Inainte, august 1956 (Anul 13, nr. 3568-3592)
1956-08-01 / nr. 3568
V * > 1 1 * J; * < —-----------------------------------------..ii T--V, -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Spre un nou avînt în transformarea socialistă a agriculturii Recent, a fost dată publicității Rezoluția ședinței plenare a C.C. al P.M.R. din 16—17 iulie a.c. cu privire la măsurile pentru realizarea sarcinilor stabilite de Congresul al II-lea al partidului în domeniul transformării socialiste a agriculturii. Analizînd munca politică și organizatorică desfășurată de partid pentru realizarea sarcinilor trasate de Congresul al II-lea al P.M.R. cu privire la transformarea socialistă a agriculturii, Rezoluția constată că hotărîrile Congresului au devenit un program de muncă pentru toate organele și organizațiile de partid și au dat un puternic avint activității creatoare a maselor largi ale poporului muncitor în opera de construire a socialismului. Analizînd în lumina Rezoluției rezultatele obținute în regiunea noastră în ceea ce privește transformarea socialistă a agriculturii se poate constata că de la grosul al II-lea al partidului Conși pînă în prezent, au luat ființă peste 650 de întovărășiri agricole cu suprafața de 28.187 hectare și 31.036 familii. De asemenea, au luat ființă 6 gospodării colective. Numărul familiilor intrate în gospodăriile colective nou înființate cît și în cele existente trece de 1.300. In momentul de față, sectorul socialist de stat deține 14,2 la sută din suprafața agricolă a regiunii, iar sectorul socialist-cooperatist 8,5 la sută din această suprafață. Succesele realizate pînă în prezent în ceea ce privește transformarea socialistă a agriculturii dovedesc justețea aprecierii hotărîrilor Comitetului de partid regional care stabilesc ca pînă la sfîrșitul anului 1956, sectorul socialist-cooperatist să reprezinte 17,5 la sută din suprafața agricolă a regiunii, iar pînă la sfîrșitul celui de-al doilea cincinal să ajungă la 72 la sută din suprafața agricolă a regiunii. Așa după cum subliniază Rezoluția, construcția socialismului la sate a rămas în urmă față de construcția socialismului la orașe. La fel, ca în alte regiuni, în regiunea noastră nu s-a mers consecvent pe linia trasată de plenara din martie 1949 a C. C. al P.M.R. care a indicat să se folosească în munca pentru construirea socialismului la sate forme din cele mai diverse de cooperare în muncă, începînd cu forme din cele mai simple și mai accesibile maselor largi ale țărănimii muncitoare. Totodată, trebuie arătat că în unele raioane printre care se numără Tg. Jiu, Tg. Severin, Baia de Aramă, s-a lăsat multă vreme ca lucrurile în ceea ce privește transformarea socialistă a agriculturii să meargă de la sine. Pentru îndeplinirea promptă a sarcinilor trasate de Rezoluție este necesar ca și în regiunea noastră să se studieze și să se aplice experiența regiunii Constanța, unde, imediat după Congres trecut la studierea condițiilor s-a posibilităților regiunii și s-a elaiborat un program realist de măsuri privind terminarea transformării socialiste a agriculturii în regiune, în linii mari, pînă în anul 1958. O deosebită însemnătate au recomandările plenarei C.C. al P.M.R. făcute gospodăriilor agricole colective în ceea ce privește modificările și completările în statutul model al G.A.C. In statutul model, se prevede ca fiecărei gospodării țărănești care intrat în gospodăria colectivă să a i se lase în folosință personală o parcelă de pămînt pentru curte, grădină sau livadă, în suprafață de 20—30 ari, în afară de suprafața ocupată de construcții. Plenara recomandă să se modifice această prevedere din sensul că locul destinat statut în pentru grădină sau livadă în limitele prevăzute de statut se lasă în folosință personală, iar casa de locuit, construcțiile gospodărești, precum și terenul aferent lor, se lasă în proprietate personală a fiecărei gospodării țărănești care a intrat în gospodăria colectivă. Se recomandă de asemenea, ca noilor căsătoriți și colectiviștilor care la intrarea în gospodărie nu au avut pămînt, să li se acorde cu drept de folosință teren pentru casa de locuit și construcții gospodărești, precum și teren pentru grădină sau livadă în limitele prevăzute de statut. Cu aprobarea adunării generale a gospodăriei colective, ei vor avea dreptul să răscumpere terenul pentru casa de locuit și pentru construcții gospodărești, suma provenită prin răscumpărare va intra în fondul de bază al G.A.C. Rezoluția recomandă că în scopul satisfacerii nevoilor bănești din tot cursul anului ale colectiviștilor să se prevadă în statutul G.A.C. obligativitatea de a se repartiza avansuri bănești lunar sau cel mai tîrziu trimestrial, pînă la 50 la sută din veniturile bănești ce li se cuvin pentru munca depusă. In vederea realizării de venituri bănești din ce în ce mai mari se recomandă gospodăriilor colective să lărgească sau să creeze grădini de legume, crescătorii de păsări, stupării, crescătorii de porci, vaci pentru lapte și alte ramuri de producție, care oferă posibilitatea unei valorificări permanente în tot cursul anului sau în cea mai mare parte din an. Rezoluția recomandă ca în vederea asigurării bătrîneții colectiviștilor și pentru a veni în ajutorul celor inapți de muncă, fondul de ajutorare pentru bătrîni, invalizi, persoane care temporar au pierdut capacitatea de muncă, familii ale ostașilor cu posibilități restrînse de muncă, întreținerea creșelor și orfanilor să fie sporit de la maximum 2 la sută la maximum 4 la sută din valoarea brută a producției (în natură și în bani). Deosebit de importantă este prevederea Rezoluției potrivit căreia în zonele specifice creșterii animalelor cum ar fi de pildă țn regiunea noastră în raioanele Novaci, Baia de Aramă, Tg. Jiu, Gilort, etc. organele de partid și de stat să desfășoare o intensă muncă politică și organizatorică în vederea organizării de gospodării colective ale căror ramuri principale de producție să fie creșterea de animale. Se preconizează ca în scurt timp să se elaboreze un proiect de statut model care să fie adaptat în condițiile concrete ale gospodăriei, colective pentru creșterea animalelor. Este indicat ca acolo unde principala ramură de producție e pescuitul să se creeze gospodării colective pescărești cărora să li se atribuie în folosință veșnică bălți și perimetre de pescuit. Este recomandabil de asemenea, ca gospodăriile colective să fie sprijinite în a face construcții gospodărești folosind la maximum materialele locale. O atenție deosebită trebuie dată consolidării și dezvoltării întovărășirilor agricole existente și creării de noi întovărășiri. O problemă importantă în această direcție constă în a stimula interesul țăranilor muncitori de a aduce în întovărășire întreaga suprafață de teren de care dispune și a executa în comun lucrările agricole. Se constată, că în unele locuri, în cadrul întovărășirilor în care membrii efectuează toate muncile în comun au apărut forme noi de îmbinare a repartizării veniturilor după suprafața de teren, a atelajelor și utilajului adus în întovărășire cu repartizarea veniturilor după munca depusă. Astfel de întovărășiri există și în regiunea noastră în Corabia, în comuna Castranova, raionul Craiova, etc. Asemenea întovărășiri sînt o formă a cooperativei agricole de producție în care cooperatorul primește rentă pentru pămîntul adus în întovărășire. Rezoluția indică condițiile în care fii de foști chiaburi și fii de chiaburi vor fi primiți în cooperativele de producție agricolă. De asemenea, Rezoluția cere gospodăriilor de stat să devină mari producătoare de produse agricole, vegetale și animale, îndeplinind sarcinile trasate de Rezoluție, să intensificăm ritmul transformării socialiste a agriculturii în regiunea noastră, astfel ca la sfîrșitul celui de al doilea cincinal sectorul socialist să ocupe 72 la sută din suprafața agricolă a regiunii și să furnizeze cea mai mare parte din producția agricolă marfă. I ♦ !>« il • 11 ♦JJ ♦ II • t!• 1J-*U• li♦ 11 • 1 «,.♦,> ••!«.*■ «i;« ■>« li« lltll« II »Jitii •!l*.IJ«.|l«.l|*J Proletari dtin toate țările, unil-voT ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA In cinstea zilei de 23 August Planul lunar l-am realizat în 17 zile Colectivul echipei de mecanici specializați în probleme de motoare care desfășoară activitatea pe lîngă Depoul de locomotive Craiova, a reușit să-și realizeze sarcinile de plan pe luna iulie în 17 zile. Lucrările pe care noi trebuie să le executăm se află eșalonate în întreaga regională C.F.R. La începutul lunii, echipa noastră condusă de tovarășul Ionescu Petre a studiat, cu deosebită atenție sarcinile revenite, și ne-am angajat ca în cinstea zilei de 23 August să întocmim un bilanț cît mai bogat După ce ne-am realizat sarcinile de plan pe luna iulie am trecut la alte lucrări, montarea unei pompe ca de pildă, centrifuge în stația Tg. Jiu și desnisiparea unui puț împotmolit în stația Filiași, MARIN BARBU mecanic motoare Depoul de locomotive Craiova ZILNIC DEPĂȘESC NORMA In cinstea zilei de 23 August, la uzina de mașini și unelte agricole " Noiembrie" din Craiova, întrecerea socialistă se desfășoară cu avînt. Printre muncitorii care obțin frumoase realizări sînt și tovarășii Nazuridis H. și Severin Simion. Ei execută vopsitul tocătoarelor de Insilozat nutreț, după tipul sovietic R.S.S.G. Zilnic depășesc sarcina de plan cu 80—90 la sută. In clișeu la locul de muncă. Vormanei în comun Exemplul țăranilor muncitori din comuna Sadova, raionul Gura Jiului, care s-au înscris în întovărășirea agricolă „Al doilea Congres al partidului“ în anul trecut, a constituit un imbold pentru ceilalți țărani muncitori din sat să pornească la înființarea unei alte întovărășiri agricole. In întimpinarea zilei de 23 August au făcut cereri de înscriere pentru constituirea celei de-a doua întovărășiri agricole un număr de 40 de familii de țărani muncitori, care sînt hotărîți să-și muncească pămîntul în comun, pentru o producție sporită la hectar. M. DANILA coresp. s [UNK] Se recoltează ultimele păioase Oamenii muncii de pe ogoarele regiunii Craiova, în cinstea zilei de 23 August, au intensificat întrecerea socialistă și patriotică, fiind hotărîți termine neîntîrziate răcoltarea cerealelor de pe întreaga suprafață cultivată cu păioase. Mobilizați de comuniști și deputați, oamenii muncii de pe ogoarele raioanelor Corabia, Calafat, Cujmir, Segarcea, Băilești și altele, muncind pe întrecute au reușit să termine recoltatul griului, orzului și secarei, încă de săptămîna trecută. Ca și în alte ocazii membrii celor 168 gospodării colective și ai celor peste 1500 întovărășiri agricole din regiunea noastră, și de astă dată s-au situat fruntași la strînsul recoltei. Exemplu sînt colectiviștii din comunele Izbiceni, Poiana Mare, Drăghiceni, Stoenești, etc. Pînă la sfîrșitul săptămînii trecute, în regiunea Craiova planul de recoltare a păioaselor a fost plinit în procent întede 95,8 la sută. In prezent, muncii de pe oamenii ogoare din raioanele de munte în care culturile au ajuns la maturitate mai tîrziu, se întrec în munca de recoltare păioaselor, fiind hotăarîți ca în cinstea zilei de 23 August să termine în întregime strînsul recoltei de păioase pentru a asigura o recoltă bogată. Știri din comuna Rotunda ARIA TINERETULUI In comuna Rotunda din raionul Caracal, treierișul se desfășoară din plin, pentru ca în cinstea zilei de 23 August această lucrare să fie terminată. Comitetul executiv al sfatului popular comunal a încredințat amenajarea și deservirea ariei nr. 3 tineretului din comună. Utemiștii din Rotunda au căutat să se achite cu cinste de sarcina încredințată. Tinerii Ilie Văleanu și Gheorghe F. Dobre, delegați de convoaie sînt și buni agitatori. Pe arie este ordine și disciplină. Fiecare ceată organizată din timp cunoaște cînd îi rîndul la treierat. Iată de ce vine la aria tineretului din comuna Rotunda, batoza lucrează fără întrerupere depășind zilnic norma de treier cu 4.000—5.000 kg. boabe VALORIFICĂ GRIUL PIN NOUA RECOLTA Acordînd o atenție deosebită lucrării pămîntului și îngrijirii culturilor, țăranii muncitori din comuna Rotunda obțin și în acest an recolte bogate de grîu. Din surplusul de produse ei valorifică chiar de pe ariile de treier importante cantități de grîu spre a-și procura cele necesare în gospodărie îndată după treieriș țăranii muncitori Dumitru Dorobanțu, Ion Miliari, Ion Văleanu și alții, au valorificat prin achizitorul I.C.S. „Recolta“ între 150—400 kg. grîu, iar Marin Sfîrîială a valorificat 200 kg. or? In întreaga comună au fost valorificate în total de pe ariile de treier peste 2.000 kg. cereale. ENE POPA coresp. Azi, acei care străbat întinsul nemărginit al apelor și înfruntă furtuna năpraznică a oceanelor, acei care străjuiesc zi și noapte hotarele maritime ale patriei noastre apărîndu-le contra dușmanilor, acei care înfruntă vijejia cataractelor, își sărbătoresc ziua. Alături de ei, Ziua marinei e sărbătorită de întreg poporul muncitor din țara noastră prin succese în muncă, prin îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August. Marinarii romîni au o veche tradiție revoluționară. Lupta lor s-a împletit deobicei cu lupta poporului, aspirațiile lor s-au confundat cu aspirațiile oamenilor din rîndul cărora proveneau, cu aspirațiile oamenilor muncii. Istoria ne vorbește nu numai de faptele de vitejie ale marinarilor romîni, ci și de străvechile relații de prietenie existente între marinarii romîni și ruși. In 1791 la Ismail, alături de ostașii ruși au luptat romînii, cimentînd prin sînge frăția de arme în lupta dușmanului comun. In 1877 alături de ruși au luptat și romînii împotriva jugului otoman. Revoluția din 1917 a adus un suflu nou nu numai în viața milioanelor de oameni, ci și în viața marinarilor. Echipajele unor vase romînești s-au răsculat și au alungat ofițerii. Stăpîni pe vase, ei au schimbat numele cu nume revoluționare ca „Republica Romînă“, „1907“ și altele. Pilde de adevărat eroism au dat și marinarii în luptele contra fascismului. După 23 August luptînd alături de armata* a« ur. ■»« *1 sovietică, marinarii romîni au înlesnit operațiunile militare sovietice. Ei au apărat cu dîrzenie nemaiîntîlnită litoralul Mării Negre, împiedicînd debarcarea trupelor hitleriste. De asemenea s-au distins în operațiunile de pe Dunăre. Ei au luptat capturînd multe unități hitleriste la Călărași, la Tr. Severin, împiedicînd acțiunile hitleriștilor. In luptele de debarcare pe malul Iugoslaviei a trupelor sovietice, un mare rol l-au avut marinarii romînt. Faptele de eroism ale marinarilor noștri au fost răsplătite de guvernul sovietic prin numeroasele ordine și medali date. In anii construcției pașnice, marinarii străjuiesc munca avîntată a poporului nostru, îndeplinind cu cinste misiunea încredințată de partid și guvern. Zi de zi, marinarii forțelor noastre maritime militare își însușesc temeinic știința militară, specialitatea în cadrul căreia lucrează la bord, întărind totodată disciplina și ordinea militară. Organizațiile P.M.R. și U.T.M. mobilizînd marinarii militari la însușirea tehnicei, la păstrarea aparaturii în perfectă stare, aduc un sprijin prețios în munca de educare a oamenilor într-un spirit nou. Cite j cazuri de eroism n-au dat marinarii! Sînt cunoscute faptele cînd j defectîndu-se pe timp de furtună , antena de la stația de radio, marinarii înfrîngînd năprăsnicia vînatului și a frigului au urcat și au reparat-o. Pe pieptul multor marinari ca semn al distincției și al prețuirii acordată de guvern și partid strălucesc ordine și medalii ca: = „Marinar de frunte“, „Tehnician de frunte“, „Artilerist de frunte“, „ Marinarii din flota civilă alături de marinarii militari se prezintă de ♦ = ziua marinei cu bilanțul unei rodnice activități. Ei au făcut ca steagul romînesc să fîlfîie în multe porturi străine, ducînd la distanțe de mii de kilometri mărfurile produse din țara noastră. . Alături de marinari, poporul din țara noastră sărbătorește ziua marinei. Marinarii care se află departe , de patrie, pe valurile albastre sărbătoresc împreună cu poporul și cu marinarii din țara noastră Ziua Marinei R.P.R., trimițînd pe calea undelor mesajul lor, așa cum i-au trimis mereu cu ocazia acestei zile, și îndreptînd gîndul către cei din patria lor dragă. = ZIUA MARINEI R. P. R. Marinarii noștri își perfecționează pregătirea militară. ANUL XII Nr. 356/ MIERCURI 1 AUGUST 1956 4 pagini, 20 bani întrecere pentru nou Pe aleele minunatului parc al rozelor se revărsau către sala „Patria“ — a clubului Șantierului naval din Tr. Severin, grupuri grupuri, oameni tineri și vîrstnici. Pe piepturile multora dintre ei străluceau insigne de inovator. Erau ceferiștii de la atelierele din oraș și de la Depoul de locomotive din Craiova, inovatori de seamă din Trestul petrolifer de extracție a țițeiului nr. 7, T.R.C.L., G.A.S.,etc. A fost expusă ordinea de zi a lucrărilor consfătuirii care a constituit și un prețios schimb de experiență. In calitate de organizatori, constructorii de la Șantierul naval au propus ca primul punct la ordinea de zi să fie vizitarea sectoarelor de lucru din cadrul secției de montaj nr. 1. Fruntașii în producție, tehnicienii și inginerii participanți la această consfătuire au vizitat secția de montaj după care au început lucrările consfătuirii conduse de către tovarășul Năstase Marin — secretar al Consiliului sindical regional. Primul a vorbit tovarășul Butașiu Petre — responsabil al cabinetului tehnic de la Șantierul naval care a scos în evidență larga participare a muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din șantier în lupta pentru promovarea noului. In semestrul I — a scos în evidență vorbitorul — au fost înregistrate 65 de propuneri, dintre care 49 au fost acceptate pentru aplicare, aducînd un venit anual de 904.793 lei. Valoarea recompenselor pentru inovatori însumează 19.421 lei. Un succes de seamă s-a înregistrat la generalizarea raționalizărilor și invențiilor în alte întreprinderi. Numai în timestrul al II-lea prin fișa S.E. au fost generalizate 22 lucrări. Succesele au fost minunate. S-a reușit să se înlocuiască izolatorii de porțelan de la instalația de ancorare — tachelaj a vaselor pescărești metalice (40 buc. a 49 lei bucata la fiecare vas). Un colectiv condus de ing. Mihai Maria, a reușit să înlocuiască liantul de încalupare a plutei cu un alt liant, Lăcătușul Giurescu Petre, a raționalizat croitul centralizat la tablele subțiri. Ca urmare a succeselor de seamă înregistrate de acest colectiv , a spus în cadrul consfătuirii tov. Năstase Marin, secretar al C.S.R., prezidiul Consiliului sindical regional, a hotărît să acorde cabinetului tehnic din șantier „Steagul roșu de unitate fruntașă pe regiune in dezvoltarea mișcării de inovații" precum și „Diploma de onoare a C.S.R.“. Pe locurile II și III au fost clasificate colectivele de la fabrica „Electroputere“ și Depoul de locomotive Craiova. O serie de participanți la discuții s-au angajat în bătălia pentru promovarea noului pentru a întîmpina ziua de 23 August cu noi realizări. Lucrările conferinței s-au încheiat cu un frumos program artistic. Apoi participanții au făcut o excursie cu vaporul pe Dunăre, GH. FLOREA