Inainte, decembrie 1955 (Anul 12, nr. 3360-3387)

1955-12-01 / nr. 3360

I Grijă deosebită pentru noile cooperative agricole de producție La redacția ziarului nostru so­sesc mereu o­ști de la sate care a­­rată că în întîmpinarea Congresu­lui partidului un număr tot mai mare de țărani muncitori se unesc în noi întovărășiri agricole și gos­podării colective sau se înscriu în cele existente. Noii colectiviști întovărășiți își manifestă recunoș­șt tința față de partid, care le-a ară­tat calea spre o viață nouă, feri­cită. Dorind fierbinte să-și făurească un trai îmbelșugat, țăranii munci­tori care se unesc în gospodării colective și întovărășiri nu au în­să experiența organizării și condu­cerii unei asemenea mari gospodă­rii. De aceea, noile gospodării co­lective și întovărășiri trebuie să se bucure de grijă deosebită din partea organelor de partid și de stat. Comitetele regionale și raio­nale de partid, comitetele excutive ale sfaturilor populare, organele a­­gricole și S.M.T.-urile sînt datoare să îndrume și să ajute cu dragoste gospodăriile colective și întovărăși­rile nou înființate, ca ele să învețe să se gospodărească, să se pună de la început temeinic pe picioare. Multe gospodării colective și în­tovărășiri agricole ai căror membri încheie acum primul an de muncă în comun se mîndresc cu realizările obținute Datorită sprijinului de zi cu zi acordat de Comitetul orășe­nesc de partid Lugoj prin tov. Ni­­colae Dumitrescu, instructor al co­mitetului, membrii gospodăriei co­lective din Lugoj, înființată abia de un an, au cules recolte bogate și și-au asigurat venituri sporite. Colectiviștii au obținut 1.800 kg. grîu la ha. și 3 600 kg. porumb la ha., în vreme ce țăranii individuali au cules abia pe jumătate. Organi­zația de bază, îndrumată de ins­tructor, a sprijinit pe colectiviști să-și organizeze munca pe brigăzi și echipe, să aplice regulile agro­tehnice înaintate, să țină o eviden­ță bună a muncii. Rezultate bune au obținut și mul­te din întovărășirile noi. Așa e de pildă întovărășirea din comuna Fulga, raionul Mizil. Sprij­niți în­deaproape de comitetul raional de partid, întovărășiții din Fulga fac toate muncile în comun, dezvoltă într-ajuto­are. Ca urmare, ei au obținut 1.700 kg. grîu la ha. și pes­te 2.500 kg. porumb la ha., cu mult mai mult decît ceilalți țărani mun­citori din sat. Din păcate, însă, sunt și întovă­rășiri și gospodării colective noi, care­­ au obținut rezultate pe mă­sura posibilităților ce le au. Aces­tea nu sunt îndrumate și ajutate să-și organizeze bine munca, să a­­plice metode agrotehnice înaintate pentru ca să sporească producția la hectar. Așa se întîmplă, de pildă, cu întovărășirile din Plopu, regiu­nea Galați, Talpoș, regiunea Ora­dea, și altele. Acestea sînt întovă­rășiri doar pe hîrtie, fiindcă în rea­litate membrii lor lucrează indivi­dual și după m­tode învechite. In­­tovărășirii n-au fost ajutați să în­țeleagă că într-ajutorarea, munca în comun, îi ajută să lucreze mai bine pămîntul, să obțină recolte bo­gate. Unii activiști de partid și de stat consideră că, odată cu înființarea întovărășirii sau gospodăriei colec­tive sarcina lor în ce privește tran­sformarea socialistă a satului a fost îndeplinită, că de acum lucrurile pot fi lăsate să meargă de la sine. Ei nu înțeleg că tr­cerea la coopera­ția de producție nu micșorează, ci sporește grija și răspunderea lor pentru dezvoltarea agriculturii, nu micșorează, ci sporește rolul comu­niștilor în opera de ridicare a agri­culturii. De aceea organele de partid și de stat trebuie să considere că una din principalele lor obligații este să-i sprijine temeinic, zi de zi, pe noii colectiviști și întovărășiți, să-i învețe să se gospodărească, să-i a­­jute la rezolvarea diferitelor pro­bleme ce se ivesc. Comitetele regio­­nale și raionale de partid și com­i­­tețel» executiv« «­« »marilor avans­tare sunt datoare să cunoască si­tuația fiecărei gospodării colective și întovărășiri nou înființate și să vegheze ca de la început să por­nească pe un drum sănătos. Una dintre cele mai importante condiții pentru ca noile gospodării colective și întovărășiri să obțină de la început rezultate bune este să aibă o conducere corespunzătoa­re: întovărășiții și colectiviștii tre­buie îndrumați să aleagă în frunt­a lor pe cei mai buni dintre ei, oa­meni gospodari, cinstiți și devotați trup și suflet intereselor obștești, cauzei socialismului. Dar asta nu înseamnă încă totul. Conducătorii noilor gospodării colective și înto­vărășiri, ieri țărani individuali, nu pot fi lăsați să se descurce singuri. Ei trebuie ajutați, sprijiniți să în­vețe să planifice munca în gospo­dărie și s-o conducă organizat. In curînd în gospodăriile colec­tive va începe întocmirea planurilor de producție pe anul 1956. Comi­tetele regionale și raionale de par­tid sînt datoare să îndrume și să controleze în această privință mun­ca sfaturilor populare și a organe­lor lor agricole, — astfel încît —■ prin planul de producție — noile gospodării colective să se orienteze în dezvoltarea lor în acele direcții în care au cele mai largi posibilități și perspective, pe baza studierii te­meinice, concrete, a condițiilor lo­cale. Participarea activă a tuturor colectiviștilor la întocmirea planuri­lor, aprobarea și înfăptuirea acestor planuri de către colectiviști consti­tuie chezășia dezvoltării și întăririi gospodăriei colective. Cunoașterea și folosirea experien­ței cooperativelor fruntașe poate a­­juta cel mai mult la întărirea și în­florirea noilor unități. De aceea, organele și organizațiile de partid și de stat trebuie să socotească ca una din principalele lor sarcini în legătură cu întărirea și consolida­rea noilor cooperative, răspîndirea experienței înaintate acumulate de cele fruntașe. Popularizarea experienței înain­tate poate fi făcută cu succes îndeo­sebi prin organizarea de vizite în cadrul cărora se poate vedea cum este o­ganizată munca în brigăzi și echipe, cum se ține evid­nța muncii, ce metode agr­ozootehnice se aplică. Noilor colectiviști trebuie să li se explice că este în interesul lor să dezvolte mai multe ramuri de producție și îndeosebi creșterea ani­malelor, care asigură venituri mari. Colectiviștii au nevoie de lămu­riri și de ajutor din partea sfaturi­lor populare în procurarea de ma­teriale de construcții, în obținerea creditelor de la stat pentru cumpă­rarea de materiale, animale de ra­să, etc. Important este ca de la început în gospodăria colectivă să se orga­nizeze cît mai bine munca pe bri­găzi și echipe, să se repartizeze chibzuit forțele. La temelia gospo­dăriei colective stă principiul socia­list al repartiț­ei veniturilor după cantitatea și calitatea muncii fie­cărui colectivist. Respectarea aces­tui principiu mobilizează pe colec­tiviști să muncească cu hărnicie, face ca ei să fie cointeresați în spo­rirea producți­i și în mărirea avu­ției obștești. Evidența justă zilnică a lucrului asigură o răsplată dreap­tă a muncii fiecărui colectivist. De aceea, organele sfaturilor populare trebuie să sprijine pe socotitori, brigadieri și șefi de echipă în ține­rea evidenței, să le arate concret cum se poate face mai bine această treabă. Aplicarea strictă a statutului, res­pectarea democrației interne și în­tărirea rolului adunării generale ca organ suprem de conducere al tre­burilor gospodăriei colective și în­tovărășirii, grija față de avutul ob­ștesc și dezvoltarea acestuia — iată cerințe importante de îndeplinirea cărora depind întărirea și înflorirea noilor unități agricol« socialist*. inomutufr* ta qm» 4-al ANUL XI NR. 3360 J­O­I 1 DECEMBRIE 1955 4 pagini, 20 bani ÍN INTERIORUL ZIARULUI: — In raionul Balș planul trans­porturilor de lemne a rămas în ur­mă (pag. 2-a). — έn munca unităților cinema­tografice ale regiunii noastre (pag. 2-a). — Pe teme economice. Evidența contabilă — factor important în lupta pentru îndeplinirea planului de producție (pag. 2-a). — In întîmpinarea Congresului partidului. Activitatea comuniștilor — pildă vie pentru cei din jurul lor (pag. 3-a). — Vizita conducătorilor sovietici în India. Trei m­lioane de oameni au întîmpinat cu entuziasm la Cal­cutta pe oaspeții sovietici (pag. 4-a). COMM­NRTIDULUI rv-rJ ^ Mărețe sunt rea­lizările feroviari­­ lor de la Depoul de locomotive din Craiova. Zilnic, el obțin noi vic­torii cu care cins­tesc mărețul eve­niment — Con­gresul al 11-lea al partidului. Printre fruntașii întrecerii socia­liste se numără și comunistul Gh. Grigoraș, decorat cu cu­ Ordinul Mun­clasa 111-a pentru merite deo­seb­ite în muncă, și cu distincția „Pentru merit ce­ferist". El își depășește sarci­nile de plan cu 25 la sută, Intre­­ț­iind in cele mai bune condi­­țiuni locomotiva. In activitatea sa, aplică metodele sovietice: Lunin, Papavin și altele. Împreu­nă cu alții, el este mîndria De­poului C­ F.R. Craiova. In clișeu , mecanicul Gh. Gri­goraș se pregătește de drum, * ¥ Importante realizări întîmpinarea celui de-al II-lea Congres al partidului cu noi suc­­­cese, constituie o preocupare de seamă pentru membrii colectivul­lui de m­uncă de la Direcția regională a navigației fluviale Tr. Su­­­veria. Prevederile primului plan cincinal au fost îndeplinite încă de la 4 iulie a.c., dată de la care ei au început să efectueze transporturi fluviale în contul anului 1956. Luptînd pentru ridicarea indicilor de exploatare a mijloacelor de producție cu care sunt dotați, harnicii lucrători au reușit să rea­lizeze pînă la 7 Noiembrie acumulări bănești în valoare de 203.702 decembrie a.c. lei, față de 240.000 cii s-au angajat să dea pînă la 31 Muncitorii și tehnicienii din Calafat au rea­lizat planul la transporturi pe luna octombrie cu 333,80 la sută, iar cei din portul Tr. Severin au obținut o depășire de 170,85 la sută. IV. MIN­AILESCU coresp. îmbunătățesc munca didactică Colectivul cadrelor didactice de la școala medie de fete nr. 4 din Craiova, întîmpină cel de-al 11-lea Congres al P.M.R. cu realizări zilnice in munca lor. Comuniștii din această școală se găsesc in frun­tea tuturor acțiunilor menite să ridice calitatea în­­vățămîntului. Prin îndeplinirea angajamentelor luate, prin dezvoltarea Întrecerii pe profesii, ei dovedesc acest lucru. Se remarcă prin activitatea depusă la catedră in cinstea Congresului, comunistele Popescu Teiușan Teodora, Popovici Maria și Nica Maria. In munca lor de diriginte obțin bune rezultate. Clasele lor sint fruntașe pe școală. AL. ANGHEL coresp. I ¥ în frunte cu comuniștii La sectorul de turnătorie din cadrul uzinei de mașini și unelte agricole „7 Noiembrie” din Craiova se dă bătălia pentru îndeplinirea și depășirea an­gajamentelor luate în cinstea celui de-al II-lea Con­gres al partidului. In frunte cu comuniștii, Ch. Ancuța, Petre Negrin­, Ion Tănăsescu și alții, muncitorii turnători obțin suc­cese remarcabile în ce privește depășirea sarcini­lor de plan și reducerea completă a cifrei de re­buturi. Muncitorii din echipele conduse de fruntașii în întrecerea socialistă, Dumitru Lascu, Constantin Rădulescu, Ion Cîrjan­u, dau lucru de bună calitate. Tăvălugii dințați, pîlniile de turnare pentru combi­natul siderurgic Reșița, cutiile reductor pentru grebla mecanică 2 G.T.B., diferite piese pentru industria morăritului, corespund din toate punctele de ve­dere. In sectorul de turnătorie, nici un muncitor nu mai lucrează sub normă, fiecare fiind hotărît ca în cinstea Congresului să dea peste plan mai multe mașini și unelte agricole de bună calitate și la un preț de cost redus. ■ Vești din gospodăriile colective Anul acesta, producțiile agricole obținute de gospodăriile colective din regiunea noastră, au crescut simțitor față de cele realizate de țăranii muncitori cu gospodării inj­dividual­e.­­ Spre exemplu, membrii gospodă­­­­riei colective din comuna Piscu­l Vechi, raionul Calafat, au recoltat anul acesta de pe suprafața de 1­58 ha., o producție medie de 4800 kg. porumb la hectar. De aseme­­­nea, gospodăria colectivă din co­­muna Gostavăț, raionul Caracal,­ a realizat de pe întreaga suprafață cultivată cu porumb o producție medie de 4500 kg. la hectar, iar producția de porumb obținută a­ i­nul acesta de gospodăria colectivă din satul Dănceu, raionul Vințu Mare, a întrecut cu mult așteptă­­rile, deoarece anul acesta s-a în­registrat un succes remarcabil­­ in 5130 kg. porumb la hectar. Rezultate deosebite au obținut și colectiviștii din comuna Gogoșu, raionul Vînju Mare. În ceea ce pri­­­vește cultura cartofilor. Producția medie realizată În acest an este de 24.000 kg. cartofi la hectar. Datele menționate mai sus ilus­trează în mod evident, avantajele muncii în comun, cu mijloace mer­canizate și foloasele aplicări re­gulilor agrotehnice, recomandate de inginerii și tehnicienii agronomi. Să grăbim efectuarea arăturilor adînci de toamnă In ultimul timp, în multe raioane din regiunea noastră, unde s-a fo­losit în mod just întreaga capaci­­­tate de lucru a tractoarelor și a­­telajelor, planul arăturilor adînci de toamnă este aproape realizat. De exemplu, pînă mai zilele trecute în raioanele Băilești, Corabia, Vînju Mare, Calafat și altele, pla­­nul arăturilor de toamnă era în­deplinit un procent de 89—92 la sută. Cu totul altfel se prezintă si­­tuația în raioanele Tr. Severin, Ca­­­racal și Strehaia. Aci, comitetele executive ale sfaturilor populare raionale și cadrele agricole au subapreciat importanța efectuării a cît mai multe arături adinei de toamnă. Oare, in raionul Tr. Seve­­rin nu există posibilități pentru îndeplinirea planului arăturilor a­­­dinei de toamnă, care pînă la data de 26 noiembrie era realizat nu­mai în procent de 17 la sută? Rea­­­litatea este însă ca membrii com­i­tetului executiv al sfatului popular raional, inginerii și tehnicienii agronomi de la secția agricolă, nu s-au interesat de buna desfășurare a campaniei agricole de toamnă, subordonând aceasta altor preocup­­ări. ; 'i­ Timpul este încă prielnic arătu­­­rilor adînci de toamnă. Pentru a­­­ceasta­ trebuie luate toate măsurile necesare lichidării lipsurilor ,m­ai tente in această direcție DE PE ȘANTIERUL CERN Pe întregul șantier Cerna-Jiu se desfășoară cu mult elan între­cerea socialistă pornită cu însuflețire în cinstea celui de-al ll-lea Congres al partidului. Ritmul lucrărilor crește de la o zi la alta. In clteva sectoare, lucrările sunt terminate — Pod-Jiu și Bilta —, iar în altele destul de avansate, — Cornești, Bistrița și Sușița — unde se desfășoară ritmic balastarea liniei. Munca este mecanizată. Pe alocuri circulă trenuri de balast. In sectorul Tismana se fac ultimele lucrări de consolidare a terasamentului. Cele mai importante lucrări tehnice au fost realizate. Cu sprijinul specialiștilor de montaj, ridicări și lan­sări de tabliere metalice de la I.C.M. Pitești, s-au ridicat și montat grinzile la podurile de peste Jiu-Jaleș și Bistrița, iar zilele acestea au început lucrările de ridicare la unul din podurile mari, cel de peste Sușița. O zi deosebita In acea zi, Iofcea Grigore, se­cretarul organizației de bază U.T.M., de la sectorul Sușița, fost chemat la comitetul raional de­­ partid. De la Sușița pînă la Tg. Jiu, este destul drum. Iofcea n-a mai așteptat nici o mașină , a a­­runcat ciocanul cu care bătea la crampoane și a plecat. Știa că este chemat la comitetui raional de par­tid, pentru a fi confirmat membru al partidului și de aceea se grăbea. Pentru acest eveniment, se pregă­tise mult, dar emoțiile tot l-au nă­pădit. Ce l-au întrebat tovarășii de la raion nu știu, însă, cînd n-a reuooat la Susi, «re toarta »acum rol, fusese confirmat numbru al P.M.R. Dar, nu-i timp de măsurat bucuriile cînd, în cinstea Congresu­lui construcția trebuie terminată. Iofcea adună în jurul lui echipa de pozări și le spuse : „Băieți, azi e o zi mare”. Cît a muncit echipa de pozări în ziua aceea, nu știe decît normatorul. Seara, a fost comunicat indicile: două norme peste plan. Nu scăpăm însă prilejul de a aminti că Barb­i Gheorghe, brigadier din regiunea Craiova, este fruntaș de cînd a ve­nit pe șantier, că asemenea lui, Nicol Ion, Nile Nicolas, Ur­sur Florea, Platiuță Ion și humic* feri»­gidieră BÎrS Ana, tot din regiune« Cxiioro »­tu că­ut la Iureșul tain*­cerii socialiste, mărind numărul fruntașilor. Despre condor­atorii tehnici In ansamblu, lucrările tehnice de pe șantierul Cerna-Jiu : terasamen­­te, montat linie, balastare, turnarea prefabricatelor, etc., s-au executat sub îndrumarea tehnicienilor și in­ginerilor din cadrul complexului I.C.C.F. Tg. Jiu. De numele: Șer­­bănescu Ion inginer șef, Rădulescu Alexandru, Schmidt Gabriela, teh­nicianului Bădilă Zaharia, ingineru­lui B. Vasiliu șeful complexului, se leagă de asemenea desfășurarea tu­turor lucrărilor tehnice de pe șan­tier, se leagă construirea liniei fe­rate Tg. Jiu—Tismana. De executarea lucrărilor tehnice de pe șantierul Cerna-Jiu, se mai leagă și numele unuia dintre cei mai buni specialiști din țară în montaj, ridicări și lansări de ta­bliere metalice, numele lui Gher­­ghin Radu de la I.C.M.­Pitești. Pentru priceperea de care a dat do­vadă la montarea „Podului Priete­niei” de peste Dunăre, a fost de­corat cu Ordinul Muncii clasa III-a. Sub conducerea acestui specialist, s-au ridicat și montat grinsiri praf fabricare­­a cel mai mare pod tal cons­trucRei, codul de w*ta 4Mb Ä-JIU Gherghin Radu a avut o mare do­­rință în viață , din mîna lui să iasă specialiști de frunte în lucrările grele de montaj. Experiența a fă­cut-o cu fiul său Gherghin Marin, care acum își înlocuiește cu succes profesorul. Sub conducerea utemis­­tului Gherghin Marin, s-au ridicat și montat grinzile la podurile de peste Bistrița și Jaleș, iar zilele a­­cestea au început lucrările de ridi­care a grinzilor la podul de pesta Șușița.­­ Dar, un merit de seamă în exe­cutarea celor mai importante lu­crări, revine și cunoscuților meca­nici dragoiniști Anton Nicolae și Niță Gheorghe. Excavînd pămîntul, durînd terasamentul și ridicînd grin­zile prefabricate, ei au adus un a­­port de seamă la construirea liniei ferate Tg. Jiu—Tismana. Dar aceste lucrări nu se fac ușor. Mînuirea a­­cestor uriașe mașini, cere din par­tea mecanicului pricepere, atenția încordată, calm și fără îndoială o înaltă calificare profesională. Meca­nicii Niță Gheorghe și Anton Nico­lae au dovedit acest lucru, în cinstea Congresului partidu­lui, se va termina podul de pesta Șușița, și se va putea merg» «§ tatuul «ta ta îs. Jin la Tîsmanu C PRIESCU mim

Next