Inainte, septembrie 1959 (Anul 16, nr. 4518-4543)

1959-09-01 / nr. 4518

 % ■! ■ ANUL XV NIr. 4518 MARTI 1 SEPTEMBRIE 1959 4 pag. 20 bani In regiunea noastră, ca de altfel în întreaga țară, lucrările de îmbună­tățiri funciare au luat o mare amploare în ultimii ani. Potrivit Hotăririi Con­siliului de Miniștri nr. 248/1959, în regiunea noastră au fost planificate să se execute amenajări pentru irigații pe o suprafață de 17.461 ha. cores­punzător valorii sumei de 48.096.000 lei; îndiguiri și desecări, pe o supra­față de 17.921 ha. corespunzător va­lorii sumei de 39.953.000 lei; să se construiască 10 bazine de acumulare cu o capacitate de înmagazinare de cca. 1.600.000 m.c. de apă. Faptele dovedesc că lucrările execu­tate pe șantierele de îmbunătățiri fun­ciare întrec prin amploarea lor nu numai ce s-a făcut în toți anii regi­mului burghezo-m­oșieresc, dar și rea­­l­izările din anul trecut, cînd munca pe șantierele de Îmbunătățiri funciare a fost transformată într-o mare acțiune patriotică de masă. Merită să relevăm t aici entuziasmul, patriotismul înflă­cărat al miilor de colectiviști din raionul Gura Jiului — raion com­plect colectivizat — care au participat și participă cu însuflețire prin muncă voluntară la executarea lucrărilor di­gului Lișteaua-Jiu-Bechet. Sute și mii de membri colectiviști nu vin pe șan­tiere numai pentru o zi sau două, ci pentru mai mult timp; ei își încălzesc mișcarea la un foc de vreascuri, iar seara și-o petrec in voie bună, pen­tru ca dimineața să pornească din nou cu același elan, bătălia îm­­potriva furiei apelor. Comitetul raional și organizațiile de partid din raionul Gura Jiului au desfășurat și desfășoară o largă și susținută muncă politică de masă pen­tru a demonstra colectiviștilor că este în propriul lor interes să participe un număr cit mai mare la terminarea cit mai grabnică a lucrărilor digului. Pe lingă munca politică desfășurată de la om la om de către agitatori, s-a dat o deosebită atenție agitației vizuale. Digul ce se întinde de la Lișteava- Ostroveni-Bechet și pînă la Dîbuleni pe o distanță de 39 km, reprezintă o bogăție de mare preț, cu ajutorul lui se vor reda agriculturii 12.000 ha. teren arabil din cel mai fertil. Iată cîteva calcule simple dar con­vingătoare, menite să dovedească e­­ficiența economică a redării celor 12.000 ha. agriculturii. Prin cultiva­rea cu orez a 4.000 ha., se obțin în medie la ha. 4.000 kg. orez, adică în total 16.000.000 kg. Această canti­tate, valorificată la prețul de 3 lei kg. aduce un venit de 48.000.000 lei. De asemenea, prin cultivarea cu po­­rumb irigat a 4.000 lha. se pot realiza 8.000 kg. la ha., deci în total 32 milioane kg. porumb. In urma valo­rificării acestei cantități la prețul de 1,20 lei kg. rezultă ,un venit de 34.400.000 lei. Prin cultivarea cu griu a 2.000 ha. și prin obținerea a 3.000 kg. la ha. se realizează în total 6 milioane kg. griu, care valorificate la 1,30 lei kg. aduc un venit de 7.800.000 lei. Prin cultivarea cu sfe­clă de zahăr a 1­800 ha. și prin ob­ținerea a 30.000 kg. rădăcini la ha.’ se realizează în total 54.000.000 kg.’ rădăcini sfeclă de zahăr. Canti­tatea aceasta de sfeclă valorificată la prețul de 0,30 lei kg. aduce un venit de 16.200.000 lei. Prin cultivarea cu legume și zarzavaturi a 200 ha. se poate obține un venit­­ de 16.000 lei la ha., adică în total 3.200.000 lei. Re­zultă prin urmare că, prin construirea digului Lișteava-Ostroveni-Bechet-Dă­­buleni, se vor reda agriculturii 12.000 ha. care vor aduce anual un venit de 113.600.000 lei. Asemenea calcule mobilizatoare au determinat pe colectiviștii din raio­nul Gura Jiului să participe cu însu­flețire la lucrările de îmbunătățiri funciare. Reține atenția faptul că, în proiectele de măsuri supuse spre a­­probare adunărilor generale ce s-au ținut cu prilejul repartizării avan­surilor, gospodăriile colective din raion au stabilit să realizeze un mare vo­lum de lucrări pe dig prin muncă voluntară. Așa de pildă, adunarea ge­nerală a G.A.C. „Vasile Roaită” din satul Damian a aprobat ca anul a­­cesta membrii gospodăriei colective respective să realizeze pe dig un vo­lum de lucrări care­­ se ridică la 8.000 m.c. terasamente. Numeroși membri ai acestei gospodării colective și-au luat angajamentul să meargă pe dig și să nu părăsească șantierul pînă nu vor realiza cîte 10 m.c. de fiecare. Merită relevat faptul că, din ini­țiativa Comitetului regional de par­tid, organizațiile U.T.M. din regiunea noastră au mobilizat un mare număr de tineri să meargă și să muncească pe șantierele de îmbunătățiri funciare. Ti­neri din fabrici și uzine, de pe ogoare, au venit pe șantierele de îmbunătățiri funciare Stoenești-Scărișoara, Bechet, Piscu-Ghidici, Rast, Negoi-Catane, unde muncesc cu dragoste și tragere de i­­nimă pentru a reda agriculturii in­­semnate suprafețe de teren, pentru a pune stavilă furiei apelor. Pe șan­tierul Negoi-Catane participă țăranii muncitori din fiecare comună din ra­ionul Băilești. Pentru ca treaba să meargă mai bine s-au stabilit por­țiunea și volumul lucrărilor ce trebuie făcute de către fiecare comună. Acest mod de organizare s-a dovedit a fi foarte mobilizator. Intre țăranii muncitori din comunele raionului e­­xistă o adevărată întrecere. Care mai de care se străduiește să muncească cît mai mult pentru a realiza un volum cu­ mai mare de lucrări. In cîteva zile, sute de țărani muncitori din comuna Bistreț, de pildă, în frunte cu colec­tiviștii, au participat la lucrările ce se execută pe șantierul Negoi-Catane cu peste 300 de atelaje. Și astfel de exemple pot fi date și de pe alte șan­tiere.­­ Se observă însă că in unele locuri organele de partid și de stat nu a­­cordă încă atenția cuvenită lucrărilor de îmbunătățiri funciare, nu se pre­ocupă cu răspundere pentru a trans­forma munca pe aceste șantiere intr-o mare acțiune de masă. Multă vreme comitetul executiv al sfatului popular raional Caracal, (președinte Pleavă Ște­fan) nu s-a preocupat îndeaproape de mobilizarea unui mare număr de brațe de muncă și atelaje, pe șantierul de îmbunătățiri funciare Stoenești-Scări­­șoara. Din păcate, o asemenea tendință a existat și la comitetul executiv al sfatului popular raional Craiova (pre­ședinte Albăstroiu Nicolae). Desigur, nu se poate spune că O.R.I.F. Craiova n­u are lipsuri grave în ceea ce pri­vește rămânerea în urmă a lucrărilor de îmbunătățiri funciare în regiunea noastră. Dimpotrivă, multă vreme O.B.I.F. Craiova, manifestînd o inad­misibilă lipsă de operativitate și spi­rit de răspundere la muncă, nu s-a preocupat de asigurarea asistenței teh­nice necesare și îndeosebi de asigura­rea documentației tehnice, lăsînd ca lu­crările să se desfășoare la voia în­tâmplării. Principala lipsă însă care stă la baza rămînerii in urmă a lucrărilor de îmbunătățiri funciare, chiar pe acele șantiere unde s-au asigurat din timp documentația și asistența tehnică ne­cesară, constă în slaba preocupare a sfaturilor populare de a mobiliza din vreme un mare număr de brațe de muncă și atelaje. Comitetul Regional de partid și co­mitetul executiv al Sfatului popular regional cer cu hotărire organelor raionale de partid și de stat și ORIF Craiova să pună capăt fără întîrziere răminerii în urmă a lucrărilor de îm­bunătățiri funciare. TREBUIE DES­FĂȘURATA O ASEMENEA ACTIVI­TATE POLITICA ȘI ORGANIZATO­RICA, INCIT MUNCA PE ȘANTIE­RELE DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE SA FIE TRANSFORMATA INTR-O MARE ACȚIUNE PATRIOTICA DE MASA. Organele și organizațiile de partid și sfaturile populare, anali­­zind stadiul lucrărilor pe fiecare șan­tier, sunt datoare să intensifice munca politică în rîndul oamenilor muncii, să acorde cea mai mare însemnătate or­ganizării activității pa șantiere, astfel nicit să se lucreze intens, pentru ca în timpul cel mai scurt să se termine lucrările începute. Comitetul regional, comitetele raionale și organizațiile U.T.M. au prilejul să-și verifice și să-și dovedească capacitatea lor orga­nizatorică și politică prin mobilizarea unui cît mai mare număr de tineri la muncă pe șantierele de îmbunătățiri funciare, determinîndu-i să nu vină pe șantiere ca simpli spectatori, ci să muncească cu dragoste și pasiune, să constituie exemplu personal pentru toți cei ce lucrează pe șantier. Entuzias­mul nestăvilit al tinerilor trebuie fo­losit cu pricepere de către organi­zațiile U.T.M. în această perioadă cînd se dă bătălia pentru intensificarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare. In același timp, pentru tinerii care merg pe șantiere trebuie să se asigure pe cît posibil mijloacele de cazare nece­sare și nusai cu seamă mijloace de culturalizare, în așa fel încît să se poată desfășura o susținută activitate cultural-educativă. Amenajarea unor suprafețe cit mai mari pentru irigații trebuie să stea în centrul preocupărilor organelor de partid și de stat, deoarece, așa după cum a dovedit practica, irigarea cul­turilor constituie unul din cele mai importante mijloace de combatere a secetei și de obținere a unor recolte sporite și asigurate. Lichidînd cu lip­surile care se manifestă în activitatea sa, O.R.I.F. Craiova are datoria să dea atenția cuvenită asigurării docu­mentației și asistenței tehnice a lucră­rilor de îmbunătățiri funciare pro­puse să se execute în acest an, pre­cum și în anul viitor, combătîndu-se tendința de a lăsa lucrările în voia soartei. Este de datoria socialiștilor hidroamelioratori și a celorlalți ingi­neri și tehnicieni care nu prea au mult de lucru în această perioadă să dea tot sprijinul executării măsură­torilor și recepției lucrărilor, trasării digurilor și canalelor, astfel ca lu­crările de îmbunătățiri funciare să se facă în cele mai bune condiții. SARCINA ORGANELOR DE PAR­­TID ȘI DE STAT, A ORGANIZAȚII­LOR U.T.M. ESTE CA IN ACEASTA PERIOADA SA DESFĂȘOARE O IN­TENSA ACTIVITATE PENTRU TRANSFORMA MUNCA PE ȘANTIE­­­RELE DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE INTR-O MARE ACȚIUNE PATRIO­TICA DE MASA, SA ARATE TUTUROR OAMENILOR MUNCII VENIȚI PE ȘANTIERE CA ESTE IN INTERESUL LOR SA LUCREZE INTENS, DEOA­RECE PRIN LĂRGIREA SUPRAFEȚE­LOR ARABILE ȘI AMELIORAREA LOR, VOM AVEA PRODUSE AGRO­­ALIMENTARE MAI MULTE ȘI MAI IEFTINE PENTRU APROVIZIONA­REA POPULAȚIEI.­ ­ Să transformăm munca pe șantierele de îmbunătățiri funciare într-o mare acțiune patriotică de masă Pe șantierul tineretului de la Pisc -Seaca Brigăzile de tineret în întrecere­ a Pe planul de situație al șantieru­lui ,de îmbunătățiri funciare de­­­a Pisc-Seaca au fost transpuse toate băl­țile. Proiectanții nu au scăpat din­­ vedere nici balta „Ochiata”, nici balta la Broscărița’,’ și­­ nici balta „Săpata”. De fapt, o nouă hartă ce se va în­tocmi­­ peste cîțiva ani nu va mai cuprinde aceste denumiri, deoarece toate cele 4.000 ha. ocupate de stuf și păpuriș vor prinde să rodească. Pe ele se vor dezvolta în voie culturile de porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soare­­lui și grădini de zarzavat ale colecti­viștilor din Pisc, Seaca, Ghidiei și Rast. Această acțiune de desecare a băl­ților constituie o faptă îndrăzneață a tuturor colectiviștilor de prin păr­țile acelea. Cu cîteva luni in urmă, ei au ajutat tehnicienii la­­ trasarea canalelor de desecare și chiar au în­ceput săpăturile. Dar, a realiza in­tr-un timp scurt o asemenea lproiec­­tare a fost peste putința localnicilor și tocmai de aceea ei au cerut­­ spri­jinul și altor comune și raioane. Ape­lul lor a găsit răsunet în­­ rîndul tinerilor din «Ilim­ofik Muksayi», fiai lenți. Calafat, Poiana și chiar în rîndul tinerilor din raionul Vînju Mare. .Cu toții, în total 250 tineri din comunele raioanelor Calafat și Vînju Mare s-au prezentat alături de colectiviștii din Seaca, Pisc și Ghidiei să lucreze în mod voluntar la desecarea bălților. Tinerii s-au organizat repede pe bri­găzi de muncă. Avind în frunte con­ducători de brigăzi destoinici, brigă­zile de tineret au pornit în întrecere. Tinerii colectiviști din Maglavit ce alcătuiesc brigada de tineret nr. 2 au încheiat o săptămână de lucru cu o realizare de 159 m.c. săpături. Este o cifră aproape pe jumătate față de realizările celor din Vînju Mare. Dar, dacă ținem seama de faptul că bri­gada colectiviștilor din Maglavit nu numără decât 8 tineri, se cuvine să acordăm acesteia locul de cinste. Cu siguranță că nu s-a greșit atunci cînd acestei brigăzi i s-a acordat­­ drape­lul de brigadă fruntașă pe șantier. Acest fapt mai este confirmat în plus de acordarea diplomei de onoare a Comitetului regional U.T.M. șefului de brigadă,­­utanktul, și candidatul de partid Gheorghe Albu, precum și a insignei de brigadier celor 7 mem­bri din brigadă. Toți membrii aces­tei brigăzi, începînd cu atemistul Marin Ilea, Gheorghe Bădoiu, Dumitru Gh. Ion, Gheorghe Popîrțan, Gheorghe Mi­­tulețu, Alexandru Stănuică și termi­­nînd cu Nicolae Coca, sînt fruntași și în gospodăria colectivă. La repar­tizarea avansurilor, fiecare din ei a primit sute de kilograme de cereale, iar acum, pe șantier, munca le-a fost răsplătită, acordîndu-li-se insigna­­ de brigadier. Brigăzile de tineret de la șantie­rul tineretului Pisc-Seaca sun­t intr-o continuă întrecere. Tinerii din aceste brigăzi vor ca cai 73 km. de canale ce sînt menite să conducă apa pe magistralul de la Rast, secătuind apa bălților, să se execute intr-un timp scurt. De fapt, mărturie a acestei ho­­tărîri sînt cei aproape 5.000 m.c. săpături ce au fost executați numai în 20 de zile de cei .250 tineri ce participă in mod voluntar la măreața operă de a reda ngiicgaliei ,noi falle Plaisțe de te «St Jl De pe întinsul regiunii —1 /—11—i y—­ 1—»1—* 1—> 1~­ 1~ 1 /—•/—*/—1 /—1 /—1 /—1/—>/—> /—1 /—* /—* >—» . Spre noi realizări în întrecere BILTENI — (De la subredacția noastră voluntară). Avantați în în­trecerea socialistă, muncitorii, tehni­cienii și inginerii din secția II-a ,ex­­tracție­ Bîlteni au obținut, încă de la începutul anului, o semnă de reali­zări importante în ceea ce privește sporirea producției de țiței și redu­cerea prețului de cost. înflăcărați de documentele plenarei G.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c., ei au­­ hotărît să mai realizeze economii în valoare de 80.000 lei.­­­­ Paralel cu activitatea în producție, muncitorii, tehnicienii și inginerii din schela noastră se străduiesc să co­lecteze cît m­ai mult fier vechi. .Numai în ultima vreme a fost strînsă o can­­titatea de cca. 10.000 kg. fier vechi. In această acțiune s-au evidențiat tov. Ion Stoian, Aurel Păsărin, Victor Luca, Constantin Mihart și alții. PROCOPIE VULPE Au colectat peste 20 tone fier vechi Hotărîți să valorifice fiecare bu­cată de fier vechi, membrii colecti­vului de muncă de la I.M. Rovinari au desfășurat o susținută activitate în acest domeniu. O serie de to­varăși cum ar fi: Pompiliu Bu­dur, Dan Ohotă, Marin Oncică, Gheorghe Olteanu, Aurica Caraiman și alții s-au situat in fruntea întrecerii pentru co­lectarea fierului vechi. Urmare a activității susținute des­fășurate în acest sens, colectivul mi­nei Rovinari a colectat peste 20 tone materiale feroase și neferoase de ca­litate corespunzătoare pentru retopire. EM. BOCANCIOS coresp. o Obținutul zilnic depășire de plan in procent de 15 la sută, candidatul de partid Ilie Le­­­pădatu de la fa­­­brica de confec­­ții „I. C. Frimu“ din Craiova s-a situat muncitorii printre frun­tași in producție. Iată­l in cli­șeul alăturat exc­­cutind la mașină operația de mon­tat gulere la pal­toane. REZERVELE INTERNE SUNT VALORIFICATE Sarcina da&a­ reducă în perm­ad prin scrierile de producție d­r­in a­­tenția tuturor opiatitivelor de muncă din" ‘întreprin­derile industriale ale re­giunii noastre. La înce­pt­u­l anului, fiecare mun­citor, tehnician și ingi­ner s-a angajat în fața organelor de partid să realizeze cît mai multe economii peste plan, pen­tru continua dezvoltare a economiei naționale. Cele opt luni care au trecut de la începutul a­­n­­ul­ui au confirmat că în­xistă încă multe rezerve interne care pot fi va­lorificate. Pornind de la sarcinile trasate de partid, colecti­vul de la I.P.R.O.F.I.L. Tr. Severin, printr-o mai bună organizare a pro­cesului de fabricație, prin aplicarea in producție a unui complex de măsuri tehnico-organizatorice prin reducerea neconte­șt­a­tă a consumului speci­fic de materii prime și materiale a reușit să rea­lizeze însemnate economii la prețul de cost. Față fiecare întreprindere e­­­­­ de sarcina de reducere a prețului de cost pe lună, iulie care a fost de —9.4?,­ la­ sută, s-a realizat] —15,42 la sută, reprezenta t­nd o economie la pre­­­țul de cost de 169.000 lei, din care o economie de 87.000 lei peste plan.’. Măsurile luate de par­­­tid în vederea continuei ridicări a nivelului de trai al oamenilor muncii constituie pentru acest col­lectiv un puternic imbold în lupta pentru cît mai mari economii peste plan. Ing. P. BRICI coresp. 2.40SJV­ici comunii peste plus (De la subredacția noastră volun­tară). Hotărîrea recentei plenare a C.C. al P.M.R. a trezit u­n viu interes în rîn­dul colectivului de muncă al uzinei „Electroputere“ și l-a determinat să-și sporească efortul în muncă, reînnoin­­du-și angajamentele luate anterior. Dezbaterea acestor documente a pri­lejuit luarea unor noi angajamente concrețe, îndeosebi privind realizarea de economii peste plan. Angajamentul luat la începutul a­­nului de a obține economii peste plan în valoare de 2.416.000 lei a fost su­plimentat cu încă 1.584.000 lei, astfel că pînă la onele acestui an colectivul de muncă al uzinei „Electroputere“ va realiza economii peste pian la în­treaga producție de marfa în sumă de 4.000.000 lei. Răspunderea față de angajamentul luat, muncitorii, inginerii și tehnicienii o dovedesc prin realizările obținute pe primele 7 luni ale acestui an, ei efec­­tuînd economii la întreaga producție de marfă în valoare de 2.408.000 lei. 2Cests realizări s-a ajuns prin reproiectarea unor produse, prin folo­sirea deșeurilor, înlocuirea materialelor scumpe cu altele mai ieftine, prin ino­vațiile și raționalizările aplicate în pro­ducție etc. Așa de exemplu, prin re­proiectarea transformatorilor de 10 MVA, s-au obținut economii de 251.677 lei/bucată, iar la transformatorii de 315 KVA reproiectați prețul de cost a fost redus pe produs cu 3.040 lei. La fiecare transformator de 315 KVA s-au obținut economii de 70 kg. tablă sihețoasă, 3 kg. cupru și alte mate­riale. Produsul I.U.P. 110 kV repro­­iectat se realizează la un preț de cost mai redus cu 38.470 lei față de anul trecut, iar la motorul electric MSA- 400 k­W, prețul de cost a fot redus cu 19.900 lei. Tot la fel, prin reproiecta­rea reostatului de reglaj cu siguranță mărită s-au obținut economii de 10.000 lei pe produs, iar la bobina reactanță reproiectată s-au realizat economii de 5.000 lei pe produs. O mare contribuție la obținerea ce­lor 2.408.000 lei economii peste plan a adus-o folosirea în mod judicios a materialelor. Numai în lunile mai, iu­nie și iulie muncitorii au realizat eco­nomii de­­ materiale în valoare de 765.604 lei. In fruntea acestei acțiuni s-au situat echipa­­ comunistului Gheor­­ghe Chelu din sectorul aparataj, a lui Papin Dumitru, candidată de partid din secția mașini rotative, utemistului Di­mitris Tanos din sectorul transforma­tori, și altele, care au efectuat economii la cupru, aluminiu, ma­terial lemnos etc. De remarcat este aportul muncitorilor atelieru­lui prese din secția mașini ro­tative, în frunte cu maistrul Ghiță Pavel Constantin, care numai pe luna iulie a.c. au realizat economii la tabla­ silicioasă în valoare de circa 30.000 lei. Inovațiile și raționalizările aplicate în procesul de producție, nu numai că au contribuit la perfecționarea tehnica a producției și la îmbunătățirea cali­tații produselor, dar au adus și în*­semnate economii întreprinderii. Așa de exemplu, cele 86 inovații aplicate în anuul acesta în producție aduc a­­­nual economii antecalculate în valoare de 568.697 lei. V. MITU­L coresp. Toamna bate la ușa, dar pregătirea pentru însămînțări este neglijată Și in acest an, oamenii muncii din agri­cultură au avut prilejul să se convingă că însămînțarea cerealelor păioase la timpul optim asigură sporuri mari de recoltă. Așa spre exemplu, pe tarla­lele gospodăriei colective din Valea Stanciului, raionul Segarcea, s-au ob­ținut producții record­­ de 2800 kg. grîu și peste 2700 kg. ta ha. Producții mari de grîu și­ orz twhiV obținut toate gospodăriile colective din­ioanele Ca­lafat, Segarcea, Nlăileștiț­­­ltele. Din­­tr-un calcul sumar reiese ca gospodă­ria colectivă din Golenți, raionul Ca­lafat a obținut în acest an cu 800 kg. grîu la ha. mai mult decit au obținut întovărășiții din acest sat anul trecut. Aceste exemple dovedesc că semă­natul în timpul optim asigură pro­ducții mari. Despre acest lucru sînt convinși toți inginerii și tehnicienii a­­gronomi. Deși sînt convinși toți, o parte din ei nu se îngrijesc ca și în anul viitor să se obțină producții mari de grîu, orz, secară etc. Toamna bate la ușă și pregătirile pentru însămînțările de toamnă sînt neglijate. Semănătorile pentru cerea­lele păioase ale S.M.T. și G.A.S., în ma­joritatea lor nu sînt puse la punct. La S.M.T. Obîrșia de Ci­r­p și Vînju Mare spre exemplu, multe semănători sunt așa cum au fost scoase din campania însămînțărilor de primăvară. In curtea gospodăriei colective din comuna Go­­rofenii din Față, raionul Filiași și acum se pot găsi semănători ale S.M.T. Circea care stau nereparate de asta­ primăvară. In nici o comună sau gospodărie colectivă din raionul Oltețu n-a înce­put condiționarea griului sau a orzului de sămînță. Multe cooperative de con­sum in raionul Craiova Încă nu sînt aprovizionate cu cerelan, germisan sau alte preparate pentru tratarea griului în vederea însămînțărilor de toamnă. Și mai îngrijorător este faptul că prea r­tudin« g francilării de alai ai cospodării colective au început arăturile pentru însămînțări. Zilele trec una după alta, iar însă­­mînțările trebuie efectuate. Totodată vor trebui să se efectueze și lucră­rile de recoltare a porumbului și a altor culturi. Pentru ca toate aceste lucrări agricole să se execute la timp și bine, este nevoie să se treacă de în­dată la condiționarea semințelor, la pregătirea terenului dislocat de cul­turi (de mazăre, fasole, plante pră­­șitoare recoltate de timpuriu etc.). Ci­ mai degrabă, stațiunile de mașini și tractoare și gospodăriile de stat vor trebui să repare semănătorile și să le deplaseze la locul de muncă. Perioada însămînțărilor de toamnă multă operativitate. De aceea, trei­­gura învățăminte din campania de toamnă a anului trecut, conducerile S.M.T. și G.A. S. au datoria să pregă­tească temeinic succesul însămînțărilor din această toamnă. In același timp, gospodăriile colective, întovărășirile și țăranii muncitori cu gospodării indi­viduale trebuie să pregătească sămînța, iar acolo unde terenurile destinate în­­sămînțărilor cu griu sau orz sînt dis­locate de culturi, să se treacă de în­dată la pregătirea lor. Luptînd pentru continua sporire a producției de cereale și în anul vii­tor, oamenii muncii din agricultură au datoria să se pregătească temeinic în vederea însămînțărilor de toamnă. Activiștii de partid și de stat, inginerii și tehnicienii agronomi sunt chemați să sprijine și să îndrume pe toți oamenii muncii de pe ogoare, astfel ca însămințările de toamnă să fie bine pregătite și efectuate în timpul cerut de regulile agrotehnice. ’ X. H. PQPESCLl -' Crește producția de titel RĂȘINĂ — (De la subredacția noas­tră voluntară). Colectivul de muncitori din cadrul brigăzii parcului de ex­tracție nr. 6 al Schelei petrolifere Rășina a obținut în ultima vreme succese de seamă în întrecere. Comuniștii s-au situat în fruntea­ luptei pentru o producție sporită de ți­ței, pentru realizarea a ci­ mai multe economii. Comunistul Vasile Mureșanu — brigadier, a condus cu pricepere activitatea de fieca­re zi, ceea ce a­ permis colectivului da aoi să realizeze țiței peste plan în cantități apreciabile și totodată o economie la prețul de cost în valoare de 95.000 lei. Tot în cadrul brigăzii s-au reparat 3 ven­­­tile de patru țoli și s-a recuperat un­ ventil de 4 țoli, care în total costă 5.000 lei. O contribuție de seamă la realiza­rea acestor succese au adus-o tovărășii Gheorghe Săftescu — operator prin­cipal, Pandele Deftu, Constantin Bu­i­toi — operatori de parc și alții. Membrii brigăzii parcului nr. sînt hotărîți să dezvolte zi de zi suc­­­cesele obținute,­ pentru a da patriei cît mai mult țiței, de calitate și la un preț de cost tot mai redus. VASILE PUPAZAN Bazele de recepție se pregătesc pentru primirea recoltei de porumb In acest an, achizitorii cooperației de consum Caracal au contractat cu producătorii din cuprinsul raionului să vîndă statului cantitatea de 8.319 tone porumb din recolta acestui an. In vederea preluării porumbului con­tractat, la cele patru baze de recepție din raion au fost luate din timp măsuri pentru amenajarea, curățirea și dezinfectarea pătulelor, coșarelor, șoproanelor și magaziilor în care va fi depozitată noua recoltă de porumb. La baza de recepție Jianca au fost reparate, curățite și dezinfectate cele patru pătule cu o capacitate de 120 vagoane în care se va depozita po­rumbul știuleți. La Caracal, porumbul știuleți va fi depozitat în trei coșare și un șopron cu o capacitate de peste 145 vagoane, iar la baza Frăsinei au fost pregătite în acest scop trei coșare cu o capacitate totală de 59 vagoane. In vederea uscării porumbului boabe preluat, au fost pregătite uscătoriile și revizuită aparatura folosită pentru e­­xecutarea acestei operațiuni. JS. TOPESCțj coroșp^

Next