Inainte, iulie 1955 (Anul 12, nr. 3230-3256)
1955-07-01 / nr. 3230
Să ridicăm propaganda agricolă la nivelul sarcinilor actuale Unul din obiectivele centrale ale politicii partidului nostru în etapa actuală, îl constituie lupta pentru dezvoltarea agriculturii. Creșterea producției la hectar și mărirea productivității animalelor, extinderea suprafețelor pentru cultura legumelor și zarzavaturilor, a plantelor tehnice, etc., sunt pe deplin posibile în regiunea Craiova, ca și în întreaga țară. Realizarea acestor mărețe sarcini își au temelia materială în însăși politica economică a partidului nostru, precum și în faptul că statul democrat-popular a pus la dispoziția oamenilor muncii de pe ogoare un mare număr de tractoare și mașini moderne, imense cantități de îngrășăminte chimice, semințe selecționate. Totodată, la sate au fost trimiși mulți ingineri și tehnicieni agronomi, zootehniști și medici veterinari. Lupta pentru dezvoltarea agriculturii are o mare însemnătate economică și politică. Mai multe produse agricole înseamnă mai multe și mai ieftine bunuri de larg consum necesare populației, mai multă materie primă pentru industria socialistă, ușoară și alimentară. Creșterea producției agricole în general și a producției marfă în special, duce la intensificarea schimbului de mărfuri dintre oraș și sat și, concomitent, la întărirea alianței dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare. Procesul de dezvoltare a agriculturii are loc pe baza luptei între ceea ce este nou, creat de știința agricolă și confirmat de practica miilor de fruntași ai recoltelor bogate, și între ceea ce este vechi, care își găsește expresia în metode dăunătoare, folosite încă de unii țărani muncitori la însămînțări, la întreținerea culturilor, la recoltare, la îngrijirea vitelor. Rolul principal în studierea, sintetizarea, popularizarea și introducerea în practică a cuceririlor agrotehnicii și a experienței înaintate folosite de fruntașii recoltelor bogate, precum și în combaterea practicilor dăunătoare, îi revine muncii de propagandă agricolă. Se poate spune, cu legitimă mincidé, că în ultimii ani, și mai ales în primăvara aceasta, munca de propagandă agricolă a înregistrat oarecare succese. Ca urmare directă, în cea mai mare parte a regiunii, producțiile planificate au fost realizate și chiar depășite. Din rîndurile oamenilor muncii de la sate, mulți au obținut producții de 2.000—2.500 kg. grîu la hectar, 3000—4000 kg. porumb la hectar, peste 25.000 kg. sfeclă de zahăr la ha. etc Propaganda agricolă, alături de munca politică de masă desfășurată de organizațiile de bază și de sfaturile populare, și-a arătat mai mult roadele în anul acesta, cînd regiunea Craiova, a fost fruntașă pe țară la însămînțări lucrările agricole făcîndu-se la timp și la un mai înalt nivel agrotehnic. Chiar și la lucrările de întreținere a culturilor, munca de propagandă agricolă și-a dat o însemnată contribuție. In multe comune ale regiunii noastre, cum ar fi Fărcașele, Devesel, Vînju Mare, Flămînda, Rogova, Poiana, Maglavit, etc., țăranii muncitori au renunțat la folosirea rariței în proporție de 90— 95 la sută, această dăunătoare unealtă fiind transformată în prășitoare. Un mare merit în îmbunătățirea muncii de propagandă agricolă il are filiala regională S.R.S.C., care a trimis la sate, sute de conferințe pe teme diferite: „Metode agrotehnice la cultura porumbului“, „Pagubele aduse de mușuroit și rărițat“, „Ce foloase avem dacă cultivăm locurile virane cu legume“, etc. Rezultatele obținute în munca de propagandă agricolă nu sînt însă la înălțimea sarcinilor actuale. Multe cercetări științifice, experiențe și rezultate obținute de unitățile socialiste fruntașe, de Institutul Agronomic și de stațiunea experimentală I.C.A.R. Studina, ca și de mulți fruntași ai recoltelor bogate nu sunt introduse în practica agricolă, cu toate că ele mare importanță pentru ar prezenta economia națională și pentru fiecare om al muncii de la sate. In munca de popularizare a fruntașilor recoltelor bogate, mai sînt încă multe lipsuri, agriculturii, care împînzesc Fruntașii satele regiunii, sînt popularizați de multe ori numai cu ocazia unor campanii. Sînt sfaturi populare, ingineri și tehnicieni agronomi, care au înțeles că munca cu fruntașii nu trebuie să se rezume la „reclame” ieftine. Lucrul cel mai important este să lupți pentru a introduce în practică experiența înaintată fruntașilor agriculturii și să-i folosești pe aceștia ca pe cei mai competenți propagandiști ai metodelor agrotehnice avansate. Din acest punct de vedere, este demn de laudă felul cum muncește tehnicianul agronom Mihai Gheorghe din comuna Bistreț, raionul Băilești. El ține o strînsă legătură cu fruntașii recoltelor bogate, i-a organizat să ducă muncă pe circumscripții, fixează împreună cu ei tema, data și locul unde trebuie să țină consfătuirea cu țăranii muncitori, îi pune să vorbească la căminul cultural despre metodele lor de muncă, etc. In munca de propagandă agricolă, un loc de frunte îl ocupă difuzarea literaturii de specialitate, a afișelor, editarea de foi volante, rularea filmelor cu caracter agricol și altele. Din păcate, toate acestea se fac uneori la întîmplare și chiar de loc. Mult folositoare pentru țăranii muncitori ar fi fost difuzarea din timp a unor afișe care să lămurească felul cum trebuie luptat împotriva unor dăunători așa de periculoși cum sînt gîndacul de Colorado, omida păroasă, gîndacul păros, lăcusta, sau care să fi scos în evidență cum se pot obține în legumicultură 2—3 culturi într-un an, de pe același loc. Editarea unor broșuri care să fi arătat felul cum se dezvoltă unele gospodării colective, întovărășiri agricole, cum și-au organizat munca pe bază de plan, ar fi prezentat mare interes pentru publicul cititor, și în special pentru membrii unităților socialiste. Chiar și broșurile sau revistele venite de la centru se difuzează cu mari deficiențe, uneori simțindu-se lipsa lor. Cum poate fi socotită răspîndire normală a literaturii agrotehnice în unele comune ale raioanelor Băilești, Olteț, Balș, cînd la multe cooperative, librării și biblioteci tratate de matematici sătești găsești superioare, de chimie, de fizică, pe cînd broșurile cu caracter agricol, mult căutate de țăranii muncitori, lipsesc cu lunile ? Sarcinile puse de partid în legătură cu dezvoltarea agriculturii și campania muncilor agricole de vară în care pășimi, impun obligativitatea îmbunătățirii conținutului propagandei agricole. De aceea, datoria Direcției agricole regionale, a secției culturale regionale, a ASIT- ului, și SRSC-ului, este să-și îndrepte atenția în mod deosebit asupra ridicării muncii de propagandă agricolă la nivelul sarcinilor actuale. Recoltarea la timp și fără pierderi, dezmiriștitul, treierișul, continuarea întreținerii culturilor prășitoare, popularizarea temeinică a fruntașilor recoltelor bogate sînt sarcini ce trebuie să stea în centrul muncii de propagandă agricolă, îmbunătățirea muncii de propagandă agricolă cere ca organele de partid și de stat raionale, organizațiile de partid sătești și din unitățile socialiste să-i acorde atenția cuvenită și să contribuie la îmbogățirea conținutului ei. ANUL XI NR. 3230 VINERI 1 IULIE 1955 4 pagini, 20 bani ÎN INTERIORUL ZIARULUI: — Un bogat schimb de experiență (pag. 2-a). — Pe urmele materialelor publicate (pag. 2-a). “ Munca cu cartea în regiunea noastră (pag. 2-a). — Se ridică neîncetat nivelul gospodăresc al orașului Craiova. (Convorbire cu tov. Tomescu Aurel, secretarul comitetului executiv al sfatului popular orășenesc Craiova (pag. 3-a). — Calendarul agricol pe luna iulie (pag. 3-a). —, Predau statului vitele contractate (pag. 3-a). — Adunarea Mondială a Păcii de la Helsinki și-a încheiat lucrările (pag. 4-a). — Greva docherilor din portul Anvers continuă (pag. 4-a). — Comentarii externe. Pe baza avantajului reciproc (pag. 4-a). ADUNAREA MONDIALĂ A PĂCII APELUL DE LA HELSINKI Datorită eforturilor opiniei publice se vor întîlni pentru prima oară după zece ani, în condițiile unei lumi scindate, șefii celor patru mari puteri. Lumea întreagă își îndreaptă speranțele spre ei. Prima lor datorie este de a învinge neîncrederea reciprocă. Adunarea Mondială a Păcii, care a reunit pe reprezentanții a 63 de țări, a creat certitudinea că, cu toate divergențele profunde și diversitatea opiniilor, un acord asupra unor probleme importante poate fi realizat și numeroase probleme pot fi rezolvate astăzi prin tratative. Opinia publică mondială s-a ridicat împotriva politicii de forță, împotriva blocurilor militare, împotriva cursei înarmărilor și a înspăimântătoarei primejdii a războiului atomic. Acordurile de la Geneva, încetarea războiului în Indochina, conferința de la Bandung, neutralitatea Austriei consfințită printr-un tratat, declarația de la Belgrad — toate acestea sînt roade ale trezirii opiniei publice care și-a găsit expresia în poziția guvernelor, nu problema dezarmării și a armelor atomice care a rămas nerezolvată din cauza unor contradicții ireductibile pînă în prezent punctele de vedere s-au apropiat atît de mult încît un acord nu mai este decît o chestiune de bunăvoință. In problema securității principiile adoptate la conferința de la Bandung au arătat că pe un întreg continent colaborarea pașnică între țări cu orînduiri sociale diferite poate fi întemeiată pe concepții de felul acelora care au fost proclamate de China și India. Adunarea de la Helsinki a demonstrat că, dacă conferința celor patru va ține seama de opinia publică, ea va constitui o primă etapă în construirea unei Europe în care să fie garantată securitatea tuturor statelor europene, în care acestea să pășească pe calea unei strînse colaborări economice și culturale. Această operă este legată de reunificarea Germaniei, în afara oricărei coaliții militare, a unei Germanii ferite de renașterea militarismului. Tot în acest spirit, conferința celor patru puteri are misiunea de a pregăti prin tratative evacuarea trupelor străine de pe insula chineză Taiwan (Formoza). Conferința trebuie să vegheze la stricta respectare a acordurilor de la Geneva cu privire la Indochina. Ea trebuie să dea Organizației Națiunilor Unite posibilitatea de a dobîndi un caracter cu adevărat universal, prin includerea Republicii Populare Chineze. Mai există însă forțe cărora le convine războiul rece și acționează împotriva unei apropieri între cele patru mari puteri. Adunarea de la Helsinki cheamă opinia publică a tuturor națiunilor lumii să se împotrivească acestor forțe și să sprijine pe participanții la tratative. Cauza păcii va fi pînă în cele din urmă încununată de succes dacă forțele iubitoare de pace, care au țeluri comune, și îndeosebi diferitele mișcări pentru apărarea păcii, marile organizații pacifiste de orientare creștină și social-democrată vor întreprinde acțiuni unite pentru a risipi neîncrederea și a apăra pacea. Contradicțiile internaționale pot fi rezolvate, pas cu pas. Speranțele popoarelor pot fi împlinite. PE ÎNTINSUL REGIUNII NOASTRE Fruntași la recoltarea orzului Timpul călduros din ultima săptămînă a contribuit mult la coacerea lanurilor de orz. La îndemnul tehnicienilor agronomi, colectiviștii și țăranii muncitori din raionul Caracal au pornit în masă la seceriș. Fruntași în aceste munci sînt colectiviștii din comuna Amărăștii de Sus, care au terminat în întregime secerișul pe 25 ha. Din această gospodărie colectivă, cele mai bune rezultate au fost obținute de echipele a V-a și a IlI-a, conduse de colectiviștii Dumitru Mihaliescu și Ioana Diaconu. Și colectiviștii din comuna Drăghiceni au început recoltatul orzului. La executarea acestor munci ei folosesc o combină a stațiunii de mașini și tractoare Caracul. Dintre țăranii muncitori cu gospodării individuale, în fruntea muncilor de recoltare se află cei din comuna Amărăștii de Jos. Pe suprafețele secerate, colectiviștii și țăranii muncitori au și pornit să execute dezmiriștitul. ENE POPA coresp. Membrii gospodăriei agricole colective „23 August” din comuna Grojdibod, satul Gura Padinii, din raionul Corabia au fost primii care au ieșit la seceratul orzului. Datorită unei bune organizări a muncii în campania de secerat, treierat și dezmiriștit, aceștia au reușit ca numai într-o singură zi să recolteze orzul pe o suprafață de 5 ha. C. SALCEANU coresp.* Țăranii muncitori din comuna Radovan, raionul Segarcea, au început zilele acestea seceratul orzului. Intr-o singură zi, s-au secerat 3 ha, executîndu-se totodată dezmiriștitul și însămînțatul cu porrumb furajer. Fruntași sînt țăranii muncitori Dumitru Georgescu, Segărceanu Vasle, Ștefan Firulescu și Fira Bărdan. ION CIOBANU coresp. Pregătiți din timp în vederea executării secerișului, avînd cele și secerătorile-legături combireparate, muncitorii de la gospodăria de stat Românești au început recoltatul rapiței și orzului date în pîrgă. La secțiile Malu Mare și Podari, într-o singură zi au fost recoltate 16 ha. orz, evidențiindu-se combinerii M. Ștefan și I. Șerban, care au depășit norma cu peste 32 la sută. Desfășurînd larg întrecerea socialistă, muncitorii de la această gospodărie de stat au recoltat pînă în seara zilei de 28 iunie peste 30 ha. orz, terminînd de secerat întreaga suprafață cultivată cu rapiță, pe care au început s-o treiere. Pînă la aceeași dată, în cadrul gospodăriilor de stat din regiunea Craiova, orzul a fost recoltat de pe o suprafață de peste 800 ha. In raionul Caracal au fost recoltate 543 ha., iar în raionul Segarcea 392 ha., etc. Pînă în dimineața zilei de 29 iunie, în regiunea Craiova au fost recoltate peste 3.500 ha., din care 576 ha. rapiță. Pînă la aceeași dată, în gospodăriile de stat, recoltatul rapiței a luat sfîrșit, iar treierișul este pe terminate. Au achitat cotele de carne Țăranii muncitori din comuna Poiana Mare, raionul Calafat, își predau cu însuflețire cotele de carne datorate statului pe acest an. Numai într-o singură zi, la baza de recepționare au fost predate peste 600 de kg. carne vită, zeci de kg. de lapte și lînă. .< Printre cei care și-au achitat cotele se numără țăranii muncitori Petre Gh. Palici, Ștefan Dudorin, Ion Barbu, Florea Buzatu, Beică Ion, Mirea Alion și alții. EMIL COCORA corespu nt Peste 3.500 ha. orz și rapiță recoltate în regiunea noastră Muncă rodnică Datorită organizării locului de muncă și bunei deserviri a consumatorilor, unitățile magazinului O.C.L. „Alimentara”, din orașul Craiova au reușit ca numai în decursul celor 15 zile ale lunii iunie să distribuie marfă în greutate totală de 8 tone. La magazinul alimentar nr. 5 al cărui gestionar este tov. Genoiu Tudor planul de desfacere a fost îndeplinit în proporție de 70 la sută, distribuindu-se în total peste 4 tone preparate de carne, 2 tone făină și altele. R. NICOL4E coresp. Succesele tinerilor de Cucit se apropie marea sărbătoare a tineretului, Festivalul Mondial de la Varșovia, activitatea tineretului de pe șantierul național Cerna—Jiu devine tot mai intensă. Desfășurînd larg întrecerea socialistă, tinerii de pe acest șantier își depășesc normele de la o zi la alta, fiind hotărîți ca această mare lucrare să fie terminată în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Atît la gazeta de perete cît și la panoul de onoare din sectorul Tismana, stau scrise cu litere mari numele tinerilor fruntași în producție Pîrlogea Florea și Dineusilă Nicolae, candidați de partid, care în fiecare zi dau cîte 4 norme. Tot în acest sector, graficul producției oglindește rezultatul întrecerii socialiste între brigăzi și echipe. La loc de cinste se află brigada II-a, care în zilele de 13 pe șantierul Cerna-Jiu și 14 iunie, a depășit norma cu 25—30 la sută. Rezultate demne de remarcat au fost obținute și în sectorul Bistrița. Aci, datorită muncii pline de abnegație a celor 97 atemiști, în frunte cu secretarul comitetului U.T.M. de sector, Mitu Ștefan, normele sînt continuu depășite. O vie activitate o desfășoară tinerii de pe șantierul național Cerna-Jiu și în ce privește munca culturală. De pildă, la sectorul „Pod-Jiu” au fost organizate 2 brigăzi artistice de agitație, care dau programe săptămînal. Tot aci, cu concursul comitetului sindical, s-a organizat o bibliotecă centrală cu 5000 de volume ce sînt puse la dispoziția muncitorilor și tehnicienilor de pe întreg șantierul DINU CONSTANTIN coresp. Se dezvoltă creșterea oilor Ca urmare a măsurilor luate de organele locale de partid și de stat, în ultimii ani, numărul ovinelor în regiunea noastră a crescut cu aproape 21 la sută, ajungând în acest an la peste 1.000.000 de capete. Numărul ovinelor cu lină fină și semifină a sporit simțitor. Numărul oilor de rasă merinos, spancă și țigae, existente în prezent în regiunea Craiova, reprezintă în acest an o creștere de peste 19 la sută, față de anul 1953. Procentul creșterii oilor cu lună fină și semifină în raionul Calaifat reprezintă în acest an o creștere de 35 la sută față de anul 1953, iar în raionul Băilești, de aproape 45 la sută. Mergînd pe linia îmbunătățirii raselor de oi, în vederea obținerii a cît mai multe ovine cu lină fină și semifină, anul acesta, în regiunea Craiova au luat ființă la stațiuni de montă artificială, urmînd la pină la sfîrșitul anului, ca urmare a măsurilor luate în urma apariției Hotărîrii Consiliului de Miniștri al R.P.R. cu privire la dezvoltarea creșterii oilor, să mai ia ființă încă 20 de stațiuni de montă artificială. In scopul ameliorării raselor de oi, în raioanele din sudul regiunii, cum ar fi Băilești, se vor înființa în acest an 13 stațiuni de montă artificială, iar în raioanele Segarcea și Cura Jiului vor lua ființă 7 stațiuni. Pînă la sfirșitul anului 1955, efectivul de berbeci cu lină fină și semifină va spori cu încă 4600, astfel ca la sfîrșitul anului acesta, numărul lor să sporească la peste 20.000. Dispunînd de o bază furajeră, ce reprezintă 217.253 ha. pășuni și finețe naturale, oamenii muncii din regiunea Craiova, ce se îndeletnicesc cu creșterea oilor, sînt hotărîți să sporească numărul ovinelor pînă in anul 1960, cu cel puțin încă 500.000 de capete. Primii la dezmiriștii Hotărîți să obțină și în anii viitori o recoltă bogată, muncitorii și tehnicienii de la ferma Academmiei R.P.R. din Dîrvari, raionul Cujmir, au trecut la dezmiriștit după ce orzul a fost secerat. Numai într-o singură zi, au fost dezmiriștite peste 20 ha. Exemplul lor este urmat de colectiviștii din raionul Cujmir și de numeroși țărăni muncitori. BARZA ION coresp. Vie activitate intrînd în curtea gospodăriei agricole colective „Octombrie roșu’) din Mîrșani, observi diverși butuci din lemn de stejar și salcîm cărei își așteaptă rîndul să intre în bani fie spre a fi prelucrați. In apropiere se află atelierul de lemnărie, iar în altă parte, cel de fierărie. Aici muncesc meșteri fierari și tîmplari, specialiști în lucratul cajrelor și căruțelor. Pină acum, în aceste ateliere, în afară de reparațiile la uneltele agricole și atelajele gospodăriei, au fost lucrate zeci de care și căruțe, atît pentru gospodăria respectivă, cît și pentru diferite instituții și întreprinderi. Numai anul acesta au fost lucrate 6 care pentru gospodăriile agricole colective din raioanele Gura Jiului și Corabia, și s-a încasat suma de 41.000 lei. îmbunătățesc activitătea colțului roșu Activitatea cultural-educativă a colțului roșu din gospodăria colectivă, Olari, raionul Balș, stagnașe în ultimul timp. Această problemă a fost pusă în discuția adunării generale a gospodăriei. In cadrul adunării, colectiviștii au făcut prețioase propuneri și au luat măsuri menite să ducă la îmbunătățirea activității colțului roșu. Astfel, ei au reorganizat colectivul de muncă, din care fac parte Andrei Nicolae, Dumitru Eftimiu, Vlad Antonie și alții. Noul colectiv, și-a întocmit un plan de muncă ihipo jarg.ci vo SC 11\1a tca| C. GHENE4 £ 2ÎS?E»