Inainte, august 1960 (Anul 17, nr. 4803-4827)

1960-08-02 / nr. 4803

Un puternic imbold în munca noastră După ce am studiat Hotărîrea C.C.­­al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri al R. P. Române cu privire la pregă­tirea și promovarea cadrelor tehnice, economice și de cercetare științifică, precum și la îmbunătățirea salarizării lor, ca tînăr inginer agronom abia in­trat în producție, îmi dau pe deplin seama de răspunderea mare ce ne re­vine nouă, cadrelor cu pregătire supe­rioară în organizarea producției agri­cole. Pentru a răspunde sarcinilor pro­ducției socialiste, noi ne-am străduit și ne străduim să ne îmbogățim neîn­cetat cunoștințele noastre tehnico-pro­­fesionale. In gospodăria noastră agri­colă de stat avem multe cadre cu pre­gătire medie. Mulți dintre aceștia cum sînt: Teodor Dănacu, Gabriela Mihăi­­lescu, Mircea Nițoiu și alții au hotărît să-și com­plecteze­ studiile pentru a ob­ține o calificare superioară. Răspunzînd grijii pe care ne-o poartă partidul și guvernul nostru,­ ei sunt ho­tărâți să urce pe cele mai înalte trepte ale științei. In această privință,­ un im­bold puternic ni-1 dau măsurile luate prin recenta Hotărîre a C.G. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri. iar pentru noi, lucrătorii din G.A.S., a­­plicarea sistemului de salarizare pro­porțional cu realizarea și depășirea producției marfă constituie un stimu­lent în lupta pentru creșterea neînce­tată a producției agricole vegetale și animale Avînd conducerea unei brigăzi de culturi irigate, voi căuta să nu pre­cupețesc nici un efort pentru aplicarea în practică a tuturor cunoștințelor că­pătate în anii de studii și in același timp să mobilizez pe toți mecaniza­torii și muncitorii din brigada pe care o conduc în vederea ridicării nivelu­lui lor de cunoștințe agricole, cheză­șia obținerii de rezultate cit mai bune în producție. Recunoscători partidului și guver­nului pentru grija părintească ce ne-o poartă, noi, tinerii din brigada de cul­turi irigate de la GAS Dobrosloveni, ne angajăm ca în anul acesta, la cultura dublă de porumb irigat cultivat după recoltatul păioaselor să obținem o re­coltă medie de cel puțin 3500 kg. boabe la hectar și să pregătim în cele mai bune condiții terenul pentru cul­tura anului viitor. Ing. NICOLAE CIONTESCU șef de brigadă culturi irigate G.A.S. Dobrosloveni A început cursul de vară pentru pregătirea propagandiștilor In orașul Craiova a început ieri cursul de vară pentru pregătirea pro­pagandiștilor, organizat de Comitetul regional de partid Craiova. La acest curs care va avea o durată de 15 zile, participă circa 700 propa­gandiști din raioanele și orașele regiunii noastre care vor conduce cercuri și cursuri de partid, precum și un însem­nat număr de conducători de seminarii din cadrul învățămîntului ideologic al cadrelor didactice. La deschiderea cursului au partici­pat tovarășii: Ion Nicolae,­ secretar al Comitetului regional de partid, Mihai Smarandache șeful secției propagandă și agitație a Comitetului regional de partid, Vintilă Turcu, directorul cabi­netului regional de partid și alți acti­viști ai Comitetului regional de partid. Tov. Ion Nicolae, a vorbit celor pre­zenți despre importanța cursului de pre­gătire a propagandiștilor, arătînd sarci­nile ce stau in fața lor în actuala pe­rioadă. In același timp, vorbitorul le-a dat o serie de indicații asupra felului cum să studieze și să dezbată proble­mele în strinsă legătură cu sarcinile, puse de cel de-al III-lea Congres al P.M.R In cadrul acestui curs, un loc însem­­nat se va acorda studierii documente­lor celui de-al III-lea Congres al PMR. In acest sens se vor da consultații și se vor expune lecții asupra unor pro­bleme ca: „P.M.R. — forța conducă­toare și organizatoare a poporului vos­tru în lupta pentru victoria­ deplină a socialismului”,­ „Dezvoltarea bazei teh­­nico-materiale a socialismului în vede­rea desăvîrșirii construcției socialiste in R.P.R. — obiectiv principal al pla­nului economic de 6 ani”, „Lărgirea și consolidarea relațiilor de producție so­cialiste la sate. Sarcinile dezvoltării agriculturii în anii 1960—1965” și al­tele De asemenea, se vor face expuneri asupra unor probleme actuale ale si­tuației internaționale," referate metodice pentru generalizarea experienței bune a­­ propagandiștilor fruntași d­in­ ­n clișeu, președintele O.A C. „Victoria socialismului" din K­ra­­lovoești, raionul Craiova, M. Go­­leșeanu, împreună cu un grup de colectiviști, studiind stadiul de ve­getație a porumbului. Dezbătînd hotărîrile — și-au luat noi angajamente Noile Hotăriri ale C. C. al P.M.R. și ale Consiliului de Miniștri al R.P.R. cu privire la pregătirea și promovarea cadrelor tehnice, economice și de cer­cetare științifică, precum și la îmbună­tățirea salarizării lor și cu privire la reducerea prețurilor de vinzare la u­­nele produse de consum, au fost­­ pri­mite cu vie satisfacție și recunoștință față de partid și guvern de către mun­citorii, inginerii și tehnicienii de la întreprinderea forestieră Tr. Severin. Hotăriți să răspundă prin noi rea­lizări in producție grijii partidului și guvernului față de ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii și să tra­ducă în viață hotăririle Congresului al IlI-lea al P.M.R., in dezbaterile purtate, colectivul acestei întreprinderi s-a angajat să întimpine ziua de 23 August cu noi succese. Astfel, in perioada pină la 23 au­gust producția marfă va fi depășită cu 6,4 la sută, iar productivitatea muncii va crește cu 4,3 la sută. In a­­cest timp se vor realiza peste plan 220 m.c. cherestea fag, 130 m.c. che­restea stejar, 700 m.c. lăzi, 1.500 gar­nituri butoaie. De asemenea, prin re­ducerea consumurilor specifice la ma­teria primă se vor obține economii la prețul de cost in valoare de 55.000 lei. In vederea îmbunătățirii calității produselor, s-a stabilit ca la secția de lăzi să se organizeze o brigadă de calitate și să se instaleze o nouă linie tehnologică ce va asigura satisfacerea deplină a tuturor comenzilor. Sub lozinca: „Mai mult, mai bun, mai ieftin" pină la 23 August se vor organiza trei zile record. NICOLAE C. MARIN coresp. In dorința de a cinsti cu cit mai multe realizări măreața zi de 23 August — ziua eliberării patriei noastre de sub jugul fascist — mun­citorii, inginerii și tehnicienii sec­ției centralizare și telecomandă nr. 1 C.F.R. Craiova și-au sporit an­gajamentele. Printre angajamentele luate recent se menționează: redu­cerea deranjamentelor C.T. cu 5 la sută și reducerea duratei medii a de­ranjamentelor C.T. cu 3 la sută față de perioada corespunzătoare a anu­lui trecut. De asemenea, colectivul de aici s-a mai angajat să depășească planul de producție la atelierul C.T. cu 2 la sută, să colecteze cantitatea de 10.000 kg. fier vechi și să ob­țină economii de materiale în va­loare de 2.000 lei. D. GOLOPOTINȚA, coresp. ■ ■ ■­­ --------- —■ cs do —--------­ Sír Spre ridicarea nivelului tehnic al Fabricarea de mașini și aparate e­­lectrice la uzina „Electroputere” din Craiova se realizează în cadrul unui proces tehnologic de înaltă tehnicitate. Așa după cum se arată în recenta Ho­­tărîre a partidului și guvernului cu privire la ridicarea nivelului tehnic al producției, una din căile de bază ale progresului tehnic este mecanizarea pro­ceselor de producție. In această direcție, atelierul de me­canizare din cadrul uzinei „Electro­­putere” este chemat să-și aducă un a­­port tot mai substanțial. Pentru a-și realiza în bune condiții sarcinile grele ce-i revin, atelierul a fost încadrat cu muncitori cu o înaltă calificare, majo­ritatea acestora urmînd și un curs de minim tehnic în vederea ridicării ni­velului de pregătire. Avînd o bu­nă pregătire profesională, mun­citorii atelierului de mecanizare au reușit să construiască mașini și dis­pozitive pentru mecanizarea ope­rațiunilor mai grele și cu volum mare de muncă. Astfel, atelierul respectiv a cons­truit și dat în exploatare o presă cu excentric de patru tone, care se folo­sește la formarea bobinelor motoarelor electrice și o altă presă pneumatică pentru calibrarea secțiilor de bobine la mașinile rotative. O altă lucrare valoroasă realizată de colectivul atelierului este cuptorul co­lector de încălzit care a îmbunătățit sensibil calitatea. Noul cuptor are re­glajul temperaturii automat cu circuit forțat de aer, circuit închis și circuit deschis­ producției Prin punerea în funcțiune a cărucio­rului hidraulic pentru ridicat și trans­portat piese pînă la 1090 de kilograme această operațiune s-a mecanizat și a­­colo unde nu se putea folosi macaraua. Tot pe linia mecanizării muncii se si­tuează și mașina de format curbura la periile motoarelor electrice, care este în curs de montare. Deosebit de valoroasă s-a dovedit a fi instalația modernă de impregnat rotori. Pe lîngă simplificarea procesului de producție, aceasta îmbunătăți­ște mult calitatea, eliberînd totodată macaraua. Nu mai puțin important s-a dovedit a fi dispozitivul pentru probarea mo­toarelor și generatoarelor la stan­dul de probă, care dă posibilitatea e­­xecutării verificărilor de sarcină și de performanță ale mașinilor electrice rotative. In prezent, colectivul atelierului de mecanizare de la „Electroputere”, este pe cale de a termina și da în exploatare noi mașini și dispozitive pentru meca­nizarea muncii. Printre acestea se nu­mără: mașina de curățat bare de cu­pru, instalația de lipit stegulețe la ma­șinile rotative. Intr-un stadiu avansat se află și mașina de tras-bare. Pe planșetele proiectanților tehnolo­gului șef se află desenele, după care în curînd se va începe construirea a încă două mașini de bandajat rotori mari și mici. La obținerea realiză­rilor de pînă acum și-au adus apor­tul: Constantin Voicilă — sudor, A­­lexandru Olteanu, Marin Boțogan, Gheorghe Dobre — lăcătuși, Ștefan Constantin, strungar, Lazăr Cristea și alții. , I. DUGAIEȘESCU coresp: iimmiiás míjmim, însemnări dintr-un sat Călătorului ajuns în comuna Arcani din raionul Tg. Jiu, i se înfățișează ca pe o peliculă cinematografică pei­sajul caracteristic al satelor de munte. Vegetația de aci creează impresia că te găsești într-un imens parc, iar susurul uniform care îți ajunge la ureche do­vedește prezența m­orilor de munte, care-și poartă la vale undele limpezi... Dar, ceea ce îți place mai mult în această comună, sunt oamenii. Se mîndresc cetățenii din această comună și au de ce. — Vedeți școala aceasta — îți spune tov. I. Bălan, președintele comitetu­lui executiv al sfatului popular co­munal — arătîndu-ți o clădire ce-și scînteiază ferestrele mari în soarele de iulie. — Da, e o construcție frumoasă, care creează o notă deosebită în acest peisaj rustic. — Ei bine, la această construcție s-a verificat forța comunei și abia cînd a fost gata și-au dat oamenii seama de ce sunt în stare să facă cu propriile lor puteri. La această lucrare am realizat o economie de peste 300.000 lei. Și acesta a fost doar începutul — conchide tov. Bălan — care față de problema drumului nu reprezintă cine știe ce. — Ce problemă? Văd că aveți un drum obișnuit din care gropile nu lip­sesc ci, din contră....! — Așa este, mai avem încă un drum obișnuit de țară — răspunde el accen­­tuînd cuvintele „mai avem” — dar poftiți să mergem pe șantier. Ajun­­gînd în partea de nord a comunei, pri­veliștea ce ți se înfățișează depășește așteptările. O mulțime de oameni în­șirați cam pe trei sute de metri de drum desfășoară o activitate febrilă. .Unii cară pLațrăi fi echipă pavează, alte echipe aduc nisip pe care-l împrăștie pe drumul deja pavat, iar alții fixează bolțarii la borduri. — Ceea ce vedeți aici este începutul acțiunii de modernizare a drumului comunal — explică tov. Bălan. Dar ce spun eu? începutul s-a făcut încă din decembrie anul trecut, cind în a­­dunarea populară a comunei s-a pus problema să începem cu forțe proprii modernizarea drumului comunal. înainte însă, organul de partid din comună și comitetul executiv al sfa­tului popular comunal, cu sprijinul co­mitetului raional de partid și al sfa­tului popular raional au analizat temei­nic și sub toate aspectele această ac­țiune. După ca am stabilit că există posibilități reale și că organele raio­nale de partid și de stat găsind iniția­tiva foarte bună ne-au asigurat de tot sprijinul posibil, ne-am prezentat în fața adunării populare cu propunerea. In discuții, oamenii au dezbătut mi­nuțios sub toate aspectele problema. Au fost și unii neîncrezători, însă marea majoritate au găsit că lucrul este pe deplin realizabil și în consecință au ho­­tărît să trecem la treabă. Astfel, am stabilit ce circumscripții se ocupă de scoaterea și transportul pietrei, de nisip, iar satului Sănătești i s-a dat în sarcină confecționarea bol­­țarilor pentru borduri. Totodată, sfa­tul popular raional ne-a trimis un teh­nician care a învățat pe oameni cum să lucreze — și, în general, fiecare a trecut la treabă, cunoscîndu-și per­fect sarcina. Rezultatul este că pînă la data de 1 iulie 1960 s-au transportat și aranjat pe marginea drumului peste 1600 m c. piatră pentru pavaj și peste 100 m.c. nisip. Pină la 15, iulie 1960 scau con­ de munte secționat 1058 dol­dari pentru borduri iar 300 m. de drum, așa cum vedeți, sunt deja pavați. Pina în prezent cheltuielile noastre ne ridică aproape la... 10.000 lei și considerăm că nu vor depăși 50.000 lei, în timp ce valoarea reală a celor 2400 m. drum modernizat va trece cu mult peste 1.000.000 lei. — Probabil că problema de care vă ocupați mai mult acum, este mo­bilizarea oamenilor. — Nicidecum, acest lucru nu ne preocupă, deoarece fiecare deputat și comitet de cetățeni au organizat munca cetățenilor din circumscripții în așa fel încît oamenii știu dinainte în ce zi ies la muncă și în ce sector. Este locul să arăt că în această acțiune s-au re­marcat în mod deosebit deputații: Ruc­­sandra Dăescu, Călinoiu Constantin, Victor Pirici și alții. — Și cînd ați programat să terminați lucrarea V — Cu trotuare, cu teurile de beton pe care le vom așeza pe marginea dru­mului și pe care de la un capăt la altul vom planta viță de vie, precum și cu gardurile care vor fi construite uniform și perfect aliniate în toată comuna, vom termina pînă la 23 Au­gust 1961. S-ar putea să fie și la 1 mai anul viitor. O voie Privind munca plină de avînt și bună a acestor oameni, înțelegi că în noile condiții create de partid, ei sunt în stare să înfăptuiască realizări de preț. Dar numai aceștia? Nu, ei sunt numai o imagine a muncii creatoare care se desfășoară azi pe întreg cuprinsul pa­triei noastre dragi. EUPESCU 10N­­eff­esc. Gala de filme științifice medicale Duminică, Filiala regională Craiova a Societății Științelor Medicale din R.P.R., în colaborare cu filiala Craio­va a S.R.S.C. și Casa de cultură a sin­dicatelor din Craiova, a organizat o gală de filme științifice medicale. Cu acest prilej au fost prezentate filmele: „Capul izolat” de acad. prof. Gr. Benetato; „Rinichiul artificial” de prof. dr. T. Burghele; „Defectul septal”, de prof. dr. Voinea Marinescu; precum și „Pericolul zburător — musca” și „Paraziții intestinali”. Gala de filme științifice medicale prezentată la Casa de cultură a sin­dicatelor s-a bucurat de o largă par­ticipare din partea publicului spec­tator din oraș. In fruntea întrecerii Muncitorii, tehnicienii și inginerii din cadrul întreprinderii de foraj Cra­iova, desfășurind larg întrecerea so­cialistă pentru Înfăptuirea mărețelor sarcini ce le revin din documentele celui de-al IlI-lea Congres al parti­dului, au obținut in luna iulie impor­tante succese. Așa de exemplu, briga­dierul Vasile Sabău de la sonda nr. 6 și-a îndeplinit planul revenit pe luna iulie încă de la data de 27 ale lunii, iar sondorul Ion Popescu de la sonda 150 lucra de la aceeași dată în­­ con­­tul zilei de 5 august 1960. De aseme­nea, colectivul condus de Vlad Vasile Jora în contul zilei de 10 august. Realizările deosebite obținute de son­dorii întreprinderii de foraj Craiova au dus la îndeplinirea planului de pro­ducție pe luna iulie în procent de­­ 119 la sută. Aceste succese au fost posibile dato­rită extinderii forajului cu turbina și în special cu turbina cuplată, precum și muncii politice de masă dusă de către comuniști in vederea realizării anga­jamentelor luate in cinstea zilei de 23 August și pentru a răspunde cu fru­moase realizări la chemarea în între­cere a tuturor brigăzilor din cadrul în­treprinderii, lansată de către brigada condusă de comunistul Ion Radu. MARIN UDEEA hortig; un clișeu: aspect din timpul înmînării steagului roșu de producție. .... — ........ —MUTTI ■I."I.mu —— — "• .... . ——­ In înfîm­pinarea celui de-al Il-Lea Congres al U. T. M. Tineretul din raionul Gilort obține noi succese Alături de toți tinerii din țara noastră, tinerii din raionul Gilort intim­pină cel de-al IlI-lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor cu frumoase succese in muncă. In cinstea acestui important e­­veniment din viața­ tineretului pa­triei noastre, peste 500 tineri pe­troliști de la Țicleni sint antrenați in întrecerea socialistă care se des­fășoară sub lozinca: „Intimpinăm Congresul Uniunii Tineretului Mun­citor luptînd pentru traducerea in viață a hotăririlor partidului". Pentru a concretiza acest anga­jament, tinerii petroliști de la Ți­­cleni au inițiat, printre altele, do­uă schimburi de onoare cu prilejul cărora și-au propus să obțină suc­­­­cese cit mai de seamă. Nu de mult, tinerii din brigăzile de intervenție au hotărît să lanseze o chemare pe întreaga schelă pe­troliferă. Este o chemare formulată in numai citeva cuvinte: „Nici o clipă de inactivitate la sonde“. La­pidar, nu ? Da, lapidar, insă nu nu­mai citeva cuvinte tinerii petroliști au izbutit să cuprindă avintul, ho­­tărirea lor de a fi la înălțimea sar­cinilor ce le revin. Pentru a dovedi o dată in plus că intre vorbele și faptele lor este o strinsă legătură, să dăm un exemplu : intr-un timp foarte scurt, tinerii din brigăzile de intervenție au reușit să dea producției șapte sonde din fondul inactiv. Dar tinerii din schela petroliferă Țicleni nu sunt singurii care obțin succese in cinstea celui de-al IlI-lea Congres al Uniunii Tineretului Mun­citor. Toți tinerii din întreprinderile, instituțiile, școlile și satele raionu­lui Gilort intimpină cel de-al IlI-lea Congres al U.T.M. cu frumoase suc­cese in muncă. Iată citeva din a­­cestea: Peste 1.100 tineri din ra­ion au muncit voluntar, in vara a­­cestui an, pe șantierele de hidroa­meliorații din comuna Frasin. Eco­­nomiile realizate in felul acesta sunt de ordinul zeților de mii. La Tg. Cărbunești se află in plină cons­trucție localul unui complex școlar profesional, localul unei școli me­dii, precum și localul oficiului poș­tal. De pe aceste șantiere, tinerii au fost nelipsiți. Au fost zile cind la muncă voluntară au participat 150­­ și chiar 200 tineri. Brigada de mun­că patriotică a școlii profesionale din I Cerăt, fusese denumită „sufletul șantierului“. Era un titlu cu care membrii acestei brigăzi se mîndreau. Și pe bună dreptate. Am spicuit doar citeva exemple. Citeva, dar suficiente pentru a dovedi că tinerii din întreprinderile, de pe ogoarele și din școlile raionului Gilort își țin cuvintul, că îndeplinirea angajamen­telor luate a devenit pentru ei o chestiune de onoare. P. S. I [UNK]!I [UNK] \ ► ) Ii [UNK])>i [UNK] [UNK] )k­i [UNK]I [UNK]\►\►)>i [UNK]­i > >►I>>► [UNK]­I [UNK]­i ►­I [UNK] Í I ►­I [UNK] )!Í>)►\► I încununare. Răspunzînd sarcinilor mărețe trasate de partid în domeniul rezolvării cu mai mult succes a problemelor privind executarea investițiilor în regiunea Cra­iova, lucrătorii sucursalei regionale Cra­iova a Băncii de Investiții și-au orga­nizat munca tot mai bine. Ca urmare, în fiecare sector de activitate, membrii acestui colectiv de muncă au partici­pat cu dragoste și entuziasm, alături de omenii muncii de pe șantiere, din fabrici și uzine, la înfăptuirea politicii partidului nostru privind sporirea efi­cacității investițiilor, reducerea terme­nelor de dare în funcțiune etc. Despre toate aceste lucruri, despre metodele bune folosite în înfăptuirea planului de investiții în regiunea Craiova, a vor­bit recent în cadrul unei festivități tov. Gheorghe Dragu, director al sucursalei regionale Craiova a Băncii de Inves­tiții. Vorbitorul a subliniat printre altele că realizările obținute în primul se­mestru al anului se datoresc unor me­tode bune de lucru, care s-au ales și prins în planurile de muncă. Acțiunile au fost precedate întotdeauna de un instructaj asupra modului de lucru. Cu sprijinul organizațiilor de partid din unitățile noastre — a subliniat vorbi­torul — am acordat sprijin lucrăto­­ rior eforturi zilor pe toată durata execuției aces­tor acțiuni. Printre primele elemente care au contribuit la aceasta putem cita eliminarea lipsurilor în planifica­rea lucrărilor de investiții, în planul de finanțare a lucrărilor și chiar în felul de muncă al colectivelor unităților Băncii de Investiții din regiunea Cra­iova. In cadrul acestei acțiuni s-a a­­cordat un larg sprijin organizațiilor de construcții, factor determinant în execuția lucrărilor, pentru ca acestea să-și îmbunătățească activitatea eco­­nomico-financiară și să devină sa sta­­bile. Prezența pe șantier a lucrătorilor Băncii de Investiții a determinat o în­tocmire judicioasă a planurilor opera­tive și a programelor de lucru. In concordanță cu indicatorii de plan — investiții — s-au semnalat la timp cazurile de risipă de materiale, s-au luat măsuri pentru decontarea la timp și reală a producției realizate. Perfecționarea necontenită a metode­lor de lucru a dus la o descreștere continuă a imobilizărilor de fonduri și la îmbunătățirea activității economice a unităților de construcții, succesul cel mai însemnat fiind înregistrat în cadrul Trustului regional de construcții, uni­tate care lucra cu pierderi și care în primul semestru al anului a realizat economii la prețul de cost în valoare de peste două milioane lei. Realizările de seamă înregistrate de colectivul sucursalei regionale Craiova a Băncii de Investiții au determinat con­siliul de conducere al Băncii de Inves­tiții București și prezidiul Comitetului Central al Uniunii sindicatelor I.A.S. și sfaturi populare să acorde acestei unități titlul de unitate fruntașă pe țară și să-i decerneze steagul roșu de pro­ducție deținut pînă acum de colectivul sucursalei regionale Iași a Băncii de Investiții. Pentru succesele obținute în reali­zarea sarcinilor revenite în domeniul investițiilor, colectivul acestei unități a fost felicitat de tov. Panait Patica, revizor general al Băncii de Investiții București, Maria Dri­man, membru în prezidiul Comitetului Central al Uniunii sindicatelor I.A.S. și sfaturi populare, Iosif Negoiu, vicepreședinte al com­i­­­tetului executiv al Sfatului popular regional Craiova, Nicolae Popescu, di­rector al sucursalei regionale Timișoara a Băncii de Investiții și șoții,

Next