Inainte, octombrie 1955 (Anul 12, nr. 3309-3333)
1955-10-02 / nr. 3309
«i Pavăză sigură a cuceririlor poporului nostru La 2 octombrie, poporul nostru muncitor sărbătorește tradiționala zi a Forțelor Armate ale Republicii Populare Române. Oamenii muncii din patria noastră salută fierbinte cu ocazia acestei zile pe militarii armatei noastre, apărători de nădejde a celor mai de preț cuceriri revoluționare și a libertăților poporului nostru, a suveranității și independenței noastre naționale. Instituirea acestei zile ca sărbătoare a Forțelor noastre Armate are o deosebită semnificație. Acum 12 ani, în această zi, în condițiile organizării luptei de eliberare a poporului nostru de sub jugul fascist, a luat ființă pe teritoriul Uniunii Sovietice, cu sprijinul guvernului sovietic, prima mare unitate militară romînească pusă în slujba poporului. Divizia de voluntari „Tudor Vladimirescu”. Creată la 2 octombrie 1943 la cererea prizonierilor romîni dornici să lupte pentru eliberarea patriei lor de sub jugul fascist , Divizia „Tudor Vladimirescu” reprezintă de fapt începutul istoriei Armatei noastre Populare, înființată pe teritoriul sovietic. Divizia „Tudor Vladimirescu” a fost instruită după principiile științei și artei militare sovietice. În unitățile ei a fost introdus pentru prima dată aparatul politic, care a avut un rol însemnat în educarea politico-ideologica a ostașilor, în ridicarea necontenita a capacității de luptă a Diviziei. Aparatul politic a întărit permanent țn rîndurile ostașilor Diviziei, ideea măreață a luptei pentru Românie nouă, liberă, independentă ori democratică, în care la putere să fie oamenii muncii, și i-a însuflețit la mari fapte de eroism, în numele eliberării poporului subjugat și asuprit. Răspunzînd chemării înflăcărate a partidului nostru, la 23 August 1944, în urma ofensivei vijelioase a Armatei Sovietice pe frontul Iași—Chișinău, armata romînă, în sufletul căreia clocotea încă de mult ura și mînia împotriva cotropitorilor hitleriști, s-a alăturat trupelor sovietice eliberatoare, aducînd contribuții de preț la obținerea victoriei asupra fascismului. Alături de ostașii sovietici, pandurii Diviziei „Tudor Vladimirescu” și mai apoi încă 14 divizii romînești, au luptat în cadrul frontului II ucrainean, luînd parte la 385 bătălii și lupte, 12 masivi muntoși, străbătînd peste forțînd peste 12 cursuri de apă importante, printre care: Mureșul, Tisa, Gronul, Nitra, Vagul și Morava, eliberînd peste 3.800 localități și capturînd peste 100.000 prizonieri. In aceste lupte înverșunate, trupele române au înscris nemuritoare pagini de glorie în istoria poporului român, dînd dovadă de eroism și vitejie de nedescris. La Sfîntu Gheorghe, Arad, Salonta, Cluj și Oradea, iar apoi în luptele pentru eliberarea popoarelor frățești, ungar și cehoslovac, trupele române au calități militare deosebite, dovedit Pentru meritele lor excepționale, unitățile militare românești au fost citate în repetate rînduri de către Comandamentul Suprem al Armatei Sovietice, iar pe faldurile drapelului Diviziei „Tudor Vladimirescu” strălucește ordinul sovietic „Drapelul Roșu” și ordinul romînesc „Apărarea Patriei” clasa I-a. Prietenia și frăția de arme romîno-sovietică, care datează de veacuri, s-a cimentat în lupta împotriva fascismului german, pe pămîntul țării noastre, în munții Tatra și pe Gron. Eliberarea țării noastre de către glorioasa posibilitate Armată Sovietică a dat poporului român, condus cu înțelepciune de Partidul Comunist, să smulgă puterea din mîinile burghezo-moșierimii și să instaureze regimul democrat-popular. Bazele noi ale armatei populare au fost definitivate de partid la congresul din 1948. Fiind o școală de educație patriotică și cetățenească, Armata noastră Populară dă patriei nu numai mînuitori iscusiți ai armamentului modern, militari viteji, capabili să îndeplinească cele mai grele misiuni menite să contribuie la apărarea patriei, dar și cetățeni noi, care după terminarea stagiului militar pot participa în mod concret la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid în domeniul construcției socialiste. Mulți dintre tinerii noștri militari se întorc în viața civilă cu calificări profesionale prețioase ca : tractoriști, feri, electricieni, mecanici, etc. șiIn perioada executării stagiului militar, tinerii încorporați se bucură de mare popularitate din partea maselor largi de oameni ai muncii. In întreaga ei activitate, Armata noastră Populară este însuflețită de exemplul luminos și înălțător al luptătorilor neînfricați pentru eliberarea poporului de sub jugul exploatării, ca Gheorghe Doja, Floria, Cloșca și Crișan. Militarii noștri cinstesc memoria eroilor clasei muncitoare Ștefan Gheorghiu, Ilie Pinfilie, Filimon Sîrbu, etc Figurile luminoase ale acestor luptători însuflețesc noștri în îndeplinirea pe militarii cît mai exemplară a sarcinilor ce le revin. Alături de toți oamenii muncii, militarii armatei noastre populare sărbătoresc 2 Octombrie, Ziua Forțelor Armate ale Republicii Populare Române în condițiile luptă ale poporului nostru noi de pentru realizarea prevederilor primului plan cincinal, pentru un volum tot mai mare de acumulări socialiste date patriei, pentru executarea construcțiilor capitale și intensificarea luptei popoarelor, pentru destinderea încordării internaționale și instaurarea unei păci trainice îtn lume. ?. !»“) ■ TELEGRAME Tovarășului MAO TZE DIN președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului LIU $AO*TI președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină Tovarășului CIU EN»LAI Premierul Consiliului de Stat și ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze Cu prilejul celei de-a 6-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze permiteți ne, dragi tovarăși,, să vă transmitem dumneavoastră, și prin dumneavoastră întregului popor chinez, cele mai călduroase felicitări și urări din partea poporului și guvernului român. Dorim din toată inima poporului frate chinez ca sub conducerea Partidului Comunist Chinez să obțină noi și mărețe succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea și fericirea Republicii Populare Chineze, pentru întărirea păcii în Asia,și în lumea întreagă. Președintele Prezidiului Marii Președintele Consiliului de Miniștri Adunări Naționale a al Republicii Populare Romíne Republicii Populare Romíne GH. GHEORGHIU-DEJ dr. PETRU GROZA Ministrul Afacerilor Externe și Republicii Populare Romíne SIMION BVQH1CI ANUL XI NR. 3309 DUMINICĂ 2 OCTOMBRIE 1955 4 pagini, 20 bani TRĂIASCĂ FORȚELE NOASTRE ARMATE, STRAJĂ DE NĂDEJDE A PĂCII, APĂRĂTOAREA INDEPENDENTEI NAȚIONALE ȘI A SUVERANITĂȚII DE STAT A R.P.R.! . - 1 PE INIlNSII REGIUNII NOASTRE O lucrătoare fruntașă Sărbătorirea Zilei Forțelor Armate ale R.P.R. la Craiova Cu prilejul sărbătoririi Zilei Forțelor Armate ale R.P.R., ieri, 1 octombrie a.c., în sala Teatrului Național a avut loc o adunare festivă la care au luat parte membrii Comitetului de partid regional, activiști de partid și de stat, conducători ai organizațiilor de masă și numeroși oameni ai muncii. La masa prezidiului au luat loc tovarășii: Nicolae Oniga, secretar al Comitetului de partid regional Craiova, Ion Moangă, președintele Comitetului executiv al sfatului popular regional, Dumitru Aruștei, secretar al Comitetului de partid orășenesc Craiova, Constantin Georgescu și Emanoil Rada, Romulus Năzdrăvan, președintele Comitetului executiv al sfatului popular al orașului Craiova, și alții. Adunarea a fost deschisă de tov. Ion Moangă, președintele Comitetului exectiv al sfatului popular regional. Despre însemnătatea zilei de 2 octombrie, a vorbit tovarășul Emanoil Rada, care a arătat că au trecut 12 ani, de cînd la 2 octombrie 1943 a luat ființă pe teritoriul U.R.S.S., prima unitate românească, Divizia „Tudor Vladimirescu”, care s-a acoperit cu glorie în luptele împotriva fascismului. Ea reprezintă începutul istoriei armatei noastre populare, care astăzi este apărătoarea cuceririlor democratice ale poporului nostru, ea fiind totodată o școală de educație patriotică și cetățenească. La sfirșitul cuvîntării, asistența manifestat prin aplauze îndelungate, dragostea față de Forțele Armate ale R.P.R., scut al cuceririlor revoluționare ale poporului nostru. A urmat apoi un bogat program artistic, prezentat de ansamblul „Nicolae Bălcescu”, „Oltenia”, și artiști ai Filarmonica Teatrului Național. Intrînd în magazinul de încălțăminte nr. 21 de pe strada Lenin nr. 41 din Craiova, vezi în dreapta, pe o placă de sticlă, scris numele lucrătoarei Constanța Nelepcu. După bunăvoința și îndemînarea cu care servește pe consumatori, bănuiești că este o lucrătoare fruntașă. Și într-adevăr, succesele obținute de ea în muncă vorbesc tocmai despre aceasta. Aplicînd permanent metoda Korovchîn, tov. Constanța Nelepcu, împreună cu brigada sa de bună deservire, reușește să-și depășească regulat planul de desfacere. Pe luna septembrie, tov. Constanța Nelepcu a desfăcut mărfuri peste plan în valoare de circa 33.000 lei, obținînd astfel o depășire a planului de peste 25 la sută. De altfel întregul colectiv al magazinului, aplicînd metodele sovietice de deservire a consumatorilor, pe lângă ridicarea calității deservirii, a reușit să depășească planul pe această lună cu mai mult de 5 la sută. Expresia unei înalte tehnicități Traducînd in viață sarcinile ce le revin în cadrul planului de electrificare a țării, harnicii muritori de la fabrica „Electroputere", din orașul Craiova, reușesc să-și perfecționeze de la o zi la alta stilul de muncă. . In clișeu , bobinatorul Ai Constantinescu, din secția mașini rotative, lucrează la prototipul generatorului de 1.200 lVA. Alături de el se află în permanență și maistrul C. Cîrlig. De la Universitatea serală de marxism-leninism Universitatea serală de marxism-leninism de pe lîngă Comitetul regional de partid Craiova anunța studenții că luni, 3 octombrie, orele 17,30 iîn ,sala Institutului Agronomic din Craiova va avea loc deschiderea cursurilor anului școlar 1955— 1956. t Livrează cooperativei produsele contractate Numeroși țărani muncitori din comuna Poiana Mare, raionul Callafat, au încheiat contracte cu cooperativa pentru cultivarea de legume și zarzavaturi. Din recoltele bogate ce se obțin la culturile contractate, țăranii muncitori din această comună își depășesc cu mult cantitățile contractate. Așa de pildă, țăranul muncitor Constantin Dricea a luvrat cooperativei 12.500 kg. mor:covi, cantitate recoltată de pe 0,12 ha., pentru care a primit suma de lei 10.000. De asemenea, și-au mai respectat contractele țăranii muncitori Gheorghe Lungulescu, care a predat de curînd 5000 kg. morcovi și a primit peste 3500 lei, Ion Stăninărîngă, care a predat roșii în valoare de peste 2000 lei și alții EMIL COCORA corespus Un nou cămin cultural In comuna Roșiuța, raionul Baia de Aramă, se ridică prin autoimpunere un nou cămin cultural* Aci se muncește cu multă însuflețire. — "V .*! Țăranii muncitori au adus în mod voluntar sute de care de piatră, pietriș, nisip, scîndură, etc. Căminul e prevăzut cu 6 camere, un hol și o sală de festivități. El va fi dat în folosință în cinstea zilei de „7 Noiembrie. Evidențiați în această muncă sunt țăranii muncitori Petra Tutilă, Oznagă Zaharia, Brăndușescu T. Nicolae, Stănescu M. Dumitru, Vasilescu Gh. și alții,'"' TUTILA PETRE * coresp, NOTE DE REPORTER LA ULTIMUL ETAJ Nu știu al cîtălea din țară e blocul muncitorilor ceferiști la care se lucrează în prezent pe strada Solomon din orașul nostru. Acesta se va alătura altora două și va aduce cu sine condiții de viață noile spre care astăzi își îndreaptă toate eforturile partidul și guvernul patriei noastre, pentru a asigura oamenilor muncii condiții de viață și de muncă din cele mai bune.Fiecare zi de muncă de pe acest șantier al noii construcții, aduce cu sine noi finituri. Se termină tencuirea interioară a unei camere, se instalează rețeaua electrică la un etaj, se așează planșeurile de prefabricate. Și așa, zi de zi, munca constructorilor se apropie tot mai mult de data cînd în noul bloc, alte familii de ceferiști își vor lua în primire modernele și confortabilele apartamente. Construcția e minunată—de altfel, așa cum va fi și el — blocul în care peste puțin timp va începe viața de familie. Blocul pe sălile căruia vor zburda copiii, vor răsuna melodiile aparatelor de radio și ale instrumentelor muzicale, blocul în bucătăriile căruia gospodinele vor pregăti mîncarea pentru soții copiii ce li se vor înși toarce de la lucru, de la școală, de la vreo grădiniță sau vreun cămin de zi. Toate acestea le întîlnești aici, unde azi nu auzi decît zgomotele motoarelor de macarale, decît sunetele stridente ale ciocanelor, mistrcilor și dălților, strigătele repetate le celor ce dau coamenzi în desfășurarea construcției. Se întîlnești alături de locul unde freamătă munca șantierului, în cele două blocuri în care viața de familie a multor ceferiști de frunte a început de mult să se desfășoare. Poate nici faleza uniei mări nu ți-ar fi dat atît de bine posibilitatea să cuprinzi orizontul nesfîrșit. Nu ai fi putut cu siguranță să observi totul, reușești însă s-o Aceasta faci cu ușurință sus, pe platoul ultimului etaj al celui de al treilea bloc al ceferiștilor. De acolo de unde răsună cîntecul uneltelor și vocile celor care construiesc pentru binele oamenilor, construiesc pentru a da oamenilor, condițiile pentru care astăzi se tinde pretutindeni în țara noastră. La început cînd mă hotărîsem să petrec cîteva ore sus, la locul de muncă, aveam unele îndoieli. Aceasta, pentru că parcă mă temeam de înălțimea unde se desfășura munca, de înălțimea ultimului etaj. Totuși, doream să fac acest lucru. Am reușit cu greu să-mi păstrez echilibrul la început, pe planșeurile înguste de beton, fiindcă eram neobișnuit. Astfel, mă hotărîi să-i dau mai multă atenție acestui lucru. După ce în acest fel fac vreo 10—15 m., picioarele prind sub ele siguranță. Pășesc pe o platformă de scîndură Atenția ce-mi fusese sustrasă pînă acum de preocuparea pentru mers, mă făcuse să nu observ pe nimeni în jurul meu, să nu văd bine unde mă aflu. In ziua aceasta în care schelele mă ajutaseră să ajung sus, era răcoare, pînă Un vînt de miazăzi își trimetea rafale scurte și din cînd în cînd, adieri ce aduceau cu sine miros de pămînt și iarbă udată de ploaie. Aici, sus lîngă schele, lîngă macarale și alte unelte, numai cîțiva roboteau oameni. Să fi fost vreo 15 la număr. Deodată, mi se pare că aceștia se opresc în loc. Și într-adevăr, așa se și întîmplase. Macaraua, începuse să ridice a nu știu cîta platformă, care plutea pe deasupra capetelor muncitorilor, fiind luată apoi și așezată pentru a compune planșeul unei camere oarecare. Iată că la un moment dat se aude un glas,, din nou altul,și zgomotul motorului electric al macaralei se oprește. Ce se întîmplase, îmi zic în sine ? Dar Fusese o comandă a conducătorului macaralei, a tînărului Ion Sanda, care de sus, de acolo, ridica plafișeele prefabricate ce urmau a fi montate de brigada de montori. — Dă zor Ștefane, că a plouat și am pierdut puțin din timp, fu glasul rostit de Ion Sanda — adresat celui de jos, care dirija, cu ajutorul unor frînghii, ridicarea planșeelor. — N-ai nici o grijă Ioane, numai să poată pridi di cei din brigada de montori ce le-om ridica noi azi. Și într-adevăr, Așa cum reiese din scurta lor discuție, cei doi colaboratori ai procesului de ridicare a prefabricatelor, se străduiau să muncească în acea zi cît mai mult și cît mai bine. Șeful brigăzii le spusese că dacă se va munci ca de obicei și se va mai face și un mic efort în plus, montarea tuturor planșeelor de la ultimul etaj va fi terminată în acea zi. Pentru aceasta, planul cuprins munca tuturor, așa cum cei doi colaboratori și-au depășit în acea zi, ca de altfel de obicei, planul cu 20—50 la sută. Și ceilalți muncitori au muncit la fel. Pavel Neacșu, Florea Bărcan și Constantin Joița sunt unele din numele cele mai cunoscute ale șantierului Ei sînt cei mai pricepuți și mai îndemînatici montatori ai platformelor de prefabricate. Datorită muncii lor datorită elanului întregului colectiv de muncitori ce își desfășoară activitatea pe acest șantier, munca zilei cînd și eu i-am fost martor, s-a încheiat cu succese deosebite. Trei camere au fost acoperite cu planșeele de prefabricate, peste sarcinile de plan, reușind ca în felul acesta să se termine planșeul ultimului etaj, cu mult timp înainte de termen. Ca ei, și alți numeroși muncitori de pe acest șantier muncesc cu sîrguință și pentru a termina elan, cît mai repede noua construcție, pentru a da în folosință alte cîteva zeci de apartamente, fiind astfel dornici de a-și aduce contribuția lor la traducerea în fapt a politicii partidului nostru, în fruntea căreia stă omul Cu nevoile sale.