Inainte, februarie 1956 (Anul 13, nr. 3413-3437)

1956-02-01 / nr. 3413

Brigada artistică de agitație — mijloc important de educare a maselor Activitatea artistică ce se desfă­șoară în cadrul sindicatelor și că­minelor culturale, are o deosebită importanță în ce privește educarea în spirit comunist a oamenilor muncii. Brigada artistică de agita­ție constituie un mijloc important de culturalizare a maselor largi populare. Intr-un timp relativ scurt de la înființarea lor, brigăzile artistice de agitație atît cele din orașe cît­ și cele de la sate, au adus o con­tribuție însemnată la ridicarea ni­velului cultural al maselor. La lăr­girea orizontului lor, la mobiliza­­rea lor pentru îndeplinirea și de­pășirea sarcinilor de plan în opera de construire a socialismului.­­ Se știe că o muncă organizato­rică dusă temeinic și cu pricepere, determină în cea mai mare măsură reușita unei acțiuni. Acolo unde organele sindicale îndrumate de organizațiile de partid au sprijinit îndeaproape munca brigăzilor ar­tistice de agitație, importanța necesară le-au acordat folosindu-le în munca cultural-politică, ele au reușit să contribuie la schimbarea atitudinii oamenilor față de bunul mers al întreprinderii respective și la lichidarea lipsurilor ce se ma­nifestă în diferite sectoare ale muncii. La fabricile unite „Partizanul** din orașul Craiova, brigada artis­tică condusă de tov. Migamie Au­rel și Dincă Aurel în programele prezentate, a avut ca obiectiv per­manent dezvoltarea spiritului de disciplină al salariaților, extinde­rea celor mai bune metode de mun­că, imprimarea unei atitudini să­nătoase față de muncă, produselor etc. Avînd un calitatea instruc­tor capabil și sprijinită de Iov. Io­­nescu, secretarul organizației de bază, care a urmărit întocmirea repertoriilor, orientîndu-le tot mai mult spre specificul întreprinderii, această brigadă artistică a prezen­tat spectacole în care numere în­tregi au fost dedicate fruntașilor în producție și inovatorilor ca Os­car Radller, Nichifor Constantin și Victor Caterlo. Lupta pentru ca­litate a fost de asemenea în aten­ția membrilor brigăzii, după cum cu mult spirit critic, u­ra de bună calitate, folosind sa­ei au com­bătut delăsarea în muncă, indis­ciplina sau neseriozitatea unor muncitoare ca Pleșoianu Nicol­ ța, Tălăban Anica și Bobocică Elisa­­beta. O frumoasă activitate desfășoară și brigada artistică de agitație a Șantierului naval din Tr. Severin și în special cea de pe vasul cultu­ral „M. Eminescu“ condusă de Iov. Galbenu. Acțiunea de extindere în Șantier a metodei Vasili Colesov de așchiere intensivă a metalelor, dusă de către organizația de bază și comitetul de întreprindere, a fost susținută de brigadă prin progra­mele sale, fapt care a făcut ca încă 12 strungari să se intereseze de această metodă, de rezultatele obținute de fruntași ca Gh. Ghiață și Gh. Trișcovici și astăzi să ob­țină succese în aplicarea ei. Nu pot fi trecute cu vederea nici succesele obținute în educarea cul­­tural-politică a țărănimii munci­toare prin activitatea desfășurată permanent de brigăzile artistice de agitație ale căminelor culturale de la sate. Una dintre cele mai cunoscute brigăzi artistice de a­­gitație în regiunea noastră, este brigada din comuna Țînțăreni, for­mata din elemente sătești, care la concursul ce a avut loc anul trecut, a ajuns pînă în faza finală. Sub conducerea tov. Bărbulescu Adria­na, directoarea căminului cultural, această formațiune artistică a dat aproape săptămînal spectacole cu programe bine pregătite cu conți­nut educativ și de calitate. In cam­paniile agricole brigada și-a adus contribuția sa. Asemenea brigăzi artistice de agitație care au mun­cit și au știut să-și exercite rolul lor educativ sînt numeroase atît în întreprinderi cît și la sate. Sînt însă unele întreprinderi și comune unde nici acum cînd se desfășoară tradiționalele întreceri pe tărîmul artei, nu au înțeles să activizeze brigăzile artistice. Se mulțumesc doar să constate cu îngrijorare că numărul artiștilor scade, că formațiunile se destramă, că nivelul lor este mereu mai scă­zut. O asemenea situație a dăinuit multe zile la Depoul C.F.R. Cra­iova, unde de abia în ultimul timp brigada a fost activizată. De ase­menea, numeroase brigăzi de la sate s-au desființat. Pentru ca forța educativă a bri­găzilor artistice de agitație să fie mereu mai mare, pentru ca nivelul lor artistic să crească necontenit, este necesară o muncă susținută, multă perseverență și însuflețire și în special o îndrumare atentă din partea organelor de partid și sin­dicale respective. Chiar dacă au instructori capabili, această îndru­mare permanentă, orientarea re­pertoriilor lor cît mai mult spre specificul întreprinderii sau comu­nei, va face, ca rolul lor educativ și mobilizator să fie cît mai bine îndeplinit, va duce la ridicarea ni­velului cultural și politic al mase­lor așa cum prevăd sarcinile tra­sate de cel de-al II-lea Congres al partidului. Astfel, brigăzile ar­tistice de agitație trebuie să pre­zinte cel puț­n 2 spectacole pe lu­nă. Multă atenție însă va trebui acordată calității repertoriilor, îm­bogățirii lor. O situație ce se în­­tîlnește aproape în fiecare între­prindere și comună este faptul că timp de cîteva luni, repertoriul rămîne același, fără ca membrii brigăzii, colectivele de creație și cei ce răspund de munca acestora să socotească necesară schimbarea lui. Avînd în vedere faptul că bri­gada artistică de agitație are sar­cini deosebit de importante în e­­ducarea maselor, în scoaterea la iveală a noului, în extinderea celor mai bune metode de muncă, în e­­ducarea gustului oamenilor muncii pentru frumos, pentru artă, toată munca trebuie pornită cu seriozita­te încă de la întocmirea reperto­riilor, pînă la interpretarea justă și la un nivel artistic înalt în fața spectatorilor. Atît secția culturală a consiliului sindical regional cît și secția culturală a sfatului popu­lar regional, vor trebui să acorde toată atenția îndrumării permanen­te a instructorilor artistici. Să fie organizate schimburi de experiență în care să prezinte programe artis­tice cele mai bune brigăzi artistice de agitație. Tovarășii Chivu Stoica și general colonel Leontin Sălajan s-au reîntors în Capitală Luni după-amiază tovarășii Chi­­vu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri, și general colonel Le­ontin Sălăjan, ministrul Forțelor Armate ale R.P.R., s-au întors în Capitală, venind de la Praga, un­de au participat în calitate de re­prezentanți ai Republicii Populare Române la lucrările sesiunii Comi­tetului Politic Consultativ al state­lor participante la Tratatul de la Varșovia, de prietenie, colaborare și asistență mutuală. La sosire, în gara Băneasa, se aflau tovarășii I. Chișiflevschi, Al. Moghin­oș, general de armată Emil Bodfnăraș, P. Borilă, S. Bughici, Gr. Preoteasa, general colonel Ia­­cob Teclu, general locotenent I. Tu­­toveanu și alții. Au fost de față ambasadorii ex­traordinari și plenipotențiari R.P.D. Coreene — Den Em. R. a. P. Ungare — L. Pataki; R. P. Bulgaria — S. Pavlov; R. Ceho­slovace — J. Sedivy; R. P. Alba­nia — M. Lake; R. P. Chineze — K. Bo­nian; R. P. Polone — J. Szydończyk; Uniunii Sovietice — R. A. Epișev; H. Lippold, în­sărcinat cu afaceri ad-interim al R.D. Germane. (Agerpres) FEBRUARIE 1956 4 pagini, 20 bani ANUL XII Nr. 3413 MIERCURI 1 ÎN INTERIORUL ZI­ARU­LU­I: ~ Cei mai buni fii ai poporului — Pentru îndeplinirea hotăriri­i propuși candidați in alegerile pen- lor Congresului partidului. Imn­tru sfaturile populare, (pag. 2*). Plantele posibilități de extindere a plantarilor viticole în regiunea Craiova, (pag. 2-a). la Mecanici fruntași, (pag. 2-a). —­ Via­ța de partid. Cum se des- Alegerile de altă dată. Ne­­fășoară învățămîntul de partid in dumeni­re. (pag. 2-a), raionul Baia de Aramă. (pag. 3-a). — Pentru un rod bogat în anu­l acesta, (pag. 3-a). — Pentru dezvoltarea continuă a relațiilor dintre Răsărit și Apus. (pag. 3-a). — K. E. Voroșilov a primit un­ mesaj personal din partea regelui Afganistanului. (pag. 4-a). Traduc In viață hotărîrile celui de-al ll-lea Congres al partidului Bunuri alimentare peste plan întreprinderea de stat „Fructul rom­nesc” din Craiova, este una dintre unitățile producătoare de bunuri alimentare. Aici se fabrică numeroase sortimente de bunuri alimentare ca: conserve de carne, conserve în apă și ulei, marmej­ladă, muștar și altele. In dorința de a-și aduce tot mai mult contribuția la creș­terea volumului de producție de acest fel, membrii colectivului de muncă de la întreprinderea de stat „Fructul romînesc” mun­­­cesc cu entuziasm In întrecerea socialistă, pentru a putea ca prin succesele ce se obțin, să-și aducă din plin contribuția la traduce­­­rea în viață a sarcinilor ce le re-­ vin din Directivele celui de-al doi­­­lea Congres al P.M.R. Astfel ca o dovadă vie a preocupării membrilor colectivului de muncă, întreprin­­­derea „Fructul romînesc” a reu­șit să realizeze planul producției pe luna ianuarie, încă de la data de 28. Pînă in prezent ei au reușit să dea peste prevederile lunare de plan 12000 kg. de marmeladă,­ 4.500 kg. conserve de carne și a­­­proape 2.000 kg. de muștar, pro­­­duse a căror calitate a fost îm­bu­­­nătățită simțitor. Printre ce­i mai pricepuți și destoinici strungari ai fabricii „Electro-Putere” din orașul Craiova ,se numără și utemistul Ion Ursu. Pentru­­ meritele sale deosebite în producție și pentru priceperea cu care execută unele piese de precizie, tînărul strungar se bucură de multă încredere și stimă in rîndul colectivului unde muncește. In luna ianuarie­­ a.c., Ion Ursu a dat peste plan cu 100 la sută mai multe piese de bună calitate.­­ In clișeu, strungarul Ion Ursu în timpul execu­­­tării bucșelor pentru tramvaie. Se pregătesc pentru însămînțările de primăvară In tot cuprinsul raionului Strehaia se fac pregătiri pentru de­clanșarea campaniei agricole de primăvară la timp și în bune con­­dițiuni. De pildă in comuna Bolboși, reparația uneltelor și mași­nilor a fost terminată la cele trei centre de reparat. De asemenea, la peste 70 la sută din sămînța ce va fi semănată in primăvară i s-a determinat puterea de germinație­ la cele peste 306 centre e­­xistente în comună. Fruntași în acțiunea ce se duce în vederea pregătirii pentru muncile de primăvară sînt țăranii muncitori Gheorghe Detculescu, Nicolae Licărele, Emanoil Ciobanu, Gheorghe Dulescu, Emanoil Ci­­liucă și alții. JT. IVALGU. coresp. Contribuția Cu sprijinul organizației de par­­­tid și al comitetului raional U.T.M., organizația de bază U.T.M. din co­­­muna Cujmir în ultimul timp a obținut frumoase realizări în acti­vitatea sa. In primul rînd, comi­tetul organizației U.T.M., s-a preo­cupat să încadreze majoritatea u­­temiștilor și a altor tineri la învă­­țămintul politic U.T.M curs seral. Comunistul Ion Moraru, propagan­­­dist la învățămîntul politic U.T.M., caută să pregătească lecții bine documentate în care sînt cuprinse fapte locale concrete, care stirnesc interesul cursanților, făcîndu-i pe aceștia să fie și mai activi în în­deplinirea sarcinilor încredințate de organizație. Utemiștii, alături de comuniști, au dus muncă politică susținută pentru constituirea înto­vărășirii agricole din comuna res­pectivă, întovărășire în care au in­trat numeroși tineri împreună cu familiile lor. Activitate rodnică a depus organizația U.T.M. și în ac­­­țiunea de gospodărire și infrumu-Brigăzile din cadrul oficiului de foraj al trestului­­ petrolifer -On­­tenia­ , s-au angajat la începutul lunii ianuarie să obțină realizări cît mai importante in întrecerea tineretului setare a comunei. etemiștii I. Năs­­tase, M. Caravan, Gh. Nărîmzoiu, N. Boce, și alții, pe lângă faptul că au angrenat și alți tineri la diferite munci de folos obștesc, la căratul pietrișului pe șosea, făcu­tul șanțurilor și construirea pode­țelor, ei au constituit exemplu în această direcție­ socialistă, pentru a da astfel patriei mai multe tone de țiței peste plan. Sub îndrumarea organizației de partid, comitetul de întreprindere al oficiului de foraj din cadrul a­­cestui trust, a inițiat întrecerea „Pentru cea mai bună brigadă de foraj”, întrecere care s-a extins în cadrul tuturor brigăzilor. Realizînd cu mult înainte de termen sarcinile de plan pe luna ianuarie și reușind să foreze peste plan cu 44,6 la sută mai mulți me­tri, brigada de foraj condusă de Ion Potecă a cîștigat întrecerea. Locul doi in întrecere i-­a revenit bri­găzii de reparații. C. COSTEL coresp. Cîștigătorii întrecerii Utemistul Dumitru Barbu este unul dintre fruntașii cooperati­vei de producție meșteșugărească „Industria lemnului” Craiova. Calificat în meseria de tâmplar acest tînăr dă o atenție deose­bită realizării normei de pro­ducție. Mobila populară la care lucrează, corespunde din punct de vedere calitativ. Aplicînd în activitatea sa metodele sovietice Voroșin și Ciurchih, tînărul Du­mitru Barbu reușește zilnic să-și depășească sarcina de plan cu 30—35 la sută. Pentru meritele obținute în producție el a primit diploma de onoare a U.R.C.M. Craiova Mecanizatorii de la S. M. T. Plopșor Mecanizatorii de la stațiunea de mașini și tractoare Plopșor raionul Plenița desfășoară larg întrecerea pentru a întimpina alegerile de deputați in sfaturile populare, cu realizări deosebite în muncă. Preocu­­pîndu-se în primul rînd de repararea uneltelor și mașinilor agricole la timp, ei și-au organizat munca pe ansamble cu 16 posturi de reparații și astfel au pornit la acțiune. Acest lucru a per­­­mis ca roadele muncii să nu întârzie. Astfel din situațiile încheiate până la data de 27 ianuarie a.c., reiese că s-au terminat de reparat 21 de tractoare și s-au reparat în proporție de 65 la sută încă trei bucăți din totalul de 33 tractoare băgate în re­­­parație. De asemenea, s-au terminat de reparat 41 de pluguri „Vie Pintilie” din 43 planificate; sunt terminate 17 semănătoare din 19, și s-au re­­­parat sută la sută grapele care necesitau acest lucru. Paralel cu aceste lucrări de pregătire­­ menite să asigure buna desfășurare a campaniei de primă­vară, s-au băgat în reparații și­­ anexele de ex­­­ploatare ca cisterne tip, vagoane-dormitor, etc., care s-au reparat în procent de 60 la sută. A spri­­­jinit aceste realizări mecanizatori­ca, Aurel Băl­­­teanu, care și-a depășit sarcinile de plan, în prima perioadă a reparațiilor, cu peste 50 la sută. In plus acesta a ajutat în muncă și pe muncitorii de la postul ambieiaj, care rămăseseră în urmă cu reparațiile. S-au mai evidențiat în această acțiune mecanizatorii de la postul nr. 9 diferențiale, con­­­dus de Stelian Vîlcea care a obținut depășiri de 25—30 la sută, cei de la ipostul mașini agricole condus de Mihai Lupu, care au depășit sarcinile de reparații cu 60 la sută precum­­ și alții. INTR-UN SCHIMB DE NOAPTE Linii, vagoane și garnituri. Lumini de macazuri și sema­foare, forfotă și gălăgie, grabă și atenție. Sînt cîteva cuvinte care luate singure, par a nu avea o mare importanță. Ele compun însă un tot al muncii la calea ferată — un tot al unei munci ce nu încetează nici o oră, nici un minut din an. Cu ele lucrează oamenii, în mîinile cărora se află dirijarea uneia dintre cele mai importante ra­muri ale economiei naționale: calea ferată. Munca aceasta este peste tot la fel, într-un depou de lo­comotive, într-o stație mică sau într-un mare nod de cale ferată, în biroul impiegatului de miș­care, în cabina revizorului de ace. Peste tot se cere același lu­cru: atenție și răbdare. Aici, fie­care minut, fiecare secundă joacă un deosebit și important rol. Ce­feriștii știu că în mîinile lor se află viețile a sute și mii de călători. De aceea ei sînt mîndri că îndeplinesc o misiune atît de măreață.* Asemenea oameni harnici și pricepuți întâlnești și în stația C.F.R. din Craiova, stați­e al că­­­rei colectiv luptă pentru realii­zarea sarcinilor puse în față de Directivele celui de-al II-lea Congres al partidului, privind dezvoltarea transportului pe ca­lea ferată. In lupta pentru a-și realiza înainte de termen sarci­nile­ de plan, ceferiștii din staț­­ia C.F.R. Craiova dobândesc vici­torii după victorii. In luna ia­nuarie ei au reușit să realizeze prevederile planului și să obțină importante rezultate în ceea ce privește reducerea timpilor de staționare a trenurilor și atinge­­­rea indicilor de regularitate a trenurilor. Ziua și noaptea munca lor e fără de sfîrșit, Iată-i într-una din nopțile o­­bișnuite de lucru. Și însoțim în timpul cînd mîinile lor înde­mânatice conduc arterele circu­lației din stația C.F.R. Craiova. Ora 19. Se apropie timpul cînd tura de zi va fi schimbată. In sala școlii personalului, membrii turei de noapte s-au adunat a­­proape toți. 1 liniște. Din cînd în cînd, în sala personalului, răzbat sune­tele unei melodii ce vine din sala alăturată, unde e clubul. Aici, cîțiva dintre cei ce și-au terminat munca, se distrează îna­inte de a merge acasă. Deodată glasurile celor prezenți se u­­nesc într-un salut Intră șeful adjunct de stație. După acesta alți cîțiva impiegați și șeful tu­rei de noapte. Șeful adjunct pre­zintă planul de muncă. Dă detalii și face recomandări, accentuînd asupra problemelor mai impor­­­tante ce vor surveni în timpul nopții. Și astfel după încă cîteva re­­­comandări, fiecare dintre cei prezenți se îndreaptă spre lo­­­cul de muncă pentru a-și sch­­im­­­ba tovarășul. In biroul de mișcare al stației se dă în primire serviciul, îmi­piegații predau și iau în pri­­­mire serviciul. Locul impiegatu­lui dispozitor Ionescu Ion, îl ia tânărul Eugen Andrei, cel ce va dirija pe timpul nopții circulația trenurilor din întreaga stație Impiegatul își începe activitatea controlînd registrele de circu­lație, benzile telegrafului și co­menzile de expediere. Se apropie apoi de pâlnia telespicherului pentru a lua legătură cu noua tură. A început: — Alo, cabina 1? Alo, 3,5, 2; Alo 4! Alo mijlocul 1, mijlocul el? Răspunsurile încep să vină pe rînd. Cabinele unde se efectu­­iază schimbul turei, dau primul raport impiegatului principal. Glasul lui Eugen Andrei con­­­tinuă să străbată firele telespi­­­cheiului. La cabine, în biroul impiega­­­tului de mișcare, la magaziile de mărfuri, la revizia de va­­­goane, munca continuă să se des­­­fășoare ca și la început Al doisprezecelea gong al pen­i­dulei a răsunat. E miezul nopții Pleacă trenul de persoane 1004. Calea a fost asigurată și trenului de marfă 1812. Semnalele sunt pe verde, maca­zurile libere; impiegatul a pre­zentat autorizația de circulație, sunetele locomotivei se împrăștie asurzitor în văzduh. Un nou tren a plecat. Și așa, tren după tren, pleacă și sosește. Peronul stației cînd se golește, cînd se umple. Din trenuri coboară călători. Se aud glasurile portarilor. —. Biletele vă rogi II. FIERARU

Next