Inainte, iunie 1957 (Anul 14, nr. 3826-3851)

1957-06-01 / nr. 3826

ZIUA INTERNAȚIONALA A COPILULUI In prima zi de vară a fiecărui an, milioane, de oameni ai muncii din toată lumea, sărbătoresc o zi ce a devenit scumpă tuturor. 1 [unie — Ziua internațională a copilului. Dragostea fierbinte pentru copii — viitorul omenirii — grija părintească de a le apăra viața și sănătatea, de a le crea un viitor fericit și lipsit de griji, unesc în această zi zeci de milioane de oameni cinstiți din toate țările lumii, care, dindu-și minile, se înfrățesc în cadrul aceluiași front de luptă pentru apărarea vieții tinerelor vlăstare, pentru apărarea drepturilor lor la copilărie, la ocrotire și învățămint. Copiii sunt aidoma primăverii: de abia răsăriți, ci întind mîințile lor gingașe spre tot ce e mai frumos, încep să cunoască și să se bucure de tot ce e mai bun in viață. Copiii — aceste vlăstare fragede ale vieții, — sunt urmașii noștri. Ei se vor bucura de roadele muncii noastre, ei vor continua și vor desăvirși tot ceea ce am început noi. De aceea, în țările socialiste, grija pentru copii este ridicată la nivelul unei probleme de stat. Copiii noștri cresc fericiți, se bucură de ocrotire, au la dispoziție școli de toate felurile. Oamenii muncii din țările socialiste, care își croiesc singuri viitorul fericit al lor și al copiilor lor, privesc cu adincă mihnire la situația mizeră a copiilor din țările capitaliste, care de mici simt chinul unei vieți pline de lipsuri, fără perspectivă, fără lumină. In aceste țări, milioane de copii ai celor ce muncesc sunt lipsiți de dreptul de ocrotire socială, de dreptul la învățătură; ei n-au o adevărată copilărie, fiind nevoiți să muncească de la o vîrstă fragedă alături de părinți lor, să fie supuși discriminărilor rasiale și — ceea ce este mai groaznic, să fie vinduți ca o marfă oarecare, așa cum se petrece în Japonia, unde un eiine de rasă costă 30 dolari, iar o fetiță... 22 dolari. Lipsiți de lumina învățăturii, copiii din țările capitaliste și coloniale cresc ignoranți, întunecați la minte. O statistică publicată de organizația UNESCO arată că in toate țările capitaliste și coloniale, în medie, din 10 copii 5 nu merg niciodată la școală, 4 urmează cîțiva ani la o școală elementară și numai unul ajunge într-o școală medie. 55 la sută din populația mai mare de 10 ani, n-a mers niciodată la vreo școală. „Dacă populații întregi sunt ignorante — se spune in statistică — aceasta se datorește faptului că ele suferă de foame, de mizerie, de boli, sau de toate acestea la un loc, și mai ales de umilire”. In această privință, cea mai gravă situație poate fi intilnită in țările capitaliste slab dezvoltate și în țările coloniale. In țările Americii Latine, 14 milioane de copii nu merg la școală. In țările coloniale, această situație este și mai grea. Ocrotirea socială nu există, în fond, în țările capitaliste. Despre ce fel de ocrotire poate fi vorba în Turcia, unde din cei 100.000 copii părăsiți, numai 3.000 copii sunt adăpostiți în case ale copilului? Despre ce fel de ocrotire sanitară poate fi vorba în Coreea de Sud, unde 50 la sută dintre noii născuți mor in primul an al vieții lor? Iată dar numai cîteva exemple, care dovedesc fără putință de tăgadă, că in țările capitaliste copiii oamenilor muncii n-au copilărie, pentru că guvernele capitaliste consideră că investirea capitalurilor pentru construirea de spitale și școli înseamnă o afacere proastă. Acestea nu pot da beneficiile pe care le dau fabricile de armament și muniții. Iată tabloul situației jalnice a copiilor oamenilor muncii din țările capitaliste. Cu totul alta este viața copiilor din țările socialiste și, in primul rind, a copiilor din Uniunea Sovietică. In aceste țări, copiii sunt socotiți, pe drept, schimbul de mtine al constructorilor vieții noi. Ei se bucură de tot ceea ce poate oferi viața mai frumos și mai bun. Viața acestor copii se poate ase ralii cu florile care cresc și înfloresc sub Îngrijirea atentă a unui bun grădinar. Problema ocrotirii copiilor, a educației lor cetățenești, a invățămintului preșcolar și școlar sunt probleme cărora li se dă o mare atenție. In patria noastră a rămas de domeniul amintirilor tristul tablou al copiilor vagabonzi, al copiilor analfabeți, al copiilor lipsiți de ocrotire. încă de la naștere, copiilor noștri le este asigurată ocrotirea și asistența medicală. Nu este de loc Intîmplător faptul că in regiunea Craiova, mortalitatea infantilă a scăzut în anul 1951 la numai 6,8 la sută, față de 15,4 la sută cit era in anul 1938. Aceasta dovedește că preocuparea regimului nostru democrat-popular față de sănătatea copiilor are o bază reală, care se concretizează în întinsa rețea de pediatric înființată în anii puterii populare. Recenta consfătuire interregională de pediatric, care s-a ținut la Craiova în zilele premergătoare zilei de 1 Iunie și in cadrul căreia numeroși oameni de știință din întreaga țară și-au unit glasurile pentru a găsi noi remedii în scopul vindecării anumitor boli la copii, constituie de asemenea o dovadă a grijii partidului și guvernului față de sănătatea celor mici. In regiunea noastră, ca de altfel in întreaga țară, nu există copii care să fi rămas în afara școlii. Grija pentru instrucția și educația copiilor are la bază înființarea a numeroase școli, pregătirea unui număr tot mai mare de învățători și profesori. In regiunea Craiova funcționează peste 1700 asemenea școli. Lumina cărții pătrunde astăzi pînă la copiii din cele mai îndepărtate cătune. La noi nu există copii vagabonzi. Copiii mici, rămași fără părinți, sunt adăpostiți în Case ale copilului. Copiii orfani mai mari sunt dați in plasament familiar. Numai pentru anul în curs, în regiunea Craiova s-a alocat un fond de un milion doi, pentru întreținerea copiilor aflați în plasament familiar. In regiunea noastră, în intimpinarea Zilei internaționale a copilului, a avut loc o serie de manifestări cu caracter de masă, din care trebuie reliefate în primul rând acțiunile comisiilor de femei, care, cu ajutorul comitetelor de sprijin de pe lângă unitățile de copii și spitalicești, au organizat serbări, bazare, etc. Banii proveniți in urma acestora vor fi folosiți la diferite amenajări la unitățile de copii, pentru amenajarea de salarii, zone verzi, baruri pentru copii, etc. De asemenea, s-au desfășurat o serie de manifestări artistice și sportive ale pionierilor și școlarilor, care in zilele premergătoare zilei de 1 Iunie, au organizat excursii, focuri de tabără și s-au intîlnit cu fruntași în producție. In școlile din regiune, a fost organizată „săptămina copilului”, în cadrul căreia școlarii au desfășurat diferite activități practice. Dar cite lucruri frumoase se pot : .... spune despre grija parinteasca a regimului nostru democrat-popular față de cei mai mici cetățeni ai patriei. Creșele și căminele de zi, unde copiii muncitorilor aflați în producție primesc o bună educație și îngrijire, grădinițele de copii și căminele de copii infirmi, teatrele de păpuși, literatura și filmele pentru copii, taberele de vară, coloniile la munte și la mare, magazinele cu articole pentru copii și multe altele constituie tot atâtea dovezi ale vieții fericite a copiilor noștri. Insă pentru a putea pregăti copiilor noștri o viață fericită și lipsită de griji, avem nevoie de pace. De pace au nevoie toate popoarele lumii, spre a putea munci și crea cu mai multe bunuri pentru copiii lor, pentru a le apăra viața și a le asigura viitorul. De aceea, sărbătorind Ziua internațională a copilului, oamenii muncii din regiunea noastră, alături de întregul nostru popor muncitor, își unesc glasul cu cel al sutelor de milioane de oameni cinstiți din lumea întreagă, cerînd încetarea experiențelor cu armele termonucleare, încetarea cursei înarmărilor și înfăptuirea dezarmării. Cu acest prilej oamenii muncii din regiunea noastră își reînnoiesc angajamentul de a lupta pentru cauza păcii, legini o indisolubil de apărarea vieții copiilor — viitorul de aur al patriei noastre socialiste. Un nou magazin de confecții Zilele trecute a luat ființă in orașul Strehaia un magazin de confecții. încă din primele zile de la deschiere, magazinul s-a bucurat de o mare afluență de cumpărători. Au fost vindute cetățenilor un mara număr de costume bărbătești, rochii, etc, in valoare de 700.000 lei. Magazinul este aprovizionat cu tot felul de confecții de bună calitate. COMANION . coresp,. ANUL XIII Nr. 3826 SIMBÄTÄ 1 IUNIE 1957 4 pagini, 20 bani Citiți în pagina 4-a — Ca rezultat al presiunii cercurilor comerciale și în ciuda opoziției dîrze a Statelor Unite Anglia a redus restricțiile la comerțul cu China. — Mari manifestații antiimperialiste in Liban. — Măsuri excepționale în Taiwan. De pe întinsul regiunii noastre 429 tone cereale contractate într-o singură zi de către cooperativele din raionul Caracal Consiliile de conducere aleionul Caracal au desfășurat o a avantajelor prevăzute în H.C. citori. Rezultatele acestei munci într-o singură zi au fost cooperativa din comuna Studina, ci 20 tone griu, iar cea din Gosta Numai în 19 zile, cooperați tractat cu G.A.C., C.A.P., întorăcitori cu gospodării individuale zumle. Cele mai bune rezultate cooperativa din comuna Celaru a contractat cu țăranii muncitori In prezent, in întreg raionul cerealelor continuă cu intensita cooperativelor de consum din laintensă muncă de popularizare M. 549 în rîndul țăranilor mais-au concretizat în faptul că, tractate 429 tone cereale. Da pe pildă, a reușit să contracteze văi 25 tone griu, vele din raionul Caracal au conășinițe agricole și țăranii mun 1.000 tone griu și 45 tone poîn această perioadă le-a obținut (președinte Marin Goanță), care 150 tone griu și 40 tone porumb. I CarneiH, acțiunea de contractare te. MARIN OPREA coresp. Realizările muncitorilor de la tăbăcăria Lucovăț Muncitorii, tehnicienii și inginerii care lucrează în cadrul tăbăcăriei Bucovăț din Craiova, desfășoară o activitate din ce în ce mai rodnică. Antrenați în întrecerea socialistă ei depun toate eforturile, în scopul obținerii unei producții tot mai mari de bunuri de larg consum. Roadele străduințelor de care au dat dovadă n-au întîrziat să se arate. Ele sunt concretizate în faptul că, numai pină la 28 mai a.c. planul producției globale a fost realizat in proporție de 102,5 la sută, respectindu-se totodată și planul pe secții. Astfel, la secția piele - fețe planul a fost depășit cu 14,8 la sută, la secția opincărie cu 7 la sută, iar la sectorul vegetal s-a înregistrat de asemenea o depășire a planului de 2,6 la sută. La realizarea acestui succes și-au adus contribuția muncitori ca Alexandru Iliceanu, Ion Dincă, Gheorghe Florescu, Constantin Tricu, Ilinca Ișelniceanu și alții care și-au depășit normele zilnice de producție cu procente ce variază între 40—90 la sută. Muncă cu spor în cooperativa agricolă de producție Membrii cooperativei agricole de producție „Vasile Roaită” din comuna Sadova, satul Damian, raionul Gura Jiului, dornici de a obține rezultate frumoase încă din primul an de muncă în comun, au căutat să fie cei dinții la executarea muncilor agricole. Comitetul de conducere a reușit să mobilizeze pe toți membrii cooperatori în vederea executării tuturor lucrărilor de calitate și la timpul optim. Pină in prezent a fost privit griul de pe 25 hectare și s-au executat lucrări de prășit pe o suprafață de 32 hectare însâmînțate cu porumb hibrid în cuiburi așezate în pătrat. De asemenea, au mai fost prășite a doua oară două hectare de cartofi, două hectare de floarea-soarelui, etc. C. H. DUMITRESCU coresp. Au executat lucrări de plivit și prășit Imediat ce timpul a devenit favorabil, membrii gospodăriei agricole colective „Steaua Roșie” din comuna Oveselu, raionul Oltețu, au trecut la munca pentru întreținerea culturlor. Astfel, ei au terminat prășitul a 5 hectare de floarea-soarelui, două hectare sfeclă furajeră, 5 hectare vie și au privit suprafața de 70 hectare cultivate cu griu. S-au evidențiat în aceste munci colectiviștii: Nicu Manolache, Ștefan Nistor, Ilie Tudose, Maria Vintilă și alții. De asemenea, colectiviștii din GAC „Gheorghe Doja” din Puiești, au terminat plivitul celor 145 hectare cultivate cu griu și au prășit 28 hectare floarea-soarelui, 6 hectare cartofi și 3 hectare ceapă. I. GRECI corespJ , COMUNICATUL DIRECȚIEI AGRICOLE REGIONALE Ploile abundente căzute în ultimele zile au provocat inundații in majoritatea raioanelor, prin revărsarea apelor. Pe suprafețe însemnate ocupate de culturi, apa băltește. Dacă apa va continua să băltească fără a se lua măsuri de scurgere, există pericolul asfixierii (înăbușirii) plantelor, ceea ce poate duce la pierderi însemnate de recolte. Pentru a preîntîmpina eventualele pierderi de recolte, GAS, G.A.G., C.A.P., întovărășirile agricole și țăranii muncitori cu gospodării individuale au datoria patriotică de a participa în număr cît mai mare la acțiunea de desecare și scurgere a apelor care băltesc pe culturi, executînd șanțuri de scurgere pe terenurile înclinate, iar pe cele fără pantă executînd gropi pentru colectarea excesului de apă. De asemenea, acolo unde se fac lucrări de îndiguire și baraj ca de exemplu pe văile Oltului, Oltețului, Jiului, Amaradiei, Motrului, Tismanei, etc. precum și de-a lungul luncii Dunării, toți oamenii muncii de la sate sunt chemați să contribuie cu însuflețire la executarea grabnică a acestor lucrări. In același timp ploile căzute au împiedicat executarea lucrărilor de întreținere a culturilor, favorizînd dezvoltarea buruienilor care înăbușe culturile, ducînd la pierderi însemnate de recolte. Iată de ce, în aceste zile," mai mult ca oricînd, este necesar a se mobiliza toate forțele în vederea executării grabnice a prășitului la porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, bumbac) și altele, folosindu-se fiecare clipă bună de lucru chiar între ploi. Acolo unde terenul nu permite folosirea mijloacelor mecanizate, se va aplica prășitul manual și chiar smulgerea buruienilor dacă situația o cere. Inginerii și tehnicienii agronomi din unitățile socialiste de stat și socialist-cooperatiste precum și toți oamenii muncii de pe ogoare, au sarcina și, în același timp, datoria de a verifica și controla fiecare parcelă de teren, fiecare cultură în parte, și cu spirit de răspundere, să ia cele mai corespunzătoare măsuri în scopul asigurării unei recolte bogate. Acolo unde culturile păioase și prășitoare au fost compromise total, se impune a se trece la intoarcerea și însămînțarea terenurilor care au fost ocupate de ele cu porumb pentru boabe, care, chiar dacă nu va ajunge la maturitate deplină, se va folosi ca porumb pentru siloz, obținînd astfel un furaj de calitate superioară, a cărui valoarea nutritivă echivalează chiar cu a porumbului boabe. Terenurile de pe care apa se va retrage mai tîrziu, se vor rnsămința cu porumb furajer, mei, dughie, iarbă de Sudan, legume tîrzii, etc. In cazul în care culturile prășitoare prezintă goluri, se va trece fără întîrziere la complectarea lor prin împănare. O atenție deosebită trebuie sa se acorde recoltării furajelor și îndeosebi a lucernei și trifoiului. Pentru conservarea și depozitarea in bune condiții — din cauza timpului ploios neputîndu-se face uscarea complectă — se recomandă a se clăi în amestec cu paie uscate în straturi alternative. In acest fel se evită pericolul încingerii și stricării furajelor. Date fiind condițiile excepționale din acest an, toți oamenii muncii de pe ogoare, inginerii și tehnicienii agronomi, să nu-și precupețească nici un efort în lupta pentru salvarea recoltelor) asigurînd astfel o producție sporită, menită să contribuie intr-o ci mai mare măsură la aprovizionarea populației muncitoare cu alimente și a industriei noastre socialiste cu materii primei în întîmpinarea Festivalului Cucit se apropie ziua deschiderii Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților de la Moscova, cu atît activitatea pionierilor și școlarilor din comuna Borăscu, devine mai intensă. Sub îndrumarea instructoarei superioare de pionieri, Solescu Elisabeta, elevii din această comună au sădit 403 de pomi. Pionierii Bălă Dumitru, Mateescu Ecaterina, Popescu Vasile și Bălă Nicolai au fost in frunte. Tot la fel și pionierii din comuna Grozești au sădit 160 de pomi. Fruntași în această acțiune au fost Udrea Dumitru, Ciobanu Nicolae și Chiriță Ion. GODEANU ȘTEFAN coresp. ÎNSEMNĂRI Expoziția cu obiecte pentru copii — Aveți și hăinuțe de băieți? — Pentru ce vîrstă? — Doi ani. — Poftim un spilhozen croșetat. E tare drăguț și cred că are să-i vină bine. Tînăra a luat spilhozenul și a început să-l examineze. Se gîndea probabil cum are să-i vină lui Răducu. Apoi, spuse parcă un chip de scuză: — Știți, aș fi venit cu el) dar cu timpul ăsta... Intr-adevăr, afară cernea o ploaie deasă. Cu toate acestea, in micul local al expoziției cu vînzare — organizată în întîmpinarea Zilei internaționale a copilului — vizitatorii, și mai ales vizitatoarele, intrau mereu. Tînăra a cumpărat spilhozenul și a plecat. Locul, în fața mesei unde tovarășa Georgescu vindea obiectele care se cereau, i s-au luat alte cumpărătoare, care mai înainte priviseră cu atenție obiectele expuse și acum se hotărîseră probabil ce anume să cumpere. Pe frumoase covoare, prinse pe pereți, stau agățate zeci și zeci de rochițe cu culori vii, costumașe pentru băieți până la 3 ani, hăinuțe de molton, bonețele, fețe de pernă, fețe de masă cu șervețele, broderii, lucru de croșetă, și multe altele, care de care mai atrăgătoare. Fiecare lucru te atrage și fară discuție că nu poți pleca) fără să fi cumpărat ceva, cu gîndul la băiețelul sau fetița care te așteaptă acasă, sau gîndind în ultimă instanță la acei copii cărora li se va cumpăra îmbrăcăminte și încalțaminte cu banii rezultați în urma vînzării obiectelor din expoziție. Așa se face că, din cele 400 de obiecte expuse la deschidere, după două zile rămăseseră 300. Dar expoziția cu obiecte pentru copii nu s-a făcut singură si se cuvine — fără îndoială — să vorbim și despre harnicele femei care, in timpul lor liber, au lucrat cu dragoste fiecare obiect, care acum este admirat și cumpărat de vizitatorii expoziției. Inițiativa deschiderii unei asemenea expoziții in intimpinarea Zilei internaționale a copilului, aparține comisiei de femei de pe lingă sfatul popular al orașului Craiova. Membrele comisiei s-au sfătuit între ele și au cerut și părerea gospodinelor din grupele de femei. Acestea au primit cu bucurie inițiativa și s-au angajat să contribuie cu munca lor la reușita expoziției. Comisia de femei le-a pus la dispoziție unele materiale, plandină, șifon, etc. cumpărate cu banii proveniți din festivalurile artistice organizate cu ajutorul comitetelor de sprijin de la Casa copilului și căminul de băríni. In casele multor gospodine lumina electrică a ars pină seara tîrziu. Harnicele membre ale grupelor de femei pregetat să-și sacrifice n-au din timpul lor liber, pentru a termina cît mai curînd obiectele pentru expoziție. Mai mult de 300 de femei au fost antrenate în această muncă, iar rezultatele au fost îmbucurătoare. Gospodinele Georgescu Alexandrina, Bartoc Mitrina și Cepoi Maria, au lucrat cele mai multe obiecte. Georgescu Jeni și Dumitrescu Aurelia au adus pentru expoziție obiecte croșetate și hăinuțe pentru copii. Constăritinescu Nicolița a lucrat frumoase fețe de masă cu șervețele din Olandă, iar Croitorii Elena și Mateescu Florica au contribuit cu 20 de fețe de pernă pentru copii. Cu banii ce-i va stringe in urma vinzării obiectelor de la expoziție comisia de femei va procura daruri pentru cele 120 fetițe de la căminul de copii infirmi, pentru copiii de la căminul de zi din bulevardul Republicii, pentru copiii de la școala de surdo-muți, pentru cei internați la secția de fitiziopediatrie) etc. Și acum un ultim amănunt. Multe dintre cititoarele noastre vor fi curioase să viziteze expoziția cu vînzare, dar se prea poate să nu știe unde se găsește. Pentru aceasta, adăugăm și adresa: terasa I-a a pieți centrale, iar pentru toate celelalte cititoare, un îndemn de a vizita neîntîrziat expoziția și bine înțeles, de a cumpăra fiecare din frumoasele obiecte ce se găsesc acolo. CORNEL CONSTANTINESCU Vizitatoarele privesc cu atenție obiectele pentru copii, de la expoziția cu vînzare deschisă Ia intimpinarea Zilei internaționale a copilului.