Inainte, februarie 1959 (Anul 16, nr. 4340-4363)

1959-02-01 / nr. 4340

A Vor realiza însemnate economii de materiale (De la subredacția noastră volun­tară ). Un viu interes a trezit pre­lucrarea cifrelor de plan pe anul 1959 in rândul colectivului de muncă de la fabrica de confecții „Tudor Vladimi­­rescu” din Tg. Jiu. Rezultatele obținute de acest colec­tiv in cursul anului trecut au bucurat mult pe muncitorii de aci, dar ana­­lizînd toate posibilitățile întreprin­derii, ei au ajuns la concluzia că In anul acesta se pot obține rezultate mult mai bune dacă se vor mobiliza toate rezervele interne de care dis­pune întreprinderea. Ca urmare, a fost întocmit un plan de măsuri teh­­nico-organizatorice, prin a cărui apli­care se vor obține însemnate economii de materiale și deci o serioasă contri­buție la reducerea prețului de cost. Planul prevede revizuirea procesului tehnologic al producției, putîndu-se astfel realiza economii de 20.000 lei. De asemenea, prin reducerea consumu­rilor specifice, se vor realiza economii de materiale în valoare de peste 16.000 lei. P. ZAMFIR ANUL XV NR. 4340 DUMINICĂ 1 FEBRUARIE 1959 4 pag. 20 bani Comunistul Ștefan Neagu de la Centrul Mecanic Caracal, (in clișeu) muncește cu multă tragere de inimă pen­tru realizarea sarcinilor de plan ale întreprinderii. Depășirea sa de plan ajunge la 50—55 la sută. Fiecare muncitor, tehnician și inginer să realizeze cît mai multe economii in producție Chemarea adresată muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din întreaga țara de colectivele a opt întreprinderi din Capitală Angajamentul colectivului de muncă de la uzina 1 Noiembrie"-Craiova . Fiecare om al muncii are datoria­­ patriotică de a contribui la realizarea planului de stat, la obținerea a cu­ mai multe economii in producție, în vede­rea continuei dezvoltări a economiei noastre naționale. Acest lucru a fost subliniat în lucrările plenarei C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958, care au pus în fața colectivelor din în­treprinderi sarcina reducerii accen­tuate în acest an, a prețului de cost al produselor. Expunerea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la această plenară a arătat importanța deosebită a reducerii prețului de cost pentru sporirea a­­cumulărilor statului, pentru dezvol­tarea economiei naționale și creșterea nivelului de trai al poporului, subli­niind că lupta pentru micșorarea cos­turilor ș­i producție în toate ramurile economiei naționale este o sarcină e­­conom­ică centrală. Pornind de la a­­ceastă sarcină, un număr de opt co­lective de muncitori și tehnicieni din întreprinderile din Capitală, au adre­sat o prețioasă chemare la întrecere că­tre toți muncitorii, tehnicienii și ingi­nerii din țara noastră, chemare al cărei obiectiv îl constituie realizarea de cît mai multe economii în produc­ție. Prin creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost pe baza reducerii consumurilor specifice de ma­terii prime, materiale, energie și com­bustibil și prin îmbunătățirea cali­tății produselor, — colectivele din cele opt întreprinderi din Capitală se an­gajează să realizeze economii de peste 16 milioane lei. Colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la uzina „7 Noiembrie”­­Craiova, primește cu entuziasm această chemare și se angajează ca până la sfirșitul anului să realizeze peste plan economic în valoare de 771.000 lei, fiind hotărit să-și aducă astfel con­tribuția la marea acțiune pornită în întreaga țară pentru sporirea acumu­lărilor socialiste. La I. R. I. L. Filiași trebuie luate măsuri pentru ca Planul de producție pe anul 1959 să fie realizat la toate ramurile și pe sortimente Ca urmare a sarcinilor trasate de plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 și pe baza planului local de stat pe anul 1959, industria locală a regiunii noastre va trebui să verse la buget sub formă de beneficii, cu 22 la sută mai mult decit în­­ anul trecut. Pentru realizarea acestor ve­nituri, producția globală a industriei locale va trebui să crească cu 4,5 la sută, iar producția industrială cu 20 la sută față de 1958, creșterile cele mai importante urmînd să se obțină în ramurile: materiale de cons­trucție, metalurgică și extractivă a materialelor de construcție. In vederea realizării cu succes a acestor sarcini sporite, conducerile în­treprinderilor d­e industrie locală din regiunea noastră, sub îndrum­area co­mitetelor executive ale sfaturilor popu­lare raionale, au datoria de a orga­niza în cele mai bune condiții pro­cesul de producție. Aceasta este ne­cesar să se facă pe baza unei analize temeinice a modului cum s-a muncit anul trecut, cînd au existat o serie de deficiențe, trăgindu-se învățămin­tele cuvenite și trecîndu-se la lichi­darea practică a lipsurilor încă de la începutul anului. întreprinderea de industrie locală din raionul Filiași n-a reușit să ob­țină cele mai bune rezultate în rea­lizarea planului­ de producție pe anul 1958. Planul producției globale pe a­­cest an a fost realizat în procent de 93,9 la sută. Cauza se datorește faptului că nu a existat o preocupare suficientă în vederea îndeplinirii pla­nului LA TOATE RAMURILE ȘI PE SORTIMENTE. In vreme ce, la unele ramuri și sortimente planul a fost realizat și chiar depășit, la altele el nu a fost realizat, lucru ce s-a răs­­frînt negativ asupra producției globale. O pondere importantă în planul de producție la I.R.I.L. Filiași o are ramura extractivă a materialelor de­ construcție. La această ramură, planul pe 1958 a fost realizat în procent de 123 la sută. Trebuie scos în evi­dență faptul că au fost extrase 79.707 tone balast de rîu (cu 32 la sută mai mult decît era planificat), 21.930 tone nisip (cu 9 la sută peste­­ pla­nificare) și 9.475 tone pietriș ciuruit (cu 11 la sută peste plan). Sarcina de plan a mai fost realizată cu 106 la sută la energie electrică, cu 128 la sută la ramura metalurgică, cu £ 00,3 la sută la ramura lemn. ^pefüd­ente serioase fir a­u înregistrat însă în ramura alimentară. Cu toate că la afumă­turi de porc planul a fost realizat cu 126 la sută­, la carne (abator) din sarcina de plan de 263 tone nu s-au realizat dorit 201,9 tone. In cea mai mare măsură, această lipsă se atribuie O.R.A.C.A. Filiași care n-a respectat sarcinile contractuale și n-a livrat numărul de animale prevăzut în contract. Nu este mai puțin ade­vărat că nici comitetul executiv al sfatului popular raional, care răspunde direct de bunul mers al industriei lo­cale n-a tras la răspundere cu toată periozi­atea con lu­cerea O.R.A.C.A.-Fi­­liași, lăsînd ca lucrurile să meargă la voia întîmplării, fapt ce s-a soldat cu rezultatele arătate mai înainte. Co­mitetul executiv al sfatului popular raional și conducerea întreprinderii nu au lămurit încă situația celor cîteva pive (reprezentînd ramura textilă), care sînt lipsite de comenzi și deci ne­rentabile și la care planul nu s-a realizat decît­ în procent de 65 la sută. Trebuie studiată problema tre­cerii acestor pive în subordinea sfa­turilor populare comunale respective, pentru a nu mai greva asupra p­lanului de producție al întreprinderii, îtrucît activitatea lor este lipsită de continuitate. In anul precedent au existat lip­suri și in ceea­­ce privește sarcina re­ducerii prețului de cost. Dacă la unele materiale de construcție din ramura extractivă s-au realizat intr-adevăr re­duceri la prețul de cost, în schimb acesta a fost depășit la carne de vită cu 1.590 lei per tonă, iar la h­arne de porcine cu 2.513 lei per tonă. Aceasta a condus la nerealizarea be­neficiului planificat, întrucît din pla­nul de beneficii de 330 mii lei­­­ nu s-au realizat decît 285 mii lei. La situația financiară nesatisfăcătoare a I.R.I.L. Filiași au mai contribuit și menținerea unor stocuri supranorma­­tive de materiale și produse finite, pre­cum și nerecuperarea unor debite vechi. Din toate aceste lipsuri, conducerea întreprinderii are datoria să tragă în­vățămintele cuvenite. In primul rînd ca (Continuare in pag. 2-a). Lucrările celui de al XXI-lea Congres al P. C. U. S. ședința din după amiaza zilei de 30 ianuarie MOSCOVA 30 (Agerpr­es).­­ Ședin­ța din după-am­iaza zilei de 30 ianua­rie a celui de-al XXI-lea Congres al P.C.­ T.S. a fost prezidată de NIKOLAI IGNATIOV. In cadrul discuțiilor la raportul lui N. S. Hrușciov, primul a luat cuvîntul acad. M. LAVRENTIEV, vicepreședinte al Academiei de științe a U.R.S.S., președintele filialei din Siberia a aca­demiei, care a vorbit despre sarcinile trasate prin planul septenal științei so­vietice și savanților sovietici. A urmat ua cuvînt L. BREJNEV, membru al Prezidiului C. C. al P.C.U.S., care a vorbit pe larg despre dezvol­tarea producției metalurgice în cursul septenalului. In continuare a luat cuvîntul A. RIBAKOVA, lăcătuș la fabrica de arti­cole de cauciuc din Moscova, P. LOMAKO (Siberia), președintele Consiliului Economiei Naționale din Krasnoiarsk s-a referit în intervenția sa la planul septenal de dezvoltare a Industriei ținutului Krasnoiarsk. S. BOIKO, președintele colhozului Lenin din regiunea Poltava (Ucraina), a înfățișat delegaților la Congres suc­cesele realizate de artelul pe care-l conduce. Apoi delegații la cel de-al XXI-lea Congres au fost salutați în numele co­muniștilor din Finlanda și al poporului finlandez de VILE PESSI, secretar general al P. C. din Finlanda. Ultima a luat cuvîntul în ședința din după-amiaza zilei de 30 ianuari DOLORES IBÁRBURI, secretar gene­ral al C. C. al P.C. din Spania, care a transmis celor prezenți un frățesc și entuziast salut din partea întregii Spanii muncitoare și progresiste. In ședința din după-amiaza zilei de 30 ianuarie delegații au fost in­formați că pe adresa Congresului au sosit telegrame de salut din partea partidelor frățești din Sudan, Turcia. Petroliștii din R.A.S.S. Tătară (cursul mijlociu al Volgăi) au comunicat în telegrama lor adresată Congresului des­pre descoperirea unor noi zăcăminte de petrol, avînd o mare însemnătate pen­tru dezvoltarea acestei importante re­giuni petrolifere a Uniunii Sovietice. Un plan al păcii și progresului Zilele trecute, după terminarea ore­lor de producție, muncitorii și mun­citoarele schimbului de dimineață din secția țesătorie a fabricii „Indepen­­dența”-Craiova, au mers în sala de ședințe. Se anunțase că are loc o con­vorbire a agitatorului I. Ene despre însemnătatea celui de-al XXI-lea Con­gres extraordinar al P.C.U.S. „In aceste zile, atenția întregii lumi este îndreptată către Moscova, unde își desfășoară lucrările cel de-al XXI- lea Congres al P.C.U.S.”, și-a înce­put agitatorul I. Ene convorbirea sa. După ce a arătat uriașele succese ob­ținute de poporul sovietic In perioada care a trecut de la cel de-al XX-lea Con­gres, tov. Ene a spus: „In perioada 1959—1965 Uniunea Sovietică își pro­pune să realizeze sarcini mărețe. Așa cum se arată în raportul tovarășului N. S. Hrușciov, problema fundamen­tală a planului de 7 ani, care este dis­cutat la Congres, este asigurarea unui maxim câștig de timp in întrecerea pașnică dintre socialism și capitalism. Aceasta nu-i o sarcină ușoară, dar ea va fi îndeplinită. In această perioadă volumul producției globale a indus­triei Uniunii Sovietice va crește cu 80 la sută, iar al producției agricole de 1,7 ori. Asemenea sarcini nu și se poate pune decît un stat socialist, un stat în care au fost descătușate toate for­țele creatoare ale poporului”. In convorbirea sa, agitatorul I. Ene a insistat asupra acelei părți a ra­portului care se referă la creșterea bunăstării poporului sovietic, sptmind: Uriașa dezvoltare a forțelor de pro­ducție in toate domeniile de activitate va permite și o creștere considera­bilă a nivelului de trai material și cultural al oamenilor muncii. Astfel, veniturile reale ale muncitorilor și funcționarilor, precum și ale colhoz­nicilor vor spori până la sfirșitul septe­nalului cu circa 40 la sută, vor crește foarte mult sumele alocate de stat pentru asistența socială a oamenilor muncii, se vor construi în acești ani circa 15 milioane apartamente. O rea­lizare de mare Însemnătate este aceea că în Uniunea Sovietică vor exista la sfârșitul septenalului cea mai scurtă zi de lucru și cea mai scurtă săptă­­mână de lucru din lume”. „Planul septenal — a continuat vor­bitorul — reprezintă o etapă hotărâ­toare în întrecerea pașnică dintre so­cialism și capitalism. Așa cum se a­­rată în raportul tovarășului Hruș­ciov, în 1965 producția globală a în­tregului lagăr al socialismului va fi mai mare decit a lagărului capitalis­mului. Aceasta înseamnă că sorialismul va fi mai puternic decît capitalismul ceea ce va determina implicit o întărire a forțelor­­­ păcii și o slăbire a forțelor războiului. Vor fi deci condiții mai favorabile pentru preîn­­timpinarea unui război mondial. Toa­te acestea fac ca planul septenal să se bucure de aprecierea unanimă a milioanelor de oameni cinstiți de pe în­treg globul pămintesc, ca el să re­prezinte cu adevărat un plan al păcii și progresului”. După expunerea tov. I. ENE, au­ luat cuvîntul muncitori care, in cu­vinte calde, și-au exprimat admira­ția lor față de perspectivele mărețe ce e oferă traducerea în viață a pla­nului de 7 ani. — Prin presă și radio — a spus tov. Anton Cotoi, am luat cunoștință de raportul expus de tovarășul Hruș­ciov la cel de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. Cu toate că o serie de cifre stabilite de Congres sunt de-a dreptul uluitoare, eu sunt ferm con­vins că oamenii sovietici, așa cum­ au îndeplinit orice sarcini puse de pare­tid, se vor îndeplini și pe acestea.­­ Această siguranță, a adăugat­ tov. Constantin Vasile ne-o dau și realizările mărețe obținute de Uniu­nea Sovietică în cei 3 ani care au tre­cut de la cel de-al XX-lea Congres al P.C.U.S. Dacă vorbim de perspec­tivele ce le oferă îndeplinirea planu­lui septenal, — cred că deosebit de grăitor este faptul că in 1965 Uniunea Sovietică va fi aproape încă o dată mai puternică decît în prezent. Și acest lu­cru nu-i da joc puțin.­­ Toți cei care au luat cuvîntul, în a­­fară de faptul că și-au exprimat În­crederea că sarcinile trasate poporului sovietic de cel de-al XXI-lea Con­gres al P.C.U.S. se vor realiza, s-au angajat să lupte pentru înfăptuirea sarcinilor puse de plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, pentru ca împreună cu întregul nostru popor muncitor să-și aducă și ei contribuția la întărirea lagărului socialist. Se dezvoltă sectorul socialist al agriculturii Oamenii se unesc, iar torța munții crește Vești bune au circulat din sat în sat, aproape de la om la om. Mulți ai­ văzut la fața locului, alții au a­­flat citind ziarele sau din discuții cu prietenii și vecinii lor. Aceste vești se referă la faptul că gospodăria colec­tivă din Valea Stanciului, raionul Se­­garcea, este de mult milionară, că numai sectorul zootehnic, grădina de zarzavat și cultura orezului au adus gospodăriei colective un venit de peste 700.000 lei în anul trecut și că membrii acestei gospodării colective­­ este vorba despre cei ce au muncit în colectivă, pentru că acum toată comuna este colectivizată), au primit, pe lingă pro­duse in natură și Însemnate sume de bani pentru zilele-muncă efec­tuate. Au mai aflat oamenii că gospodăria colectivă din Horezu-Poenari, tot din raionul Segarcea, a realizat chiar și in condițiile de secetă ale anului tre­cut 500 kg. porumb și peste 400 kg. griu la hectar mai mult decît țăranii muncitori cu gospodării individuale, că G.A.C. din Segarcea a obținut 5000 kg. struguri la hectar și că va­loarea zilei-muncă la această gospo­dărie a ajuns anul trecut la peste 35 lei. Toate acestea, oamenii le-au văzut cu ochii lor și s-au convins că și locul lor este in marea familie a țăranilor muncitori care și-au unit pămintul, inventarul de lucru și forța de muncă în gospodăriile colective. In aceste zile, veștile bune s-au în­tețit. In raionul Segarcea au fost complet colectivizate comunele: Mă­ceșul de Sus, Birca, Birza, Horezu-Poenari și Goicea; satele Curmătura, Fintînele, Portărești și altele. —La Foișor acum e frământare. Unii zic să stea în Întovărășire, alții, mai șovăielnici, nici de asta nu vor să audă. Ii ține in loc nehotărirea, în­doiala, dar cei mai mulți, 180 la număr — au făcut cereri să înființeze gospodăria colectivă. Primii au fost comuniștii Ei au început munca de colectivizare: Dumitrașcu N. Dumi­tru, Duță Sterie, Ion Sirbu, Nicolae Găvănescu, Ion P. Firu. Cu ei au venit și alții. Acum, în fiecare seară se adună la școală și discută, plănuiesc și chibzuiesc cînd să inaugureze co­lectiva, cum să organizeze munca, pe cine să aleagă in conducere și multe altele... A VENIT VORBA DE GRADINA Acum cîteva zile, foișorenii s-au adunat din nou să discute ce tre­buie să facă în viitor. Ei vor­beau de pe acum ca niște colectiviști. La ordinea de zi se discuta pro­blema răsadnițelor, fiindcă foișorenii sînt grădinari iscusiți. Moștenesc gră­dinăritul din tată in fiu. Acum insă vor să facă grădinărit cum scrie la carte, să se ia la întrecere cu co­lectiviștii din Valea Stanciului. La discuții s-au Înscris cam mulți, vreo 15 la număr. Seara se lăsase de mult timp și totuși foișorenii dis­cutau aprins de răsadnițe, de răsad, pompe mul­țina de semințe bune și de­­ soi. — Asta trebuie să facem noi acum­ elasm­a Ion Mateiescu. Răsadnițe în primul rînd, că rogojini pentru a-i­i la postul răsadului, furci și sape de lucru avem și noi acasă. Pină ce se încălzesc răsadnițele facem rost­ și de sămînță bună. Dar, o dată cu organizarea muncii, hai să să-i murim tot satul și toți să ne unim în colectivă. Numai așa o să avem grădină model in lunca Jiului pen­­­tru cultivarea zarzavaturilor. Grădinul va îmbogăți gospodăria ce plănuim s-o facem iar noi o să trăim mai bine. Ce ziceți, facem colectiva? — O facem! s-au auzit voci multe în sală. — Atunci va fi mai mare bu­curia noastră, iar cei ce șovăie acum­ se vor căi la anul viitor. Foișorenii vor putea vorbi și ei în anul viitor și tot mereu, despre recoltele bogate, despre averea obș­­tească mare, despre veniturile mari la ziua-muncă, așa cum in orice sunt prejurare vorbesc despre colectiviștii din Segarcea, Valea Stanciului sau despre cei din Birza și din multe alte sate chiar din raionul Segarcea. Pentru că, este un lucru știut. Cind oamenii se unesc, forța muncii crește. Cînd crește forța muncii, crește bu­­năstarea celor ce muncesc. I. H. POPESCU toți oamenii muncii din regiu­nea Craiova ci­tesc cu mult in­teres raportul pre­zentat de V. S. Hrușciov la Con­gresul al XXI-lea al PCUS cu pri­vire la :,Cifrele de control ale dez­voltării economiei naționale a URSS pe anii 1959 — 1965". Fotog­rafia noastră înfățișea­ză pe tov. Ion Di­ma , secretar! or­­ganizației de bază de la fabrica de confecții „I. C. Frimu" din Cra­iova, citind unui grup de mane­tori textul prescurtat al raportului pre­zentat de N. S. Hrușciov. în vederea campaniei agricole de primăvară Pregătiri la G. A. S. Devesel In vederea executării lucrărilor a­­gricole din primăvara acestui an, la G.A.S. încă de Devesel au fost organizate pe acum trei brigăzi de cîmp. Fiecăreia din aceste brigăzi i s-a repartizat cite 648 ha. pe care va executa muncile, stabilindu-se cul­turile ce se vor însămînța, precum și celelalte lucrări. O dată cu aceasta, s-a făcut re­partizarea pe brigăzi și a utilaju­lui agricol necesar executării lucră­rilor prevăzute. In prezent, o parte din acest utilaj este supus revizuirii și reparării în atelierul gospodăriei. Pină acum au fost reparate 9 trac­toare, 5 semănători, 6 cultivatoare, 3 motoare stabile, precum și toate plugurile de tractor,­ grapele cu discuri, sapele rotative, pompele certe trifu­ge și remorcile de tractor. Concomitent cu aceste lucrări s-au pregătit prin condiționare 27 tone sămînță de floarea-soarelui și 29 tone ovăz necesare însămințărilor de pri­­măvară. La gospodăria de stat Devesel, tim­pul de iarnă este folosit și pentru ridicarea nivelului profesional al ca­drelor, în care scop funcți­oează cercuri de învățământ profesional, la care participă toți muncitorii gospo­dăriei. EUSTAȚIU POPESCU coresp. SE RADIOFICA COMUNA Comitetul executiv al sfatului popu­lar Gelatu din raionul Caracal, spri­jinit și indrumat îndeaproape de co­mitetul comunal de partid, a trecut la radioficarea comunei. Pină în pre­zent, prin muncă voluntară, s-au trans­portat din pălure 1.200 stilpi, care au și fost fasonați, s-au procurat sîrm­a și toate cele necesare pentru instalarea a­­ 1.800 difuzoare. Au fost aduse de asemenea două motoare și două dinamuri, precum și tabloul de dis­tribuire a curentului. Tot prin muncă voluntară s-au a­­menajat două clădiri pentru instala­rea uzinei și a stației de ra­lioficare. S-au evidențiat comuniștii Gh. Ol­teanu, Prodor Iordan și alții. E. COCORA .coresp.

Next