Inainte, august 1960 (Anul 17, nr. 4803-4827)
1960-08-02 / nr. 4803
Un puternic imbold în munca noastră După ce am studiat Hotărîrea C.C.al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri al R. P. Române cu privire la pregătirea și promovarea cadrelor tehnice, economice și de cercetare științifică, precum și la îmbunătățirea salarizării lor, ca tînăr inginer agronom abia intrat în producție, îmi dau pe deplin seama de răspunderea mare ce ne revine nouă, cadrelor cu pregătire superioară în organizarea producției agricole. Pentru a răspunde sarcinilor producției socialiste, noi ne-am străduit și ne străduim să ne îmbogățim neîncetat cunoștințele noastre tehnico-profesionale. In gospodăria noastră agricolă de stat avem multe cadre cu pregătire medie. Mulți dintre aceștia cum sînt: Teodor Dănacu, Gabriela Mihăilescu, Mircea Nițoiu și alții au hotărît să-și complecteze studiile pentru a obține o calificare superioară. Răspunzînd grijii pe care ne-o poartă partidul și guvernul nostru, ei sunt hotărâți să urce pe cele mai înalte trepte ale științei. In această privință, un imbold puternic ni-1 dau măsurile luate prin recenta Hotărîre a C.G. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri. iar pentru noi, lucrătorii din G.A.S., aplicarea sistemului de salarizare proporțional cu realizarea și depășirea producției marfă constituie un stimulent în lupta pentru creșterea neîncetată a producției agricole vegetale și animale Avînd conducerea unei brigăzi de culturi irigate, voi căuta să nu precupețesc nici un efort pentru aplicarea în practică a tuturor cunoștințelor căpătate în anii de studii și in același timp să mobilizez pe toți mecanizatorii și muncitorii din brigada pe care o conduc în vederea ridicării nivelului lor de cunoștințe agricole, chezășia obținerii de rezultate cit mai bune în producție. Recunoscători partidului și guvernului pentru grija părintească ce ne-o poartă, noi, tinerii din brigada de culturi irigate de la GAS Dobrosloveni, ne angajăm ca în anul acesta, la cultura dublă de porumb irigat cultivat după recoltatul păioaselor să obținem o recoltă medie de cel puțin 3500 kg. boabe la hectar și să pregătim în cele mai bune condiții terenul pentru cultura anului viitor. Ing. NICOLAE CIONTESCU șef de brigadă culturi irigate G.A.S. Dobrosloveni A început cursul de vară pentru pregătirea propagandiștilor In orașul Craiova a început ieri cursul de vară pentru pregătirea propagandiștilor, organizat de Comitetul regional de partid Craiova. La acest curs care va avea o durată de 15 zile, participă circa 700 propagandiști din raioanele și orașele regiunii noastre care vor conduce cercuri și cursuri de partid, precum și un însemnat număr de conducători de seminarii din cadrul învățămîntului ideologic al cadrelor didactice. La deschiderea cursului au participat tovarășii: Ion Nicolae, secretar al Comitetului regional de partid, Mihai Smarandache șeful secției propagandă și agitație a Comitetului regional de partid, Vintilă Turcu, directorul cabinetului regional de partid și alți activiști ai Comitetului regional de partid. Tov. Ion Nicolae, a vorbit celor prezenți despre importanța cursului de pregătire a propagandiștilor, arătînd sarcinile ce stau in fața lor în actuala perioadă. In același timp, vorbitorul le-a dat o serie de indicații asupra felului cum să studieze și să dezbată problemele în strinsă legătură cu sarcinile, puse de cel de-al III-lea Congres al P.M.R In cadrul acestui curs, un loc însemnat se va acorda studierii documentelor celui de-al III-lea Congres al PMR. In acest sens se vor da consultații și se vor expune lecții asupra unor probleme ca: „P.M.R. — forța conducătoare și organizatoare a poporului vostru în lupta pentru victoria deplină a socialismului”, „Dezvoltarea bazei tehnico-materiale a socialismului în vederea desăvîrșirii construcției socialiste in R.P.R. — obiectiv principal al planului economic de 6 ani”, „Lărgirea și consolidarea relațiilor de producție socialiste la sate. Sarcinile dezvoltării agriculturii în anii 1960—1965” și altele De asemenea, se vor face expuneri asupra unor probleme actuale ale situației internaționale," referate metodice pentru generalizarea experienței bune a propagandiștilor fruntași din n clișeu, președintele O.A C. „Victoria socialismului" din Kralovoești, raionul Craiova, M. Goleșeanu, împreună cu un grup de colectiviști, studiind stadiul de vegetație a porumbului. Dezbătînd hotărîrile — și-au luat noi angajamente Noile Hotăriri ale C. C. al P.M.R. și ale Consiliului de Miniștri al R.P.R. cu privire la pregătirea și promovarea cadrelor tehnice, economice și de cercetare științifică, precum și la îmbunătățirea salarizării lor și cu privire la reducerea prețurilor de vinzare la unele produse de consum, au fost primite cu vie satisfacție și recunoștință față de partid și guvern de către muncitorii, inginerii și tehnicienii de la întreprinderea forestieră Tr. Severin. Hotăriți să răspundă prin noi realizări in producție grijii partidului și guvernului față de ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii și să traducă în viață hotăririle Congresului al IlI-lea al P.M.R., in dezbaterile purtate, colectivul acestei întreprinderi s-a angajat să întimpine ziua de 23 August cu noi succese. Astfel, in perioada pină la 23 august producția marfă va fi depășită cu 6,4 la sută, iar productivitatea muncii va crește cu 4,3 la sută. In acest timp se vor realiza peste plan 220 m.c. cherestea fag, 130 m.c. cherestea stejar, 700 m.c. lăzi, 1.500 garnituri butoaie. De asemenea, prin reducerea consumurilor specifice la materia primă se vor obține economii la prețul de cost in valoare de 55.000 lei. In vederea îmbunătățirii calității produselor, s-a stabilit ca la secția de lăzi să se organizeze o brigadă de calitate și să se instaleze o nouă linie tehnologică ce va asigura satisfacerea deplină a tuturor comenzilor. Sub lozinca: „Mai mult, mai bun, mai ieftin" pină la 23 August se vor organiza trei zile record. NICOLAE C. MARIN coresp. In dorința de a cinsti cu cit mai multe realizări măreața zi de 23 August — ziua eliberării patriei noastre de sub jugul fascist — muncitorii, inginerii și tehnicienii secției centralizare și telecomandă nr. 1 C.F.R. Craiova și-au sporit angajamentele. Printre angajamentele luate recent se menționează: reducerea deranjamentelor C.T. cu 5 la sută și reducerea duratei medii a deranjamentelor C.T. cu 3 la sută față de perioada corespunzătoare a anului trecut. De asemenea, colectivul de aici s-a mai angajat să depășească planul de producție la atelierul C.T. cu 2 la sută, să colecteze cantitatea de 10.000 kg. fier vechi și să obțină economii de materiale în valoare de 2.000 lei. D. GOLOPOTINȚA, coresp. ■ ■ ■ --------- —■ cs do —-------- Sír Spre ridicarea nivelului tehnic al Fabricarea de mașini și aparate electrice la uzina „Electroputere” din Craiova se realizează în cadrul unui proces tehnologic de înaltă tehnicitate. Așa după cum se arată în recenta Hotărîre a partidului și guvernului cu privire la ridicarea nivelului tehnic al producției, una din căile de bază ale progresului tehnic este mecanizarea proceselor de producție. In această direcție, atelierul de mecanizare din cadrul uzinei „Electroputere” este chemat să-și aducă un aport tot mai substanțial. Pentru a-și realiza în bune condiții sarcinile grele ce-i revin, atelierul a fost încadrat cu muncitori cu o înaltă calificare, majoritatea acestora urmînd și un curs de minim tehnic în vederea ridicării nivelului de pregătire. Avînd o bună pregătire profesională, muncitorii atelierului de mecanizare au reușit să construiască mașini și dispozitive pentru mecanizarea operațiunilor mai grele și cu volum mare de muncă. Astfel, atelierul respectiv a construit și dat în exploatare o presă cu excentric de patru tone, care se folosește la formarea bobinelor motoarelor electrice și o altă presă pneumatică pentru calibrarea secțiilor de bobine la mașinile rotative. O altă lucrare valoroasă realizată de colectivul atelierului este cuptorul colector de încălzit care a îmbunătățit sensibil calitatea. Noul cuptor are reglajul temperaturii automat cu circuit forțat de aer, circuit închis și circuit deschis producției Prin punerea în funcțiune a căruciorului hidraulic pentru ridicat și transportat piese pînă la 1090 de kilograme această operațiune s-a mecanizat și acolo unde nu se putea folosi macaraua. Tot pe linia mecanizării muncii se situează și mașina de format curbura la periile motoarelor electrice, care este în curs de montare. Deosebit de valoroasă s-a dovedit a fi instalația modernă de impregnat rotori. Pe lîngă simplificarea procesului de producție, aceasta îmbunătățiște mult calitatea, eliberînd totodată macaraua. Nu mai puțin important s-a dovedit a fi dispozitivul pentru probarea motoarelor și generatoarelor la standul de probă, care dă posibilitatea executării verificărilor de sarcină și de performanță ale mașinilor electrice rotative. In prezent, colectivul atelierului de mecanizare de la „Electroputere”, este pe cale de a termina și da în exploatare noi mașini și dispozitive pentru mecanizarea muncii. Printre acestea se numără: mașina de curățat bare de cupru, instalația de lipit stegulețe la mașinile rotative. Intr-un stadiu avansat se află și mașina de tras-bare. Pe planșetele proiectanților tehnologului șef se află desenele, după care în curînd se va începe construirea a încă două mașini de bandajat rotori mari și mici. La obținerea realizărilor de pînă acum și-au adus aportul: Constantin Voicilă — sudor, Alexandru Olteanu, Marin Boțogan, Gheorghe Dobre — lăcătuși, Ștefan Constantin, strungar, Lazăr Cristea și alții. , I. DUGAIEȘESCU coresp: iimmiiás míjmim, însemnări dintr-un sat Călătorului ajuns în comuna Arcani din raionul Tg. Jiu, i se înfățișează ca pe o peliculă cinematografică peisajul caracteristic al satelor de munte. Vegetația de aci creează impresia că te găsești într-un imens parc, iar susurul uniform care îți ajunge la ureche dovedește prezența morilor de munte, care-și poartă la vale undele limpezi... Dar, ceea ce îți place mai mult în această comună, sunt oamenii. Se mîndresc cetățenii din această comună și au de ce. — Vedeți școala aceasta — îți spune tov. I. Bălan, președintele comitetului executiv al sfatului popular comunal — arătîndu-ți o clădire ce-și scînteiază ferestrele mari în soarele de iulie. — Da, e o construcție frumoasă, care creează o notă deosebită în acest peisaj rustic. — Ei bine, la această construcție s-a verificat forța comunei și abia cînd a fost gata și-au dat oamenii seama de ce sunt în stare să facă cu propriile lor puteri. La această lucrare am realizat o economie de peste 300.000 lei. Și acesta a fost doar începutul — conchide tov. Bălan — care față de problema drumului nu reprezintă cine știe ce. — Ce problemă? Văd că aveți un drum obișnuit din care gropile nu lipsesc ci, din contră....! — Așa este, mai avem încă un drum obișnuit de țară — răspunde el accentuînd cuvintele „mai avem” — dar poftiți să mergem pe șantier. Ajungînd în partea de nord a comunei, priveliștea ce ți se înfățișează depășește așteptările. O mulțime de oameni înșirați cam pe trei sute de metri de drum desfășoară o activitate febrilă. .Unii cară pLațrăi fi echipă pavează, alte echipe aduc nisip pe care-l împrăștie pe drumul deja pavat, iar alții fixează bolțarii la borduri. — Ceea ce vedeți aici este începutul acțiunii de modernizare a drumului comunal — explică tov. Bălan. Dar ce spun eu? începutul s-a făcut încă din decembrie anul trecut, cind în adunarea populară a comunei s-a pus problema să începem cu forțe proprii modernizarea drumului comunal. înainte însă, organul de partid din comună și comitetul executiv al sfatului popular comunal, cu sprijinul comitetului raional de partid și al sfatului popular raional au analizat temeinic și sub toate aspectele această acțiune. După ca am stabilit că există posibilități reale și că organele raionale de partid și de stat găsind inițiativa foarte bună ne-au asigurat de tot sprijinul posibil, ne-am prezentat în fața adunării populare cu propunerea. In discuții, oamenii au dezbătut minuțios sub toate aspectele problema. Au fost și unii neîncrezători, însă marea majoritate au găsit că lucrul este pe deplin realizabil și în consecință au hotărît să trecem la treabă. Astfel, am stabilit ce circumscripții se ocupă de scoaterea și transportul pietrei, de nisip, iar satului Sănătești i s-a dat în sarcină confecționarea bolțarilor pentru borduri. Totodată, sfatul popular raional ne-a trimis un tehnician care a învățat pe oameni cum să lucreze — și, în general, fiecare a trecut la treabă, cunoscîndu-și perfect sarcina. Rezultatul este că pînă la data de 1 iulie 1960 s-au transportat și aranjat pe marginea drumului peste 1600 m c. piatră pentru pavaj și peste 100 m.c. nisip. Pină la 15, iulie 1960 scau con de munte secționat 1058 doldari pentru borduri iar 300 m. de drum, așa cum vedeți, sunt deja pavați. Pina în prezent cheltuielile noastre ne ridică aproape la... 10.000 lei și considerăm că nu vor depăși 50.000 lei, în timp ce valoarea reală a celor 2400 m. drum modernizat va trece cu mult peste 1.000.000 lei. — Probabil că problema de care vă ocupați mai mult acum, este mobilizarea oamenilor. — Nicidecum, acest lucru nu ne preocupă, deoarece fiecare deputat și comitet de cetățeni au organizat munca cetățenilor din circumscripții în așa fel încît oamenii știu dinainte în ce zi ies la muncă și în ce sector. Este locul să arăt că în această acțiune s-au remarcat în mod deosebit deputații: Rucsandra Dăescu, Călinoiu Constantin, Victor Pirici și alții. — Și cînd ați programat să terminați lucrarea V — Cu trotuare, cu teurile de beton pe care le vom așeza pe marginea drumului și pe care de la un capăt la altul vom planta viță de vie, precum și cu gardurile care vor fi construite uniform și perfect aliniate în toată comuna, vom termina pînă la 23 August 1961. S-ar putea să fie și la 1 mai anul viitor. O voie Privind munca plină de avînt și bună a acestor oameni, înțelegi că în noile condiții create de partid, ei sunt în stare să înfăptuiască realizări de preț. Dar numai aceștia? Nu, ei sunt numai o imagine a muncii creatoare care se desfășoară azi pe întreg cuprinsul patriei noastre dragi. EUPESCU 10Neffesc. Gala de filme științifice medicale Duminică, Filiala regională Craiova a Societății Științelor Medicale din R.P.R., în colaborare cu filiala Craiova a S.R.S.C. și Casa de cultură a sindicatelor din Craiova, a organizat o gală de filme științifice medicale. Cu acest prilej au fost prezentate filmele: „Capul izolat” de acad. prof. Gr. Benetato; „Rinichiul artificial” de prof. dr. T. Burghele; „Defectul septal”, de prof. dr. Voinea Marinescu; precum și „Pericolul zburător — musca” și „Paraziții intestinali”. Gala de filme științifice medicale prezentată la Casa de cultură a sindicatelor s-a bucurat de o largă participare din partea publicului spectator din oraș. In fruntea întrecerii Muncitorii, tehnicienii și inginerii din cadrul întreprinderii de foraj Craiova, desfășurind larg întrecerea socialistă pentru Înfăptuirea mărețelor sarcini ce le revin din documentele celui de-al IlI-lea Congres al partidului, au obținut in luna iulie importante succese. Așa de exemplu, brigadierul Vasile Sabău de la sonda nr. 6 și-a îndeplinit planul revenit pe luna iulie încă de la data de 27 ale lunii, iar sondorul Ion Popescu de la sonda 150 lucra de la aceeași dată în contul zilei de 5 august 1960. De asemenea, colectivul condus de Vlad Vasile Jora în contul zilei de 10 august. Realizările deosebite obținute de sondorii întreprinderii de foraj Craiova au dus la îndeplinirea planului de producție pe luna iulie în procent de 119 la sută. Aceste succese au fost posibile datorită extinderii forajului cu turbina și în special cu turbina cuplată, precum și muncii politice de masă dusă de către comuniști in vederea realizării angajamentelor luate in cinstea zilei de 23 August și pentru a răspunde cu frumoase realizări la chemarea în întrecere a tuturor brigăzilor din cadrul întreprinderii, lansată de către brigada condusă de comunistul Ion Radu. MARIN UDEEA hortig; un clișeu: aspect din timpul înmînării steagului roșu de producție. .... — ........ —MUTTI ■I."I.mu —— — "• .... . —— In înfîmpinarea celui de-al Il-Lea Congres al U. T. M. Tineretul din raionul Gilort obține noi succese Alături de toți tinerii din țara noastră, tinerii din raionul Gilort intimpină cel de-al IlI-lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor cu frumoase succese in muncă. In cinstea acestui important eveniment din viața tineretului patriei noastre, peste 500 tineri petroliști de la Țicleni sint antrenați in întrecerea socialistă care se desfășoară sub lozinca: „Intimpinăm Congresul Uniunii Tineretului Muncitor luptînd pentru traducerea in viață a hotăririlor partidului". Pentru a concretiza acest angajament, tinerii petroliști de la Țicleni au inițiat, printre altele, două schimburi de onoare cu prilejul cărora și-au propus să obțină succese cit mai de seamă. Nu de mult, tinerii din brigăzile de intervenție au hotărît să lanseze o chemare pe întreaga schelă petroliferă. Este o chemare formulată in numai citeva cuvinte: „Nici o clipă de inactivitate la sonde“. Lapidar, nu ? Da, lapidar, insă nu numai citeva cuvinte tinerii petroliști au izbutit să cuprindă avintul, hotărirea lor de a fi la înălțimea sarcinilor ce le revin. Pentru a dovedi o dată in plus că intre vorbele și faptele lor este o strinsă legătură, să dăm un exemplu : intr-un timp foarte scurt, tinerii din brigăzile de intervenție au reușit să dea producției șapte sonde din fondul inactiv. Dar tinerii din schela petroliferă Țicleni nu sunt singurii care obțin succese in cinstea celui de-al IlI-lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor. Toți tinerii din întreprinderile, instituțiile, școlile și satele raionului Gilort intimpină cel de-al IlI-lea Congres al U.T.M. cu frumoase succese in muncă. Iată citeva din acestea: Peste 1.100 tineri din raion au muncit voluntar, in vara acestui an, pe șantierele de hidroameliorații din comuna Frasin. Economiile realizate in felul acesta sunt de ordinul zeților de mii. La Tg. Cărbunești se află in plină construcție localul unui complex școlar profesional, localul unei școli medii, precum și localul oficiului poștal. De pe aceste șantiere, tinerii au fost nelipsiți. Au fost zile cind la muncă voluntară au participat 150 și chiar 200 tineri. Brigada de muncă patriotică a școlii profesionale din I Cerăt, fusese denumită „sufletul șantierului“. Era un titlu cu care membrii acestei brigăzi se mîndreau. Și pe bună dreptate. Am spicuit doar citeva exemple. Citeva, dar suficiente pentru a dovedi că tinerii din întreprinderile, de pe ogoarele și din școlile raionului Gilort își țin cuvintul, că îndeplinirea angajamentelor luate a devenit pentru ei o chestiune de onoare. P. S. I [UNK]!I [UNK] \ ► ) Ii [UNK])>i [UNK] [UNK] )ki [UNK]I [UNK]\►\►)>i [UNK]i > >►I>>► [UNK]I [UNK]i ►I [UNK] Í I ►I [UNK] )!Í>)►\► I încununare. Răspunzînd sarcinilor mărețe trasate de partid în domeniul rezolvării cu mai mult succes a problemelor privind executarea investițiilor în regiunea Craiova, lucrătorii sucursalei regionale Craiova a Băncii de Investiții și-au organizat munca tot mai bine. Ca urmare, în fiecare sector de activitate, membrii acestui colectiv de muncă au participat cu dragoste și entuziasm, alături de omenii muncii de pe șantiere, din fabrici și uzine, la înfăptuirea politicii partidului nostru privind sporirea eficacității investițiilor, reducerea termenelor de dare în funcțiune etc. Despre toate aceste lucruri, despre metodele bune folosite în înfăptuirea planului de investiții în regiunea Craiova, a vorbit recent în cadrul unei festivități tov. Gheorghe Dragu, director al sucursalei regionale Craiova a Băncii de Investiții. Vorbitorul a subliniat printre altele că realizările obținute în primul semestru al anului se datoresc unor metode bune de lucru, care s-au ales și prins în planurile de muncă. Acțiunile au fost precedate întotdeauna de un instructaj asupra modului de lucru. Cu sprijinul organizațiilor de partid din unitățile noastre — a subliniat vorbitorul — am acordat sprijin lucrăto rior eforturi zilor pe toată durata execuției acestor acțiuni. Printre primele elemente care au contribuit la aceasta putem cita eliminarea lipsurilor în planificarea lucrărilor de investiții, în planul de finanțare a lucrărilor și chiar în felul de muncă al colectivelor unităților Băncii de Investiții din regiunea Craiova. In cadrul acestei acțiuni s-a acordat un larg sprijin organizațiilor de construcții, factor determinant în execuția lucrărilor, pentru ca acestea să-și îmbunătățească activitatea economico-financiară și să devină sa stabile. Prezența pe șantier a lucrătorilor Băncii de Investiții a determinat o întocmire judicioasă a planurilor operative și a programelor de lucru. In concordanță cu indicatorii de plan — investiții — s-au semnalat la timp cazurile de risipă de materiale, s-au luat măsuri pentru decontarea la timp și reală a producției realizate. Perfecționarea necontenită a metodelor de lucru a dus la o descreștere continuă a imobilizărilor de fonduri și la îmbunătățirea activității economice a unităților de construcții, succesul cel mai însemnat fiind înregistrat în cadrul Trustului regional de construcții, unitate care lucra cu pierderi și care în primul semestru al anului a realizat economii la prețul de cost în valoare de peste două milioane lei. Realizările de seamă înregistrate de colectivul sucursalei regionale Craiova a Băncii de Investiții au determinat consiliul de conducere al Băncii de Investiții București și prezidiul Comitetului Central al Uniunii sindicatelor I.A.S. și sfaturi populare să acorde acestei unități titlul de unitate fruntașă pe țară și să-i decerneze steagul roșu de producție deținut pînă acum de colectivul sucursalei regionale Iași a Băncii de Investiții. Pentru succesele obținute în realizarea sarcinilor revenite în domeniul investițiilor, colectivul acestei unități a fost felicitat de tov. Panait Patica, revizor general al Băncii de Investiții București, Maria Driman, membru în prezidiul Comitetului Central al Uniunii sindicatelor I.A.S. și sfaturi populare, Iosif Negoiu, vicepreședinte al comitetului executiv al Sfatului popular regional Craiova, Nicolae Popescu, director al sucursalei regionale Timișoara a Băncii de Investiții și șoții,