Inainte, iulie 1960 (Anul 17, nr. 4777-4802)

1960-07-02 / nr. 4777

ROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNUȚI-VA­­ ORGAN AL COMIT­ET­ULUI REGIONAL P.M.R. §1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA ANUL XVI — NR. 477: 4 PAGS11 20 BANI V, N f.>GÎMBĂTA 2 IULIE 1960 HOTARIR LE C Și-au intensificat eforturile in intrecire Manifestîndu-și entuziasmul ți hotă­­rîrea de a înfăptui prevederile cuprinse în Raportul C.C. al P.M.R. prestat la cel de-al III-lea Congres de tovară­­șul Gheorghe Gheorghiu-Dej, nuraoți muncitori, tehnicieni ți ingineri din ca­drul schelei de foraj Bilceni și-au in­tensificat eforturile în întrecerea­­ Joia­ listă, pentru a realiza sarcinile d plan înainte de termen și a obține insinuate economii. Astfel, comuniștii din bri­gada condusă de Gheorghe Vîlsu din cadrul secției a 11-a foraj și­­­­in brigada condusă de Ilie Ștefan c ' ca­drul secției a l-a foraj Bilteni a reu­șit să îndeplinească planul pe ptima lună cu 8 zile înainte de termen. La sonda nr. 653 la care sap bri­gada condusă de Gheorghe Vîîsa, s-au obținut economii de chimicale­­ piese in valoare de 35.030 lei. Aci sau e­­vidențiat în mod deosebit so­brii: Constantin Viespe, Constantin Idco­­neanu și alții care au întreținut Ciclul de sondă in bune condiții. De asem­nea, s-au mai evidențiat în lupta­­ pentru îndeplinirea angajamentului lui co­muniștii: Petre Prunaru, Ion Vreru, Grigore Tufiș, Ion Mitruică, Dimitru Crețan și alții. In zilele lucrărilor Con­gresului acești harnicii sondori și ob­ținut o depășire însemnată la foraj. Numai într-o singură zi ei au firat 32 metri mai mult. Comuniștii Tobă Nistor, Nicolas Cra­­ioveanu și mecanicii Corbeanu C­ns­­tantin, Dumitru Tătaru și Alexndru Bărboi din cadrul brigăzii de la solda 4­ L.D. 150 au primit pentru miză­rile deosebite obținute în cinsta ce­lui de-al III-lea Congres al J.­V. , drapelul de brigadă fruntașă o sec­ție. Acum, ei continuă cu avînt îi tre­­cerea socialistă pentru a dezvolta și mai mult realizările de pină acum­, pen­­tru a contribui la înfăptuirea d­­uc­­ces a hotărîrilor partidului. Organele și organizațiile de partid, punînd in centrul întregii munci de partid lupta pentru îndeplinirea obiectivelor planului de șase ani, trebuie să militeze cu hotărîre pentru a asigura creșterea continuă a­ rolului conducător parti­dului în toate domeniile de activitate. (Din Rezoluția Congresului al III-lea al P.M.R.) RESULUI PUTERNIC IMBOLD SF*¥Ă NOI SUCCESE Angajamente îndeplinite Colectivul de muncitori, tehn­cieni și ingineri din cadrul M.I.P.C. - faza IX-a de petrol Craiova, antrenat în întrecere socialistă, a reușit să îndepli­­nească și să-și depășească angaamen­­te­le luate în cinstea Congresului par­­tidului. Astfel, planul de desfaciri pe întreg semestrul I a fost realizat cu 8 zile înainte de termen, iar angaja­­mentul de a realiza economii și va­loare de 120.000 lei pe același se­mestru a­­ fost depășit cu­ 60.000 lei. factorul principal care a dus as­ib­i­­rea acestor realizări este creșterea Noi, muncitorii și tehnicii­tății producătoare de var de nele a întreprinderii raionale in­dustrie locală „Victoria“—Orza, am luat cunoștință cu multă înlejire de minunatele prevederi cuise în Raportul prezentat de Gheorghe Gheorghiu-Dej la orășul de-al lll-lea Congres al partiduluiln dată după apariția în presă a acel docu­ment de însemnătate excepți­a pen­tru mersul înainte al poporulostru condus de partid pe calea oir­rșirii construcției socialiste în pat noas­tră, ziarele cuprinzînd Râtul se găseau în mîinile muncitorii care-1 citeau cu mult interes. Un­ mosar din ziar a fost afișat pe un­iou a­­flat în incinta unității și, cu ca prevederile cuprinse în Rapi să fie și mai bine cunoscute de toțiiicîto­­rii, din inițiativa biroului­g aniza­­ției de bază a întreprin­deri fost or­ganizată prelucrarea acestui moment pe fiecare echipă și schimb. Ne-a bucurat faptul că sportul prezentat de tovarășul­eorgh­e Gheorghiu-Dej la Congres ara multă atenție producției materialel­e con­strucție, care în 1965 va lui să crească de două ori în câmpie cu 1059. Noi lucrăm la producerea­ ului, material fără de care nu este dibilă realizarea nici unei construcții a­­vem datoria de a spori necont pro­ducția acestui material, ținîi cont de cerințele mereu mai mari ■ șan­tierelor de construcție din ol și regiunea noastră. Muncitorii tații cunosc importanța faptului că buie să aprovizioneze în mod ritmis­­tic­. ^ • 12. b­ ivității muncii. inozitele din regiunea Cr a­­tribuit la obținerea a­­num­ără: Moțâței, Muncă însuflețită în întreprinderile severinene Intensificînd întrecerea socialistă, muncitorii întreprinderilor severinene, printre care cel de la fabrica de ciment Gara Văii, I.P.R.O.F.I.L., cooperativa meșteșugărească „Arta croitorilor”, în­treprinderea de industrializarea cărnii și altele obțin zi de zi noi succese în lupta pentru traducerea în fapte a h­otărîrilor celui de-al III-lea Congres al partidului. La fabrica de ciment Gura Văii spre exemplu, planul de producție pe luna iunie a fost îndeplinit cu o zi și ju­mătate mai devreme realizîndu-se peste plan 20 tșme de ciment. La I.P.R.O.F.I.L. ,datorită bunei organizări a locului de muncă și folosirii celor mai înaintate metode, sarcinile de plan au fost înde­plinite cu trei zile­­ mai devreme, ob­­ținînd totodată 16.000 lei economii peste plan. Și muncitorii , cooperativei meșteșu­gărești „Arta croitorilor" au obținut succese importante. Astfel, planul pro­ducției globale pe primele șase luni ale anului a fost îndeplinit cu trei zile mai devreme, iar volumul de econo­mii obținut peste plan, se ridică la cifra de 138.220 lei, cu mai mult decât angajamentul inițial. A. BAGHINA, coresp. euii jurn­­.15 r :C0ff30B3­ iB peste piatra Colectivul­­ de muncă al cooperativei meșteșugărești „Unirea” din Balș des­fășoară o muncă susținută pentru rea­lizarea sarcinilor de producție și a an­gajamentelor luate. Astfel, pînă la sfîr­­șitul celei de a doua decade a lunii iu­nie a fost realizată valoarea producției globale pe întreaga lună. Angajamen­tul luat de a obține economii peste plan în valoare de­­ 15.000 lei a fost depășit cu 1.b00 lei. Meșteșugarii cooperatori sunt hotă­­rîți să-și îndeplinească înainte de ter­men sarcinile de producție pe acest an și să obțină însemnate economii peste plan. N. RIPEANU coresp. istala­­ rezultate franc­ ­ele de construcție cu var de cea mai bună calitate și la un preț de cost cit mai redus și de aceea, atunci cînd s-a prelucrat Raportul prezentat la Con­gres de către tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, și-au luat angajamente privind sporirea producției de var. Comunistul Stan Ilie împreună cu echipa sa și-au luat angajamentul de a spori producția de var cu 5 la sută pe echipă, iar Gh. Purcărea s-a anga­jat ca împreună cu echipa pe care o conduce să realizeze din deșeurile de piatră de calcar un spor de producție de 5 la sută. De asemenea, Sebie Ilie, cu echipa sa, au hotărit să strînga toate rezidurile de piatră calcaroasă aflate în curtea unității și să realizeze peste plan 5 tone de var. Asemenea anga­jamente au fost luate de mulți munci­tori și șefi de echipe. Muncitorii au trecut să-și îndepli­nească angajamentele și, în zilele ,cînd în Capitala iubitei noastre patrii se desfășurau lucrările Congresului par­tidului, la unitatea noastră se desfășu­ra o însuflețită întrecere socialistă pen­tru o producție tot mai mare de var. Rezultatele bune care s-au obținut au dovedit hotărîrea muncitorilor de a cinsti lucrările Congresului cu reali­zări dintre cele mai frumoase. Comu­niștii din unitate, au fost sufletul în­trecerii, constituind exemple demne de urmat pentru fiecare muncitor. In săptămîna care a trecut, la cupto­rul de tip vertical cu ardere continuă am realizat nu mai puțin de 220 tone var, evidențiindu-se în mod special echipele conduse de comunistul Stan Ilie și Sebie Ilie, care și-au îndeplinit cu prisosință angajamentele luate cu prilejul prelucrării Raportului prezen­tat la Congres de către tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. La cele două cuptoare sistematice care au fost în ardere săptămîna trecută, în loc de 40 tone var, s-a obținut 60 tone, deoarece echipa cantitatea de condusă de Purcărea Gheorghe, înțelegînd să-ș­i respecte angajamentul, a executat cea mai rapidă încărcare a cuptoarelor din oare s-au făcut pînă acum la noi. La cele 3 cuptoare de tip roman care au fost în ardere, s-au descărcat 90 tone de var, încărcîndu-se în ace­lași timp cuptoarele nr. 1 și 4. Plănul a fost depășit cu 25 tone de var, da­torită scurtării ciclului de ardere cu­­ circa 20 la sută, printr-o mai bună con­ducere a focului. Și de la aceste cup­toare s-au evidențiat mulți muncitori, printre care: Bălți Tache care execută gurile cuptoarelor, Badea Marin, în­cărcător, Neamțu Marin, încărcător la vagoneți și alți muncitori harnici. Alunea desfășurată cu mare avînt în săptămîna care a trecut, ne-a dovedit că avem multe posibilități de a spori producția de var pe metru cub de cup­tor. Vom folosi aceste posibilități cu și mai multă pricepere și vom lupta pen­tru a spori și mai mult producția de var, răspunzînd astfel cu fapte sarci­nilor ce ne revin din documentele Con­gresului al III-lea al partidului nostru. CJRIGORIU DUMITRU maistru de fabricație la unitatea de vaz Cernele a IRIL „Victoria“ ^ Craiova Comunistul Alexandru Meșa și Ștefan Cărămidă, precum și ceilalți tovarăși din tura de schimb de pe locomotiva 142.055 au economisit lunar­ cele 25 tone combustibil. In clișeu , mecanicul Alexandru Meșa și ajutorul său, fochistul Ștefan Cărămidă, executând o ulti­mă verificare a pompei de mine­ral, înainte de plecarea pe parcurs. Spre un Înalt nivel tehnic al producției de uleiuri tehnice și comestibile Muncitorii, tehnicienii și inginerii din sectorul ulei al Combinatului de za­hăr și ulei „Oltenia" Podari obțin succese importante în producție, contri­buind efectiv la îmbunătățirea nivelu­lui de trai. In cursul ultimei luni, pla­nul de uleiuri comestibile a fost în­deplinit în procent de 121,60 la sută, ca dovadă a elanului deosebit cu care colectivul acestui sector desfășoară în­trecerea socialistă. In perioada 1949—1951 tinărul sec­tor avea o capacitate de prelucrare zil­nică de circa 70 tone semințe de floa­­rea-soarelui, iar capacitatea de rafi­nare tot zilnică era de numai 75 la sută din uleiul brut fabricat. Ulte­rior, prin executarea unor lucrări cu caracter tehnic in secțiile de fabrica­ție, în­locuindu-se extractoarele uzate cu extractoare noi și punându-se în a­­plicare un important plan de măsuri tehnico-organizatorice, s-a ajuns ca în prezent capacitatea de prelucrare zilnică să fie de 100 tone semințe de floarea­­soarelui. In vederea unei cit mai bune înmagazinări și depozitări a produc­ției s-au luat măsuri pentru construi­rea unei stații de îmbuteliat ulei la sticle — operație care pînă în pre­zent se executa manual, a unei stații de spălat butoaie înainte de umplere, pre­cum și a unui siloz de semințe cu o mare capacitate. Din anul 1956, în întreprindere s-a trecut la prelucrarea ricinului în sec­țiile de prese și extracție, unde la în­ceput se obțineau cantități reduse de ulei, care nu întotdeauna era de cali­tate superioară. Din anul 1958, apli­­cindu-se un nou proces tehnologic, s-a obținut o creștere substanțială a canti­tății de ulei extrase, cât și a calității uleiului tehnic. In momentul de față, capacitatea de prelucrare a sectorului a ajuns la 55 tone boabe ricin în 24 de ore. Succese importante s-au obținut și în ceea ce privește îmbunătățirea cali­tății uleiurilor cu i­essiun­e obținute din floarea-soarelui și soia. Toate aces­tea sunt rezultatul muncii conștiente a întregului colectiv, care in perma­nență s-a preocupat pentru ridicarea necontenită a calificării. Pînă în anul 1952, majoritatea muncitorilor califi­cați din sector, erau țărani din comuna Podari, sau din comunele în­vecinate, care nu cunoscuseră pînă la acea dată nici o fabrică, ci numai o­­gorul. I­­n cadrul programului de dezvoltare a fabricii de ulei, este prevăzut ca în acest an să se dea in exploatare o nouă secție de extracție continuă „DE SMET”, cu o capacitate de 100 tone în 24 de ore. Au și început lucrările pentru efectuarea instalațiilor respec­tive. In primii ani de funcționare, sec­ția respectivă va prelucra turtele de floarea-soarelui și broken de floarea­­soarelui din care se mai poate extrage ulei in procent de 18—20 la sută. Deoarece la momentul de față secția rafinărie, nu corespunde întregii capa­cități de prelucrare, se vor lua mă­suri pentru instalarea unei noi rafinării, bazată pe principiul func­ționării continue. In anii 1961—1962 noua rafinărie va putea prelucra in medie producția obținută din 160—170 tone semințe de floarea-soarelui în 24 de ore. Documentele celui de-al III-lea Con­gres al P.M.R. au constituit pentru în­tregul colectiv din întreprindere un nou imbold în muncă. Angajamentele luate vor fi îndeplinite cu cinste, asi­­gurîndu-se astfel un nivel tehnic tot mai ridicat al producției de uleiuri tehnice și comestibile. ST­EL­IAN ALBICI coresp. însemnări dintr-o gospodărie colectivă din valea Dunării „Munca unită este întotdeauna spor­nică”. Așa spuneau cele citeva zeci de familii de țărani din comuna Călărași raionul muncitori Gura Jiului, atunci , cînd cu cițiva ani in urm­ă au pășit pe calea colectivizării agriculturii. S-au în­frățit cu toții în muncă și rezultatele nu au întîrziat să se arate. In primul an de muncă în comun, în cadrul cooperativei agricole de pro­ducție căreia ei i-au dat denumirea de „Plaiul viilor”, mănunchiul de oa­meni din Călărași a putut cunoaște ro­dul muncii unite. Belșugul s-a revărsat în casele cooperatorilor. An de an însă, rîndurile celor care pășeau cu încre­dere pe drumul arătat de partid — dru­mul colectivizării agriculturii — cu­prindeau un număr tot mai mare, de țărani muncitori harnici și cinstiți. Cei care stăteau în afara cooperativei agricole de producție n-au întors spa­tele binelui. „Decit să-i dăm binelui cu piciorul — ziceau ei — haide și noi alături de frații noștri. Nimeni nu ne vrea răul”. La scurt timp, cooperativa agricolă de producție din Călărași s-a transformat în gospodărie colectivă, care astăzi cuprinde întreg satul. Sutele de familii de colectiviști din Călărași mun­cesc acum laolaltă o mare suprafață de teren. Recoltele obținute în gospodăria co­lectivă din Călărași au fost îmbelșugate. Mari au fost și veniturile ce s-au revăr­sat in casele colectiviștilor pentru zi­­lele-muncă. Numai bani, bunăoară, co­lectiviștii au primit cite 12,5 lei la ziua-muncă. Au fost familii ca cele ale colectiviștilor: Petre Pața, Oprea Tec­­șilă, Dumitru Ștefănel, Vergică Dinu și mulți alții, care au primit cite 7000—9000 lei în afară de produse. Continuînd șirul succeselor, și in a­­cest an colectiviștii din Călărași au obținut realizări însemnate pe linia dez­voltării multilaterale a gospodăriei lor colective. In sectorul plantelor de cîmp de exemplu, pe lingă cele 566 ha cul­tivate cu păioase colectiviștii au și 1451 ha. cultivate cu porumb pentru boabe, cărora le acordă toată atenția. Pentru asigurarea unei puternice baze furajere ei au­­ asămînțat 200 ha. cu porumb pentru siloz. Sectorul zootehnic al colectivei își sporește mereu numărul animalelor de producție. Vacile de lapte au ajuns in prezent la 43 capete, fiind în curs de cumpărare alte 50 vaci, turma de oi numără 740 capete, iar nu peste mult timp la acest număr se vor mai adăuga alte 912 oi cu lună fină și semifină din rasele spancă și țigan, pe care colectiviștii au hotărit să le cumpere de îndată. Ferma de porci a gospodăriei se va mări și ea în mod con­siderabil. Pe lingă cele 19 scroafe mat­că, in cursul acestui an se vor mai trece la­­eproducție alte 100 capete. Dezvoltind proprietatea obștească, a cărei valoare a ajuns pînă în prezent la 2.856.324 lei, colectiviștii din Că­lărași luptă pentru înflorirea gospodă­riei lor colective. Cu sprijinul nepre­cupețit al statului, ei au ridicat și ri­dică noi construcții și își sporesc efec­tivele de animale, izvor nesecat de ve­nituri bănești în tot timpul anului. Colectiviștii din Călărași răspund prin fapte griji pe care le-o poartă pani­cul pentru dezvoltarea multilaterală a unității lor și îmbunătățirea pro­priului lor nivel de trai. Astfel, în a­­cest an gospodăria colectivă s-a an­gajat să contribuie într-o măsură tot mai mare la formarea fondului cen­tral al statului, și deci la mărirea propriilor ei venituri bănești. In acest scop gospodăria va vinde în 1960 pe bază de contract 40.000 kg. secară, 131.000 kg. porumb, 90.000 kg. semințe de floarea-soarelui, 14.000 kg. veci­, 400.000 kg. rădăcini de sfe­clă de zahăr, 700.000 kg. pepeni verzi, 2.400.000 kg. struguri, 45.440 litri lapte și 18.000 kg. carne. Aceasta nu face decit să se răsfrîngă pozitiv a­­supra creșterii nivelului de trai al co­lectiviștilor. Fină acum, ei au primit un prim avans în bani în sumă de 5 lei la ziua-muncă, urmînd ca in cu­­rînd să se repartizeze cel de-al doilea avans. Colectiviștii din Călărași muncesc pe întrecute, fiind hotărîți să aplice in viață sarcinile trasate prin lucrările ce­lui de-al IlI-lea Congres al P.M.R. In timp, la grădina de zarzavat, pe plan­tațiile de vii sau în sectorul zooteh­nic — este acum o însuflețită întrecere. In frunte cu comuniștii, brigăzile s-au luat la întrecere pentru a realiza cu succes cifrele prevăzute în planul de producție al gospodăriei. Muncind cu avînt, colectiviștii din Călărași vor face din gospodăria lor o adevărată uzină agricolă, mare producătoare de cereale, carne și struguri. Cetățeni din circumscripțiile e­­lectorale nr. 173 și 197 ale orașului Craiova, la muncă patriotică pe șantierul nr. 3, blocul de ~80 a­­partamente din str. Romain Ro­lland,. ; Vizitează Expoziția sovietică Secția de turism de pe lingă co­mitetul sindical din cadrul Direcției regionale C.F.R. Craiova a organi­zat pînă in prezent trei excursii pen­tru vizitarea de către muncitorii, teh­nicienii, inginerii și funcționarii uni­tăților C.F.R. a Expoziției sovie­­tice din Capitală. In urma vizitei făcute, excursio­niștii au împărtășit impresii tovară­șilor lor de muncă, scoțînd in evi­dență mărețele realizări obținute de popoarele Uniunii Sovietice pe dru­mul construcției desfășurate a co­munismului. Conferință despre activi­tatea echipei sanitare române în R. D. Vietnam Mlnnc la orele 10, la Casa d­e cul­tură a sindicatelor din orașul Craio­va, tov. dr. Ion Birzu, medic șef al laboratorului Sanepidului regio­nal va vorbi despre: „Activitatea echipei sanitare din R. P. Română în R. D. Vietnam”. După conferință va rula un film documentar. Consfătuire pe țară în vederea alcătuirii ediției a VIII-a Farmacopeei Ieri dimineață, în sala de ședințe a Sfatului popular regional a avut loc deschiderea consfătuirii pe țară pentru alcătuirea ediției a VIII-a a Farmacopeei, consfătuire organizată de secția Farmacie a Societății Știin­țelor Medicale din R.P.R., in cola­borare cu Oficiul farmaceutic regio­nal Craiova. La consfătuire participă profesori universitari din București, Tg. Mu­reș și Cluj, precum și delegați far­­macologi din toate regiunile țării. O nouă unitate medicală Ieri s-a dat în folosință în orașul Caracal, o nouă maternitate. Această unitate medicală este do­tată cu 30 de paturi, săli de consul­tații și operații, instrumente medi­cale și aparatură modernă. Au terminat recoltatul orzului și al rapiței După cum scrie corespondentul voluntar Constantin Dihoru din gospo­dăria colectivă „21 Decembrie”, co­muna Moțăței raionul Calafat, încă de acum o săptămîna colectiviștii de aici au intensificat pregătirile pentru înce­perea recoltatului. Imediat ce păstăile de răpiță au devenit brunii, iar spicul orzului a căpătat culoarea aurului, har­nicii colectiviști au și pornit la re­coltat. In numai câteva zile ei au recoltat și treierat rapița de pe o suprafață de 36 hectare, iar orzul a fost secerat de pe 20 hectare. In cuvinte pline de însuflețire ne scrie și corespondentul Dumitru Toader din gospodăria colectivă „Viață nouă”, comuna Poiana Mare. El scoate în e­­vidență faptul că membrii acestei gos­podării colective au recoltat răpită de pe 20 hectare și orzul de pe 34 hec­tare. Această lucrare a fost executată în numai două zile, evidențiindu-se brigăzile nr. 1 și nr. 2 conduse de colectiviștii Alexandru Toană și Flo­­rea Sfetcu.

Next