­citori din intensificării comună, în vederea valorificărilor de produse vegetale și animale prin cooperativă. Aprovizionarea cu mărfuri din cele mai felurite și de primă necesitate a atras cu fiecare zi tot mai mulți țărani muncitori în acțiunea de valorifi­care.­­ Țăranul muncitor Vasile Cu­­rnea a valorificat, de curînd, prin cooperativă 20 kg. păsări, iar comunistul Ciocea Ion 30 kg. păsări. Cu banii rezultați din valorificarea produselor ei au cumpărat de la cooperativă bocanci, pînză, stofă pentru hai­ne, și multe altele. De asemenea, membrii înto­vărășirii agricole „1 Mai” au valorificat importante cantită­ți de cereale. Cu același elan au pornit să desfășoare munca de valorificării și țăranii muncitori din comuna Poiana Seciuri. Țăranul mun­citor Florea Oțăt a valorificat 470 kg. porumb primind în schimb materiale de construcție cum ar fi lemn, țiglă și altele. VICTOR TARBAU coresp. Dacă întâmplător vei merge pe strada Gheorghe Doja di n Craiova și vei discuta cu orice locatură des­pre activitatea femeilor din cartier, aceasta îți va spune: „Pînă anul trecut, activitatea fe­meilor din cartierul nostru nu se cunoștea. Era ca și inexistentă. Insă, din martie 1954, de cînd avem ca delegată pe tov. Anastasia Popescu, multe s-au schimbat. Anastasia Po­pescu e o femeie d­atoinică, ener­gică. Ea mobilizează femeile din grupa sa la diferite acțiuni de inte­res obștesc, la munca culturală, etc. Dar... mai bine ar fi să stați de vorbă chiar cu tov. Popescu. vă va spune ea totul... * Pe strada Gheorghe Doja, la n­u­­mărul 36, locuiește Anastasia Po­pescu. Am bătut la poartă. După cîteva clipe cineva a ieșit din casă. — Tocmai mă pegăteam să pl­c la sfat, m-a înam­porat gospodina. Știți, eu sînt și membră a comisiei de femei și ași vrea să cunosc sar­cinile ce trebuie să le realizăm în perioada aceasta.. Ieri, am avut o adunare la cămin, și am discutat cu femeile din circum­sc­ipția nr. 77, cum să întâmpinăm Ziua de 8 Martie. Ne-am­ luat an­ajamentul ca, în cinstea Zilei Internaționale a Femeii, să văruim toți pom­i de pe stradă, să curățim curțile, să a­­­menajăm colțuri verzi, etc. s £ £ $ y.A putea ind­eplini toate aceste angajamente? — am întrebat eu.­­ — Am realizat noi și altele care au cerut eforturi mai mari, mai deosebite — îmi răspunse ea. Și, d legata de femei, Anastasia Popescu. Începu să mi­i­stăinuiască modul cum a muncit de cînd a fost aleasă. — La început, era mai greu: nu cunoaștem așa bine munca, femeile nu-mi dădeau ascultare... încetul cu încetul, însă, am reușit să le a­­trag în munca de interes obștesc, în acțiunile pe tărîm cultu­ral, ș.a.md. Din cele discutate, am afat că­ femeile da pe strada Gheorghe Doja au avu­t multe real­izări. Ast­fel, datorită mobilizării făcute de delegata Anastasia Popescu, în toamna anului trecut, femeile din cartier au parti­ipat la muncă vo­luntară pentru pian­tar­ea unui nu­măr de 35 de pomi pe marginea străzii. In frunte cu delegata lor, femei ca Maria Chi­u, Fin­ta lor­­dăchescu și altele, au p­­os­tat zeci de ore de muncă voluntară la cons­­trucț’a Teat­uV de vară diin orașul nostru la ante­rjar­ea e, poz’ț’ei a­­gricole de pe Galea Lenin, la cu­rățirea curții „Cos­i Copilului” și la multe alte acțiun’ d ’ acest fel. Dar nu numai de acțiunile de in­teres obștesc s-au îngrijit fernie din strada Gheorghe Doja, ci și de alte probleme. Așa de pildă, pentru copiii care sînt la greșa din car­tier, din inițiativa femeilor, s-au cumpărat, cu prilejul pomului de iarnă, 30 perechi de ghetuțe, rochițe, lăibărașe, cămășuțe, sqăunele și al­tele. Și pentru îmbunătățirea muncii culturale, ele au depus un deose­bit interes. Femei ca Ștefania Io­nesco și Iuliana Ștefania, care fac parte din grupa Anastasiei Popescu,­ au deven­i bune activiste ale cămi­nului cultural „Vasile Roaită”. Ele au ajutat mult conducerea căminu­lui cultural în reorganizarea cercu­rilor de citit. Și cercurile de citit s-au format chiar în casele delega­telor de femei din cartier. In fie­care săptămînă, cele 10 femei din grupa Anastasiei Popescu, se în­­tîlnesc acasă la ea pentru a citi din ziar unele articole, capitole din anumite cărți și altele. In cursul lunii ianuarie a.c., în cadrul cercului de citit, de care răs­­­punde Anas­tasia Popescu, s-a fă­cut recenzia cărții „Suzana Pirvu­­lescu” de Ecaterina Chivu. Din a­­ceastă carte, teme­le au învățat cum trebuie să muncească pentru a con­tribui la înflorirea patriei noastre.­ Săptămînile trecute, la căminul cultural „Vasile Roaită” a avut loc o adunare consacrată discutării Do­cumentelor și s’unii lărgite a Bi­roului Consiliului Mond­ial al Păcii, de la Viena. Multe femei printre care Ioana Popescu și Iuliana Ște­fania, care au suferit de pe urma războiului­, și-au exprimat ura lor neîmpăcată față de imperialiștii care urzesc un­ al treilea război mondial. De aceea, ele au semnat­ cu încredere în forțele păcii, Apelu­i păcii. Apelul vieții. La cîteva zile după aceasta, s-au­ format echipe care au mers din casă în casă, cu listele pentru stri­a­­­gerea semnăturilor. Echipa de care răspundea Anastasia Popescu a fost formată numai din femei.­­ — Două zile am mers pe strada noastră — mi-a spus delegata —­ cu listele pentru strângerea femină­ a­turilor. Toți cetățenii ne-au intim­ s­pinat cu dragoste și bucurie, ei­pri­j­mîndu-și dorința lor de a trăi în pace și liniște, de a lupta pentru fericirea căminelor lor. Pe strada noastră nu mai există nici un ce­­­tățean care, pînă la această dată­ să nu fi semnat Apelul pentru interzicerea războiului atomic.­­ Pe fața Anastasiei Popescu apăru deodată un zâmbet. Era un zîmbet de satisfacție. Delegata era m­ul­ț­țumită că reușise să-mi istori­­­sească pe scurt despre munca ei­ despre rezultatele obținnute d­e ea. Am lăsat-o pe Anastasia Po­­­pescu, să-și vadă de treburi. Conj­­ucînd­u-mă, ea mi-a spus! — Poate alte delegate de femei se mândresc cu realizări mai mari decât cele obținute de mine. To­­­tuși, și eu voi munci mai departe­ pentru a dovedi tuturor femeilor din grupa mea că sunt vrednică Süu­««* «S SLEíató­ ’ ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI JDE 8 MARTIE DELEGATĂ GRUPEI DE FEMEI I

Next