Inainte, august 1959 (Anul 16, nr. 4493-4517)

1959-08-01 / nr. 4493

Probleme ale plenarei C.C. ai P. M. R. âîfiiil complac pentru sporirea producției și refacerea prețului i­ cost La redacția ziarului nostru continuă să sosească zilnic vești în legătură cu acțiunile însuflețite pornite de oa­menii muncii din toate sectoarele de activitate, pentru înfăptuirea sarcinilor de seamă revenite în cadrul celui de-al doilea plan cincinal și din documente­le plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. într-o scrisoare trimisă ziarului nos­tru de către tov. inginer Savu Ti­­beriu de la întreprinderea de foraj Rășina, autorul trece în revistă reali­zările de seamă obținute de către co­lectivul vestitei brigăzi de foraj din aceste șantiere, colectiv condus de co­munistul Ion Dobre. La baza activi­tății membrilor brigăzii conduse de către tov. Ion Dobre au stat proble­mele cu privire la sporirea productivi­tății muncii și reducerea prețului de cost, ca fiind calea cea mai sigură a creșterii nivelului de trai. In lupta pentru reducerea prețului de cost, colectivul brigăzii conduse de comunistul Ion Dobre a pornit în­trecerea sub semnul chemării: „NICI O ZI SUB PLAN­­ LA FIECARE SONDA FORATA SA REALIZAM LUNAR ECONOMII IN VALOARE DE 30.000 LEI“, întrecere care ia proporții din zi în zi. Documentele plenarei C.C. r. P.M.R. din 13—14 iulie a.c. subliniază prin­tre altele că: „O rezervă importantă o constituie folosirea deplină a capa­cităților de producție, a mașinilor și instalațiilor din toate ramurile Indus­­triei și ale economiei naționale"". Această indicație a călăuzit în fie­care clipă, în fiecare zi­ , în fiecare lună, activitatea harnicilor sondori din brigada condusă de comunistul Ion Dobre. Cu ocazia unei consfătuiri de pro­ducție în cadrul secției a doua forai din Țicleni, brigadierul Ion Dobre, a vorbit colectivului secției despre pro­blema valorificării lucrurilor mărunte, subliniind că fiecare dintre brigadieri conduce brigăzi de forai care au a­­celeași instalații bune, produse ale in­dustriei noastre socialiste. Răspunzînd prin fapte noilor mă­suri luate de către partid în urma plenarei C. C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c., membrii brigăzii tovarășu­lui Ion Dobre s-au angajat să ex­tindă acțiunea de depășire zilnică a planului și de realizare a unui vo­lum sporit de economii. In această acțiune ei au făcut un scurt bilanț la sonda nr. 374 — o economie de 441.946 lei, la sonda nr. 665 — o eco­nomie de 985.532 lei, la sonda nr. 376 — 428.571 lei, iar la sonda nr. 224 — o economie de 519.696 lei. In total, membrii acestei brigăzi au rea­lizat o economie de 2.575.745 lei. A­­ceasta i-a făcut să sporească avîntul în întrecere, să ridice productivitatea granițelor și să reducă prețul de cost. Folosind din plin procedeele a­­vansate de tratare a noroiului de fo­raj cu ciment și cărbune, îngrijind instalațiile, organizînd bine munca în brigadă, valorificînd experiența avan­sată­, sondorii din această brigadă sînt hotărîți să desfășoare tot mai larg lupta pentru sporirea volumului acumulărilor bănești. * Problemele ridicate de plenara C.C al P.M.R. din­ 13—14 iulie a.c. au fost studiate cu, mult simț de răs­pundere de către toți membrii colec­tivului de muncă din sectorul IFET Novaci aparținînd IFET Tg. Jiu. La îndemnul­ comuniștilor, muncitorii și tehnicienii acestui sector au descoperit și valorificat tot mai multe rezerve in­dustriale. Muncitori fruntași cum ar fi Nichifor Mustață, Gheorghe Buștean, Valter Vărzaru, Titu Săliște, Vasile Roșea, Ion Roșea, Vasile Ungureanu, Gheorghe Falcă și alții au contribuit substanțial la valorificarea complexă a masei lemnoase și la sporirea pro­ductivității muncii. După cum ne relatează tov. Gheor­ghe Boncea, muncitorii și tehnicienii din sectorul IFET Novaci au sporit în ultima vreme productivitatea mun­cii cu 17 procente. Această creștere a dus la obținerea unui plus de pro­ducție de 796 m.c. lemn de fag, 288 m.c. doage de fag și 4.341 m. steri lemn de foc din fag. Mai aud Încă,­ pe unii muncitori din Secția noastră, spunînd după ce au terminat modelarea piesei s „Nu se știe cum o și iasă”. Această expresie a lor dovedește că nu au încredere în forța și priceperea lor, nu sînt con­vinși ei înșiși de calitatea pieselor ce le-au modelat. Și nu rareori sînt ca­zurile cînd o parte din piesele lu­crate de astfel de muncitori care stau la îndoială, ies rebut. Echipa pe care o conduc lucrează la formarea diferitelor piese ce se toarnă și se folosesc la numeroasele produse ce se execută în uzina noastră. Pregă­tirea amestecului de formare, a forme­lor pentru asamblarea lor in condiții cît mai bune, o mare atenție din par­tea muncitorilor la formarea piesei, la uscarea miezurilor,­ cît și la turnare, sînt o parte din condițiile ce se cer­la respectarea tehnologiei procesului de turnare. Printre piesele turnate, la care în prezent lucrează echipa mea și care ne-au pricinuit mult necaz, evit carcasele de releu-butolț și pie­sele de la produsul I.U.P.—110, de­oarece o mare parte din ele ieșeau rebut. Aceste piese sînt complicate, a­­vînd pereții cu grosimi diferite. După turnarea fontei în formă, fonta răcin­­du-se, se contractă. Neavînd o canti­tate de material suficient din care piesa să se alimenteze în timpul ră­cirii, iar pereții mai groși ai piesei răcindu-se mai greu, apăreau retasuri, care duceau la rebutarea pieselor tur­nate Ca să înlăturăm acest neajuns, îm­preună cu alți muncitori din­­ echipă și ajutați de maiștri și ingineri, am stu­diat cauzele rebutului și am descoperit proveniența lor. La carcasele de releu­­buhori am propus modificări în forme, adică s-au făcut două maselote (locaș unde se toarnă fonta și de unde se a­­limentează piesa în timpul răcirii­­ oarbe (închise), care au fost amplasate la rețeaua de turnare înainte de a pă­trunde materialul (fonta) în formă și două maselote deschise care alimen­tează piesa din partea superioară cu fontă. Tot la fel, la piesele de la I.U.P.—110 Kv (întrerupător în ulei puțin) s-a făcut o astfel de maselotă în peretele formei din exteriorul pie­sei, unde se depune o cantitate de metal­­(fontă),­ de unde piesa se a­­limentează în timpul răcirii. Retasura se formează în această maselotă din exteriorul piesei și nu în corpul ei. Folosindu-se acest procedeu, am re­dus procentul de rebuturi la aceste piese cu nouă la sută,­ deci cu patru la sută sub cifra admisibă. Din acest exemplu se desprinde că reducerea re­buturilor și îmbunătățirea calității pie­selor date stă în metodele noastre de muncă în grija de a lucra atent, res­­pectind întru totul tehnologia de tur­nare și studiind astfel cauzele ori­căror rebuturi atunci cînd se ivesc. Hotărîrea recentei plenare a C.C. al P.M.R. cu privire la creșterea ni­velului de trai al oamenilor muncii, m-a bucurat foarte mult și mi-a dat noi forțe de muncă pentru a contri­bui pe mai departe la creșterea pro­ducției și productivității muncii și la reducerea prețului de cost — obținînd cu­ mai multe economii, împreună cu membrii echipei pe care o conduc, m-am angajat să realizăm planul lu­nar, ce ne revine cu două zile înainte de termen, să reducem rebuturile cu trei la sută față de cifra admisă și să îmbunătățim în mod continuu cali­tatea pieselor turnate, contribuind in acest fel la dezvoltarea pe mai de­parte a economiei naționale. ANTONIE ANDREI turnător, șef de echipă uzina „Electroputere” Craiova . In ultimii ani, producția bunurilor de larg consum a crescut necontenit. In ma­gazinele comerțului de stat și in magazinele cooperației de consum s-a asigurat astfel o abundență de tot felul de astfel de­ produse. Textile și încălțăminte, bunuri de consum metalice, mobilă etc. în cele mai variate sortimente, se pun la dis­poziția oamenilor muncii la prețuri convenabile. Față de anul 1950, luat ca an de bază, în anul 1959 pro­ducția bunurilor de consum va creș­­te cu 633,1 la sută. Muncă rodnică în cinstea Zilei minerului ROVINARI — (De la subredacția noastră voluntară), însuflețiți de do­cumentele plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c., muncitorii, tehni­cienii și inginerii de la Rovinari obțin zi de zi succese tot mai mari în în­trecerea socialistă, în lupta pentru a da patriei cît mai mult cărbune. După cum ne relatează tov. Gheor­­ghe Negrescu, minerii din cariera „la zi” Rovinari, au depășit in ultima vreme considerabil prevederile de plan. Actualele succese ei le consacră Zilei minerului. Organizîndu-și mai bine munca,­ mem­brii acestui colectiv au reușit, cu ocazia unei zile record să depășească planul zilnic de producție cu 31 la sută. Rea­lizările cele mai Însemnate le-au ob­ținut tov: Nicolae Vulpe, Constantin Botea, Nicolae Costea — excavatoriști și alții. Exemplul lor în întrecerea pentru o producție sporită de lignit a fost urmat și de către tov. Roman Popescu, Constantimi Untaru, D. Iovițoiu.' Membrii podăriei colecti­ve din comuna Orodel, raionul Plenița cu spri­jinul tarilor mecaniza­țe la S.M.T. și G.A.S. Plopșor care le- au venit In a­­jutor cu două combine și batoze de treier au ter­minat treierișul păioaselor in pri­ma zi a săptă­­minii-record. In clișeu, co­lectiviștii treie­­rind cu ajutorul uneia din cele do­uă combine, ulti­mele ciestăți de grîu. in prima zi a săptămînii-record la treieriș In prima zi a săptă­­mînii-record, oamenii tarineii de pe ogoarele regiunii noastre și-au in­tensificat tot mai mult eforturile pentru termina­rea grabnică a treierișu­­lui. Astfel, în raionul Ca­lafat au fost treierate pa­ioasele de pe 90 la sută din suprafața totală, în raionul Segarcea de pe 80 la sută din suprafață, iar în raionul Gura Jiu­lui, planul la treieriș a fost îndeplinit în propor­ție de 76 la sută. Organizați pe brigăzi, colectiviștii, cooperatorii și întovărășiții folosesc la maximum capacitatea de lu­cru a batozelor, reușind chiar să dubleze capaci­tatea de producție a a­­cestora. 60.000 kg. grfu în două schimburi Colectiviștii, din Ne­­deia, raionul Gura Jiu­lui, au primit cu multă bucurie începerea sapta­­mînii-record la treieriș. La cele trei arii de tre­ier munca a fost orga­nizată în două schimburi, astfel că în fiecare schimb s-a reușit să se treiere o cantitatea de 30.000 kg. grîu. Cele două brigăzi conduse de colectiviștii Ion Dumitrescu și Bănică Marin care lucrează la a­­ceeași batoză în două schimburi, au reușit să dubleze capacitatea de producție a batozei, treie­­rînd 60.000 kg. grîu. Desfășurînd larg între­cerea socialistă, colecti­viștii din echipele condu­se de Ștefan Găinoiu, Grigore Petrescu și Cons­tantin Nane, au realizat fiecare în schimbul pe care l-au deservit cîte 25.000 kg. grîu, în loc de 16.000 kg, cît este viteza zilnică planificată pentru batoză. întrecerea între colec­tiviști continuă, ei fiind hotărîți ca în cadrul săp­­tămînii-record să încheie cu succes campania de treieriș. Cu 6.000 kg. grîu peste capacitatea de lucru a batozei La aria de treier nr. 3 din comuna Braniște, raionul Craiova, membrii celor patru întovărășiri a­­gricole zoresc tot mai mult treierișul Organizați în cete, întovărășiții fo­losesc fiecare clipă bună de lucru, astfel că zilnic ei treieră cu 6.000 kg. grîu mai mult față de capacitatea de lucru pla­nificată a batozei. In cadrul săptămînii-re­­cord, membrii celor patru întovărășiri agricole din comună s-au angajat să termine complect treierișul celor 100 hectare ce mai sînt de treierat pe comu­nă, astfel că în fiecare zi batoza realizează cîte 22.000 kg. grîu treierat. întovărășiții din Leu au tormmat treierișul Membrii întovărășirii a­­gricole „Dezrobirea" din comuna Leu, raionul Cra­iova, și-au intensificat tot mai mult eforturile lor pentru a termina grabnic treierișul. Participarea ac­tivă la lucru a tuturor membrilor întovărășiți a făcut ca în prima zi a săptămînii-record ei să încheie cu succes campa­nia de treieriș. Pentru a asigura buna desfășurare a însămînțări­­lor de toamnă, întovără­șiții au strîns încă de pe arie întreaga cantitate de sămînță pe care au de­pozitat-o în magazia în­tovărășirii. De asemenea, potrivit contractului înche­iat, întovărășiții au pre­dat statului întreaga can­titate de grîu contractat și și-au achitat totodată și plata muncilor S.M.T. (După corespondențele tov. Uăinoiu R. Nicolae și Toma Dumitrescu). DIN RAIONUL CALAFAT In preajma repartizării ayot­urilor în bani și cereale la In aceste zile, la sediile gospodă­riilor colective din raionul Calafat se lucrează de zor. Contabilii totalizează veniturile, iar președinții, brigadierii de timp și magazinerii stabilesc con­cret, pe bază de calcule, producțiile medii realizate la cuburile păioase din acest an. Este o victorie îmbucurătoare. Toate cele 19 gospodării colective din ra­ion au realizat în primul semestru al acestui an venituri de 8.697.852 lei. Centralizatorul acestor venituri scoate în evidență faptul că numai din cul­tura plantelor de cimp s-a realizat un venit de 7.171.415 lei. Din aceste venituri, gospodăriile colective au alo­cat fondului de bază suma de 1.036.591 lei, făcînd astfel să sporească valoa­rea acestui fond la suma de 15.665.264 lei. Situația veniturilor bănești totale nu este clară, deoarece de citeva zile la Banca Agricolă raională a început să se înregistreze în conturile gospo­dăriilor colective din raion suma de aproape 3.000.000 lei, ce reprezintă valoarea celor peste 3.000 tone grîu și a altor produse ce au fost con­tractate și predate la bazele de re­cepție. Acest lucru însă nu împiedică cu nimic gospodăriile colective de a calcula repartizarea primului avans de 50 la sută în cereale și cel de-al doilea avans în bani. Colectiviștii din comuna Moțăței au realizat în acest an de pe cele 571 ha. cultivate cu grîu o producție me­die de 1.750 kg. la ha. Consiliul de conducere și-a încheiat lucrările de în­magazinare a cerealelor și împreună cu contabilitatea a trecut la repartizarea produselor potrivit hotărîrii adunării generale pe conturile respective ce sînt înregistrate in contabilitate. Așa de pildă, colectiviștii din Moțăței și-au achitat mai întîi in întregime contrac­tul încheiat cu statul, predind la baza de recepție cantitatea de 139 tone grîu, precum și plata muncilor S.M.T. Consiliul de conducere a re­partizat apoi 40 tone grîu la fondul de ajutorare, 19 tone la fondul a­­limentar de rezervă, stabilind totodată ca pentru fiecare zi­ muncă să se re­partizeze colectiviștilor ca avans de 50 la sută cîte 4,100 kg. grîu, pre­cum și suma de cinci lei. Același lucru l-au făcut și colecti­viștii din satul ITunia. După ce s-au achitat în întregime de obligațiile contractuale și plata muncilor S.M.T. predind în baza de recepție 303 tone grîu, și după ce au repartizat la fon­dul de bază patru la sută din produc­ția totaliserifrlui ApBrotitî,­ precum și celorlalte^iMji­rț;*118 S­emințe, de ajutorare și alimjeâstia r­ezzervă — au calculat drept "Istaîjs cfa0v,400 kg. grîu 0,200 kg. orz fiyynpg de 3 lei pen­tru fiecare zi-muncă. Colectiviștii din Hunia acordă o deosebită atenție bătrinilor. In a­­ceastă gospodărie există 259 bătrini, dintre care 60 la categoria I-a și 199 la categoria II-a. Adunarea generală a gospodăriei a hotărît să se reparti­zeze cîte 30 la sută din cîștigul me­diu al unei familii pentru bătrînii din categoria I-a și 20 la sută pentru bătrînii din categoria II-a. Pe tarlalele colectivei din Dobridor s-a desfășurat o vie activitate. Grîul a fost recoltat la timp și fără pier­deri. Fiecare han a adus colectiviștilor o medie de 1.705 kg. Tocmai de aceea, colectiviștii au hotărît în adunare ge­nerală, ca la primul avans ce repre­zintă 50 la sută, să se distribuie cantitatea de 3,100 kg. griu la ziua­­muncă, precum și suma de 4 lei. La fel, ca ei, colectiviștii din Tunarii Vechi au hotărît să repartizeze în primul avans de 50 la sută cîte 3 kg. grîu, iar pentru bătrîni să se distribuie un avans ce reprezintă 40 la sută din cîștigul mediu al unei familii de colectivist. Cantitatea de produse ce se va re­partiza colectiviștilor din raionul Ca­lafat ca drept avans de 50 la sută se ridică la mii de tone griu și orz. Colectiviștii din comuna Moțăței, vor primi în primul avans 298 tone grîu, cei din Tunarii Vechi 203 tone, cei din Hunia peste 300 tone, iar cei din satul Nebuna 39 tone. Peste cîteva zile, în urma perfec­tării documentelor, colectiviștii din raionul Calafat vor trăi o adevărată sărbătoare. In toate gospodăriile colec­tive se vor distribui primul avans în grîu și cel de-al doilea avans în bani, răsplată a hărniciei colectiviștilor. S. FLOREA 147 kg. grîu adunat din spice Pionierii și școlarii de la școlile elementare de 7 ani din orașul Tr. Severin au hotărît să participe și ei la acțiunea patriotică privind strinsul spicelor. Astfel, avînd în frunte ca­drele didactice, pionierii și școlarii de la aceste școli în număr de 111, au participat timp de două zile la strinsul spicelor de pe miriștile gospodăriei a­­gicole­­ Je grat Halinga. In numai două zile, ei au reușit să strîngă cantitatea de 147 kg. grîu. Printre pionierii fruntași la strinsul spicelor se numără: Tabacov Virgi­nia și Baia Angela din clasa VI-a, Dulama Aurel din clasa V-a și Ma­xim Ion din clasa Vil-a. NICOLAE O. MARIN­­ HiresjJ J ■ Angajamentul nostru tineresc In urma dezbaterii documentelor î­n plenarei C.C. al P.M.R. din 13 ș­­­i 14 iulie a.c. in plenara lărgită a­­­l comitetelor raional și orășenesc de partid Corabia, la care a participat­­ și activul comitetului raional U.T.M.,­­­­i convins de marea însemnătate și importanță ce o are recenta Hotă­­­ rire pentru creșterea nivelului de­­ trai al celor ce muncesc din patria noastră, comitetul raional U.T.M. 1 Corabia, in numele tineretului din |, acest raion iși exprimă hotărirea s 'de a contribui in mod efectiv, sub 1 s I conducerea comitetului raional de­­­­­ partid la dezvoltarea economiei noas­­t­s­­tre nationale. In acest scop, in nu­­­­­­mele tineretului din raionul Coza­­■I din comitetul raional U.T.M. se an­­­­gajează să realizeze următoarele­­ I obiective : 1 . Folosirea tuturor formelor de­­ ■I muncă specifice cu tineretul pentru I 1. cunoașterea și însușirea Hotăririi 1 I plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14­­ 1 iulie a.c. de către întreg tineretul­­ I din raion. Pentru aceasta, pînă la­­­­ I data de 23 August se vor face in­­s­­­formări politice in toate organizații­­­­­­le U.T.M. din cuprinsul raionului pe I Ierna: „însemnătatea plenarei C.C. i || al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. și­­ sarcinile tineretului". Aceste infor­­­­mări politice vor fi pregătite și ți- 1­­ iulie de către activiștii bugetari și­­ extrabugetari ai comitetului raional | || U.T.M. || | | Mobilizarea tineretului din in­­­­­­stria locală, cooperația meșteșu-­­ț­i­gărească, comerț și cooperație, cu­ I 1 ■ si din celelalte întreprinderi și insti­­t­uții din raionul și orașul nostru, ia­r realizarea și defairea sarcinilor de • j­­ plan, in care scop toți “tinerii"din­­ aceste unități vor fi cuprinși in an­ ,I­I trecerea socialistă organizată de co- 1­­­11 viitetele sindicale pe întreprinderi, ;■ I De asemenea, prin reducerea pre­­ț­țului de cost, creșterea productivi­­­­t­­ații muncii, reducerea consumului­­ j 1 la materii prime și auxiliare, se vor­­­­ obține economii în valoare de 86.000 ,1 Î1 lei. în acest scop, pînă la 23 Au­ [­­1­gust a.c., se vor crea încă 4 pos­­­­turi utemiste de control și se va­­ îmbunătăți activitatea celor exis­­­­­­tente.­­ i I în cadrul întreprinderii raionale , de industrie locală se va introduce I I inițiativa tinerilor de la uzinele 1 1 „Tudor Vladimirescu" din Capitală­­, I și se va asigura o vastă partid­ •­i­­­pare a tineretului din orașul și ra­­­­­ionul Corabia in acțiunea de colec­­i­tare a fierului vechi. 1 1 . Mobilizarea tineretului din GAS I­I si S.M.T. la terminarea la timp și 1. . .n bune condiții a campaniei de­­ trei­er­iș și dezmiriștit, precum și la­­ executarea unor lucrări de calitate 1 j 1. și in timpul optim in campania a­­­­gricolă de toamnă. In acest scop, j1 I se va mai crea încă un post uie-­­ t­­i­mist de control in cadrul G.A.S. I Corabia, iar activitatea celor exis­­­­tente în S.M.T. și G.A.S. Rusănești va fi îmbunătățită. " 1 Ne propunem ca pînă la sfirșitul j I •anului să realizăm economii de car­buranți, lubrifianți și piese de 1 , schimb în valoare de 30.000 lei pes­­­­­­te plan.­­ I De asemenea, tineretul din afara I . G./l.S. va fi mobilizat la recoltarea sa , prin muncă voluntară a 35 ha.­­ sfeclă de zahăr și 60 ha. porumb,­­ banii ce s-ar cheltui la aceste lu­ 1­­ f­rări urmînd a intra in economia­­ t G.A.S.-urilor respective. f ț ) Mobilizarea tineretului de la­­­l­sate la lucrările de irigații (indign­­ă­rri, canalizări, bazine de acumulare (­ I­­ Ic.), redarea de noi terenuri agri­­­­culturii, insilozarea furajelor și in­­f­­i­u­crări silvice, prin care să se efec­ \! έrivize economii in valoare de 250.000 • \ Ui. în total, economiile ce ni le \ s ! propunem să le realizăm cu forțele neretului peste cele planificate de :l || către Comitetul regional U.T.M. i I pină la sfirșitul anului 1959, se vor 2 I ridica la suma de 660.000 lei. Pen­­­­­­tru realizarea acestor mărețe sar­­­­cini, in raionul nostru se vor mai " ■ " crea încă 30 brigăzi de muncă va­­s j I iriotică ale tineretului, care să cu­­r­­­prindă un număr de 1.200 tineri și­­ 11 tinere. ' :1­1 Suntem­ hotărîți ca, sub conduce­­r­­­rea comitetului raional de partid 1 să contribuim la realizarea acestor­­ angajamente, fiind convinși că ti­­­­i­neretul din raionul nostru iși va aduce aportul in mod concret la 11 1 creșterea și înflorirea economiei­­­­ noastre naționale, la ridicarea ne- I I încetată a nivelului de trai al ce­­l­­­lor ce muncesc din patria noastră. \ \ COMITETUL­ RAIONAL U.T.M. CORABIA J

Next