Inainte, aprilie 1956 (Anul 13, nr. 3466-3489)

1956-04-03 / nr. 3466

întărirea democrației interne de partid— sarcină centrala a organizațiilor de partid Cel de al Il-lea Congres al Par­tidului Muncitoresc Român prin ho­­tărîrile luate a stabilit un gran­dios program de activitate pen­tru dezvoltarea economiei și cul­turii în patria noastră, pentru continua îmbunătățire a nivelului de trai material și cultural al ce­lor ce muncesc. Uriașa amploare a construcției economice și culturale ce trebuie să se desfășoare în cadrul celui de al doilea plan cincinal, sarci­nile cresc înde în domeniul muncii ideologice și politice ce au fost trasate de Congres impun ridica­rea nivelului activității organiza­țiilor de partid și creșterea conti­nuă a activității fiecărui membru al partidului. Pentru aceasta, sar­cina centrală ce trebuie să stea în fața tuturor organelor și organi­zațiilor noastre de partid, este dezvoltarea continuă a democrației interne de partid. Democrația internă de partid constituie unul din cele mai impor­tante principii ale construcției de partid. Aplicînd acest principiu, organizațiile de partid asigură creșterea continuă a activității și inițiativei maselor membrilor de partid, ridicarea nivelului politic al membrilor și candidaților de par­tid, mobilizarea lor în ducerea la îndeplinire a tuturor sarcinilor ce stau în fața organizațiilor noastre de partid. In lumina documentelor Congre­sului partidului, adunarea organi­zației de bază a fabricii de con­fecții „I. C. Frim­u“ din Craiova a dezbătut și analizat felul cum participă comuniștii la îmbunătă­țirea calității produselor. Faptul că loioul organizației de bază a pus din­­ timp în cunoștință de cauză pe­­ toți membrii și candidații de p­litid­ cu problemele ce se vor dez­bate în­­ adunarea organizației de bază, a făcut ca marea majoritate a lor sși se prezinte la adunare pregătiți și documentați asupra a­­­cestei Probleme. In discuțiile pur­tate ei ai­ venit cu aspecte concrete asupra anumitor defecțiuni care au făcut ca Unele produse să fie încă de calitate slabă. Totodată, pe baza studiului făcut din timp, au făcut propuneri concrete pentru li­chidarea lipsurilor existente. Rezultate bune prin participarea activă a membrilor de partid la viața de partid au fost obținute în multe organizații de bază din raionul Segarcea. Respectînd prin­cipiul muncii colective și antre­­nînd cu sarcini concrete pe toți membrii și candidații de partid, organizația de bază din întovără­șirea agricolă din satul Horezu- Poenari a obținut succese însem­nate pe linia dezvoltării întovără­șirii agricole. In adunări deschise cît și în adunările ordinare la care au participat toți membrii de par­tid, s-au dezbătut probleme strîns legate de dezvoltarea întovărășirii. Lipsurile au fost criticate aci fără ocol și de fiecare dată s-au luat măsuri concrete pentru îmbu­nătățirea muncii. Acest fel de a munci pentru activizarea tuturor membrilor de partid a făcut ca numărul familiilor în întovărășire să crească la peste 160, iar supra­fața să depășească 600 ha. Ceea ce este mai important, este că în ur­ma unor asemenea dezbateri s-a luat hotărîrea ca toți membrii de partid să-și aducă întreaga supra­față de teren în întovărășire, astfel ca exemplul lor să fie urmat și de ceilalți țărani muncitori. De ase­menea comuniștii au luat hotărî­rea să ducă muncă de lămurire în rîndul întovărășiților pentru a trece la o formă superioară de coo­perare în muncă, adică la gospo­dăria colectivă. Sînt însă în regiunea noastră unele birouri ale organizațiilor de bază care se izolează de restul membrilor de partid, neacordînd importanța cuvenită atragerii ma­sei membrilor de partid la desfă­șurarea întregii activități a orga­nizației de bază. O asemenea si­tuație se prezintă la organizația de bază din satul Fărcașele de Jos, raionul Caracal. Aci adunările or­ganizației de bază au loc doar a­­tunci cînd vine cineva de la comi­tetul de partid raional și mai ales tov. Iancu Ion, instructor terito­rial al comitetului de partid ra­ional, care răspunde de îndruma­rea activității acestei organizații. El încalcă în mod groso­lan principiul democrației interne de partid. Cu prilejul alegerii bi­roului organizației de bază, el a impus peste voința membrilor de partid să fie aleși unii tovarăși care nu puteau constitui exemplu în fața celorlalți. Același procedeu l-a folosit și mai deunăzi cînd s-a prezentat la organizația de bază cu „ordin de sus“ să scoată din biroul organizației de bază pe tov. Bălă Aneta, care este una din cele mai active membre ale biroului organizației. Membrii de partid au fost însă împotriva acestui pro­cedeu și au criticat poziția tova­rășului Iancu Ion. Există în unele organizații de bază și chiar în cadrul unor co­mitete de partid raionale și alte cazuri de încălcare a democrației interne de partid. Unii secretari ai organizațiilor de membri ai birourilor bază și chiar comitetelor de partid raionale, atunci cînd sînt criticați în adunările organizațiilor de bază sau plenare ale activelor comitetelor de partid respective, caută să împiedice acest lucru fie prin limitarea timpului la discuții, fie prin a le atrage atenția tova­rășilor respectivi să se rezume la lipsurile lor personale. Asemenea tovarăși trebuie să înțeleagă că critica de jos constituie o armă puternică în creșterea activității comuniștilor, în descoperirea lichidarea lipsurilor, înăbușind cri­și­tica de jos, acei tovarăși nu fac altceva decît să persiste în lipsuri și să frîneze mersul nostru înainte. Critica și autocritica constituie o școală de educare a membrilor de partid. Cu cît se vor crea con­diții pentru dezvoltarea autocriticii și criticii de jos, cu atît activita­tea creatoare a membrilor de par­tid se va dezvolta în direcția lichi­dării lipsurilor și greutăților exis­tente și vor depune o luptă mai activă pentru obținerea de succese și mai mari în toate sectoarele construcției noastre socialiste: înfăptuirea cu consecvență a de­mocrației interne de partid consti­tuie chezășia întregului avînt al muncii de partid, a ridicării ro­lului conducător al membrilor de partid în toate domeniile de acti­vitate. De aceea, este necesar ca organele de partid locale să dea importanța cuvenită respectării principiilor democrației interne de partid și să nu tolereze încălcă­rile ei. Aceasta va duce la crește­rea activității și inițiativei crea­toare a maselor membrilor de partid, în vederea îndeplinirii cu succes a sarcinilor trasate de cel de al II-lea Congres al partidu­lui. înapoierea în Capitală a delegației Partidului Muncitoresc Român care a participat la lucrările celei de a 3-a conferințe a P.S.U.G. Duminică la amiază s-a înapo­iat în Capitală delegația Parti­dului Muncitoresc Român care a participat la lucrările celei de-a 3-a conferințe a Partidului So­cialist Unit din Germania. Delegația a fost alcătuită din to­varășii Dumitru Coliu și Ștefan Voitec, membri supleanți ai Biro­ului Politic al CC al PMR, și Constantin Scarlat, membru al CC al PMR. La sosire în gara Băneasa, membrii delegației au­ fost întîm­­pinați de membri ai CC ai PMR și membri ai guvernului. Au fost de față reprezentanți ai ambasadei R. D. Germane la Bu­curești, (Agerpres) ANUL XII 3 APRILIE 1956 NR. 3466 MARTI 4 pagini, 20 bani INTERIORUL ZIAR T II — întreprinderea raională de industrie locală Calafat dispune de largi posibilități pentru spo­rirea producției materialelor de construcție. (pag. 2-a). — Introducerea celor mai noi procedee tehnologice sporește pro­ductivitatea muncii la Trustlemn Craiova, (pag. 2-a). — In seri de primăvară târzie. (pag. 2-a). — In ajutorul celor ce studiază documentele celui de-al XX-lea Congres al P.C.U.S. Dezvoltarea re­lațiilor comerciale între toate ță­rile — important mijloc pentru des­tinderea încordării internaționale. (pag. 3.4). ULUS. — S.M.T. Filiași­nîttșî îndepli­nește rolul de organizator al pro­ducției în gospodăriile colective, (pag. 3-a). — Declarația comună a lui A. Î. Mikoian, prim vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., și a lui Li Nu, prim ministru al Uniunii Birmane, (pag. 4-a). TOATE FORȚELE PENTRU SUCCESUL CAMPANIEI DE PRIMĂVARA! Angajamentele colectivului de muncă de la S.M.Z. Băilești Pentru traducerea în viață a Hotărîrilor celui de-al II-lea Congres al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în cel de-al doilea plan cincinal și realizarea planului de producție pe anul 1956, colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri și funcționari din S.M.T. Băilești își ia următoarele angajamente: — Planul de contractare a lucrărilor agricole îl­­ vom­­ realiza în procent de 103 la sută iar lucrările de arătură normală le vom depăși cu 400 hectare după cum urmează: în campania de primăvară cu 50 hectare, în campania de vară cu 200 hectare, iar în campania de toamnă cu 150 hectare. — Ca să se poată îndeplini normele­­ de lucru zilnice vom aplica în cursul acestui an metoda graficului orar la un număr de 12 ‘tractoare, iar pentru folosirea întregii capacități de lucru a trac­toarelor in campania de primăvară vom folosi un număr de 2 cupluri de cultivator, semănătoare își grupă; în campania de vară vom face un cuplu de două secerători și unul de două batoze, iar în campania de toamnă vom lucra cu 15 pluguri „Ilie Pintilie” la care se va adapta cea de-a 4-a tropiță.­­ Colectivul stațiunii noastre se angajează ca în anul 1956, să reducă prețul de cost cu 3 lei per hectar arătură normală, aceasta realizîndu-se printr-o mai bună organizare a muncii, efectuarea unei îndrumări efective a brigăzilor în teren, ,re­ducerea cheltuielilor indirecte, etc. In acest scop,­ în campania de primăvară vom face eco­nomii de carburanți în valoare de 4000 lei, în campania de vară de 1500 lei­, iar în campania de toamnă de 500 lei. Dht uleiul con­sumat vom recupera 7500 kg. pentru a-1­­­ trimite la regenerare. Tot în acest an vom menține ma­șinile și tractoarele in perfectă stare de­­ func­ționare pe toată durata anului 1956, prin respec­tarea normativului de îngrijiri tehnice și periodice,­ putind astfel să obținem o economie de piese și materiale în valoare de 20.000 lei, vom recondi­ționa și confecționa în atelierele stațiunii o­­ tonă piese de schimb. Prin contractarea suprafețelor de teren cît mai mari la un Ioc și permanentizarea bri­găzilor la aceeași contractanți vom reduce deplasă­­rile în gol cu 4 la sută față de anul­­ 1955. Pentru o mai bună păstrare și manipulare a carburanților și lubrefianților vom dota toate brigăzile de trac- GHEORGHE PETRACH­E Director S.M.T. Băilești toate cu truse complecte de alimentare și vom mări în același timp productivitatea muncii pe tractor cu 1 la sută.­­ — Pentru sprijinirea sectorului socialist din a­­gricultură, vom întocmi pentru fiecare brigadă iti­­nerariul de lucru în funcție de volumul lucră­rilor contractate. — Pe terenurile lucrate cu tractoarele în gospo­dăriile colective și întovărășirile agricole din co­munele Afumați, Galicea Mare și Rast, vom depăși producția planificată la hectar cu 200 kg. la po­rumb și cu 100 kg. la grîu. — In scopul sprijinirii sectorului socialist din agricultură, membrii colectivului de conducere al stațiunii vor merge în cursul acestui an de mai multe ori în fiecare gospodărie colectivă și întovă­rășire agricolă, pentru a sprijini pe membrii acestora în buna organizare a muncii și a-i îndruma să aplice regulile agrotehnice pentru obținerea de recolte sporite. I­n întreg aparatul contabilicesc va îndruma cel puțin de 2 ori pe trimestru, socotitorii din gospodă­riile colective și secretarii casieri din întovărășirile agricole pentru ținerea unei evidențe clare a zilelor­, m­uncă și a tuturor operațiunilor contabile . In scopul îndeplinirii planului de producție pe anul 1956, vom organiza întrecerea socialistă pe brigăzi și individual, încît toți muncitorii din stațiunea noastră să fie cuprinși în această între­cere, iar rezultatele ce se vor urmări decadal de către comisia de urmărire a desfășurării întrecerii socialiste se vor populariza prin panourile de o­­noare, stațiile de radioficare, etc. — Pentru îmbunătățirea muncii culturale la locul de producție fiecare brigadă de tractoare va fi do­tată cu table de șah, bibliotecă volantă, iar difuzarea presei la brigăzi se va asigura de­­ 2 ori pe săptă­­mînă. — Brigăzile de tractoare din teren vor fi de ase­menea dotate cu vagoane dormitor, truse medicale, bufete, iar hrana caldă se va prepara ,la brigadă, astfel ca prețul mesei să nu depășească 6 lei pe zi. In felul acesta colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri și funcționari din S.M.T. Băilești își va aduce contribuția la înfăptuirea sarcinilor celui de-al doilea plan cincinal. AUREL VILAIA Președintele comitetului de întreprindere Legumicultorii din Ișalnița au pornit la lucru Legumicultorii din Ișalnița au început a răscoli pămîntul așezîn­­du-l în straturi în care vor însă­­mînța legume în anul acesta. Marin Văduva, președintele înto­vărășirii legumicole a fost cel dinții din comună care a pornit la însămînțat. Alături de el, zecile de familii ale întovărășiților, au însămînțat pînă acum 2 ha. cu să­­mînță de ceapă. Ceilalți legumicultori din comu­nă, țărani cu gospodării indivi­duale, au însămînțat 12 ha. cu ceapă și usturoi de primăvară. Fruntași ai recoltelor bogate ca Trăistan Constantin, Flori Dumi­tru, Fota Constantin și Stănescu Nicolae au fost și de data aceasta tot primii care au ieșit la însămîn­­țări. Ei au pus fiecare cite 0,25 ha. ceapă și acum se pregătesc pentru a începe primele lucrări în vederea însămînțării mazărei și a ovăzului. In vederea obținerii unei recolte și mai bogate de legume și zarza­vaturi în întreaga comună au fost însămînțate în răsadnițe peste 1700 metri pătrați cu roșii și varză tim­purie, vinete și ceapă de apă. Pe straturile însămînțate de cu toamnă cu ceapă și usturoi,­­plantele plă­­pînde au prins a-și ridica semeț frunzișoarele. Aci mâinile harnice ale legumicultorilor au început a face primele lucrări de întreținere. Pentru mărirea producției, înto­vărășiți­ și-au propus să cumpere anul acesta o motopompă de 4,5 țoli cu care să împingă apa pînă la cele mai îndepărtate răzoare ale grădinii. S FLOREA coresp. în ultimile zile, timpul a devenit prielnic executării a nume­roase lucrări agricole. Datorită timpului nefavorabil din luna martie, lucrările agricole de primăvară au întîrziat mult, Iată de ce, în cursul lunii aprilie, trebuie să executăm un volum mult mai mare de lucrări agricole decît în alți ani. Oamenii muncii de pe ogoarele regiunii noastre sînt chemați să folosească maximum fiecare clipă bună de lucru, precum și întreaga capaci­ta­tate de producție a mașinilor și atelajelor agricole. O atenție cu totul deosebită trebuie acordată însămînțării în cel mai scurt timp a culturilor din epoca I-a: mazărea, sfecla de zahăr, floarea-soarelui, lucerna, trifoiul, borceagul. Paralel cu executarea însămînțărilor culturilor din epoca s-a, oamenii muncii de pe ogoarele regiunii noastre sînt chemați să se preocupe cu grijă de întreținerea semănăturilor de toamnă; în acest scop, semănăturile de toamnă care au ieșit bine dezvoltate din iarnă, trebuie grăpate folosindu-se grapa cu dinții în urmă. Terenurile arate din toamnă, trebuie grăpate și apoi afinate cu cultivatoarele sau cu prășitoarele la adîncimea de 8—10 cen­timetri. După aceea să se grăpeze din nou. Acolo unde băltește apa, trebuie făcute șanțuri de scurgere sau puțuri absorbante. Folosind la maximum fiecare clipă bună de lucru precum și întreaga capacitate de producție a mașinilor și atelajelor agricole, oamenii muncii din regiunea noastră vor pune încă de pe acum bazele obținerii unor recolte bogate în acest an. Primele zile la cîmp Prelungirea neașteptată a iernii, a încurcat socotelile tovarășului Ignătescu Constantin, fruntaș recoltelor bogate din comuna Be­al­chet, raionul Gura Jiului, care voia cu orice preț să iese la arat cît mai devreme. Parcă-i rodea la inimă vremea nefavorabilă a pri­melor zile de primăvară. După pla­nurile lui, pînă acum trebuia să însămînțeze deja ovăzul, mazărea și alte culturi din epoca s­a. De la un timp nu-i mai venea să stea locului. Către sfîrșitul lunii martie, mai în fiecare zi mergea la cîmp să cerceteze dacă nu cumva tere­nul s-a zvîntat și s-a făcut bun de arat și însămînțat. Cînd a constatat că­­ timpul prielnic a și pornit-o cu plugul la cîmp pentru arat. Astfel, pri­mul din comuna Bechet, în ul­timile zile ale lunii martie a arat un hectar teren pe care dinainte împrăștiase bălegar ce a fost in­trodus sub brazdă. — Am­ zis că să ți-o iau înainte, măcar în primăvara aceasta, i-a spus tov. A. Tulitu cînd s-a în­­tîlnit cu el într-o seară pe ulițele comunei, dar n-am izbutit. Arase și el o jumătate de hectar pe care­­ voia să-l însămînțeze cu ovăz. Și astfel, în comuna Bechet ca și în alte sate și comune din ra­ionul Gura Jiului, în ultimile zile numeroși țărani muncitori au ieșit la cîmp pentru însămînțări, por­nind marea bătălie pentru obține­rea unor recolte bogate la toate culturile în acest an. Cît mai multe legume și zarzavaturi timpurii Pentru a deprinde pe cultivatori cu folosirea celor mai bune metode în vederea obținerii unor recolte sporite și timpurii de legume și zarzavaturi, secția agricolă a sfa­tului popular raional Caracal a organizat de curînd o consfătuire cu legumicultorii în comuna Fălcoi. La consfătuire au participat peste 250 de legumicultori unde tovară­șul inginer agronom Mihai Gîrstea de la I.G.A.R. Studina a făcut o expunere privind importanța legu­melor și zarzavaturilor în alimen­tația oamenilor și metodele de lu­cru ce trebuie folosite de legumi­cultori pentru a obține rezultatele cele mai bune pe terenurile desti­nate legumelor și zarzavaturilor. După expunerea făcută și după ce numeroși participanți la consfătu­ire printre care Dinu Florea, Țocu Ion și alți legumicultori fruntași au împărtășit celor de față meto­dele lor de muncă, s-a făcut o dem­onstrație practică cu privire la felul cum trebuie făcute ghivecele nutritive. Participanții la consfătuire s-au angajat să a­­plice în practică cele învățate pen­tru ca în acest an să asigure oa­menilor muncii cît mai multe le­gume și zarzavaturi. , ENE POPA coresp. La însămînțări pe ogoarele raionului Corabia In curtea gospodăriei colective din comun­a Iz­­biceni, era o animație de­osebită. îndrumați de or­ganizația de bază și con­siliul de conducere, co­lectiviștii se aflau la da­torie. Au pornit cu toții pe ogoarele gospodăriei și au început aratul semănatul culturilor din și epoca s­a. Intr-o singu­ră zi, ei au reușit să are și să însămînțeze în te­renul gospodăriei 10 hec­tare de mazăre și hectare de sfeclă de za­­­hăr. De asemenea, ei au grupat o suprafață de 5 hectare ogor de toamnă. Timpul favorabil, i-a determinat și pe colecti­viștii din G.A.C. Vădăs­­trița să pornească pe o­­goare. Ei au reușit să în­sămînțeze 4 hectare de mazăre și 2 hectare de o­­văz. Exemplul colectiviștilor din Izbiceni și Vădăstri­­ța a fost urmat și de că­tre colectiviștii din co­munele Cilieni, Tia Mare, Vișina Veche, Vîrtop și Grojdibod. Astfel, în G.A.C. Vîrtop, imediat ce pămîntul a devenit bun de arat, colectiviștii n-au mai așteptat alt îndemn. Au pornit cu toții pe o­goarele gospodăriei, con­vinși că numai însămîn­­țînd în epoca optimă vor obține recolte sporite la hectar. Ei au făcut primul pas, însămînțînd 6 hec­tare de mazăre. Pentru terminarea la timp a în­sămînțărilor, colectiviștii muncesc cu multă dragos­te.Nici membrii gospodă­riei agricole colective din comuna Cilieni nu s-au lăsat mai prejos. Cum au văzut că se pot începe însămînțările, au pornit la arat și însămînțat, în­­cepînd de asemenea gră­­patul culturilor și ogoare­lor de toamnă. S-a însă­­mînțat suprafața de 4 hectare teren cu mazăre și au fost grăpate 4 hec­tare însămînțate cu lucer­­na. Și colectiviștii din Tia Mare au ieșit pe ogoare. Ei au arat și însămînțat 4 hectare de mazăre și au grăpat 6 hectare de lucer­na. Urmînd pilda celorlalte gospodării, și membrii G.A.C. Vișina Veche au început campania de în­­sămînțări de primăvară. Numai într­e colectiviștii din singură zi această gospodărie au arat și în­sămînțat 6 hectare de ma­zăre. Avînd terenul pregătit de cu toamnă, colectiviștii din Grojdibod au început însămînțatul ovăzului. De asemenea ei au grăpat o suprafață de 5 hectare ogor de toamnă care va fi însămînțată cu alte plan­­te din epoca I-a.

Next