Inainte, octombrie 1960 (Anul 17, nr. 4856-4879)

1960-10-04 / nr. 4856

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA ANUL XVI — NR. 4856­4 PAGINI 20 BANI MARȚI 4 OCTOMBRIE 1960 Din raionul Corabia C. A. C. din Stăvaru a terminat însămînțările Corabia (Prin telefon de la subredac­­___________________ția noastră vo­luntară). Intensificînd întrecerea socialistă pe brigăzi și echipe, membrii gospodăriei agricole colective din satul Stăvaru, comuna Urzica, raionul Corabia, au obținut succese frumoase în campania de recoltare a porumbului și a însămîn­­țărilor de toamnă. Paralel cu terminarea recoltării po­rumbului, colectiviștii din Stăvaru au terminat și însămînțările de toamnă cu opt zile înainte de termen, situîn­­du-se astfel primii pe raionul Corabia. Pînă acum colectiviștii au însămîn­­țat 6 hectare cu secară pentru boabe, 5 ha. cu orz și 61 ha. cu grîu. întreaga suprafață de grîu a fost însămînțată cu grîu din soiurile de înaltă productivitate ca : Wichita și 301. La însămînțări s-au evidențiat trac­toriștii Ion Bîzgan și Anton Baciu, de la S.M.T. Corabia, care au dat un sprijin efectiv colectiviștilor cît și Ion Stroe brigadier din cadrul Q.RO. M. DICU Răsplata aplicării regulilor agrotehnice Grojdibod Pregătirea în cadrul cercului agrotehnic a tu­­turor colectiviș­tilor din comuna Grojdibod raionul Corabia și-a arătat anul acesta roa­dele. La cultura porumbului de exem­plu, s-au obținut 2.500 kg. porumb boabe la hectar. Această producție a fost posibilă aplicării în timp a între­gului complex de măsuri agrotehnice și îndeosebi a aplicării celor trei pra­­șile și pe alocuri polenizarea supli­mentară artificială. C. SALCEANU coresp. 170 ha. însămînțate cu grîu Paralel cu recoltarea culturilor tîrzii, colecti­viștii din comuna Poiana Mare, raionul Calafat au intensificat și ritmul pre­gătirii terenului și însfi­­mînțării griului. In afară de cele T00 ha. care au fost însămîn­­țate cu rapiță, secară masă­ verde și orz de toamnă, membrii gospodă­riei colective „Viață Nouă’’, au pregătit terenul și însămînțat 170 ha. cu­­ rîu din soiul B. 301. In vederea obținerii u­­nor producții sporite de grîu, colectiviștii aplică recomandările consfătuirii pe regiune privind cultura griului. Ei au îngrășat masiv cu gunoi de grajd și îngrășăminte chimice o mare suprafață de teren pe care vor însămînța so­iuri cu o înaltă producti­vitate. Ing. D. TOADER coresp. ?.Uii Printre fruntașii sectorului 1 pre­lucrător de la uzina de mașini și unelte agricole „7 Noiembrie” Cra­iova, se numără și tinărul Alexan­dru Bojan. Muncind cu elan sporit, acest harnic muncitor își depășește lună de lună sarcinile­­ de plan cu peste 30 la sută, Iată-l in clișeul de fată lucrînd la mașina de găurit. Citiți în pag. 4-a: Cuvîntarea ros­tită de N. S. Hruș­­ciov la ședința de luni a A Generale a O.N.V. SĂ FIE GRĂBIT RITMUL ÎNSĂMÎNȚĂRILOR AGRICOLE! Realizări sub posibilitățile reale la însămînțări Pentru reușita campaniei agricole de toamnă se cer eforturi deosebite din partea oamenilor muncii de la sate. Dat fiind faptul că perioada optimă de însămînțări este scurtă, se cere a se intensifica tot mai mult ritmul lucrărilor agricole de toamnă și în­deosebi pregătirea terenului și însămîn­­țarea griului.­­ In raionul Strehaia nu se observă această preocupare deoarece mersul lu­crărilor agricole de toamnă se desfă­șoară destul de anevoios, ele neatin­gînd nici 50 la sută din viteza zilnică planificată. Dacă la strînsul recoltei de porumb s-a făcut un pas simțitor, realizîndu-se zilnic o viteză de circa 1000 ha. pe zi, la restul lucrărilor de eliberare a terenurilor de coceni, e­­fectuarea lucrărilor de arături și a însămînțărilor, viteza medie zilnică de lucru este cu mult sub posibilitățile existente. Iată de exemplu că în timp ce recolta de porumb a fost strînsă de pe mai bine de 80 la sută din supra­față, abia 50 la sută din suprafața re­coltată a fost eliberată de­­ coceni. Intr-un ritm neingăduit de lent se desfășoară și însămînțatul griului. Față de viteza medie zilnică de 1050 ha, planificată pe raion, în ziua de 1 oc­tombrie a.c. nu se însămînțaseră cu grîu decit 401 ha, realizîndu-se un ritm zilnic de 38 la sută din viteză. Toate acestea au condus la rămînerea cu mult în urmă la­ însămînțări de­oarece din planul de 21.045 ha. plani­ficate a se însămînța în toamna aceasta cu grîu, nu s-au însămînțat decît 1312 hectare. La consfătuirea pe regiune cu pri­vire la cultura griului au participat mulți ingineri și tehnicieni agronomi din raionul Strehaia. Au fost prezenți și numeroși președinți de gospodării co­lective, care au luat cunoștință de toate recomandările cu privire la agrotehnica culturii griului. Aceste recomandări nu au fost puse în practică, deoarece în acest raion se vede treaba că nu se ține seama de perioada optimă a însămîn­­țării griului de toamnă. Ritmul scăzut ce se realizează la însămînțări de numai 401 ha. pe zi înseamnă o prelungire a însămînțărilor pînă la data de 18 în raionul Strehaia noiembrie. Consideră oare organele de resort din raionul Strehaia că însă­­mînțînd pînă la această dată se mai poate afirma că însămînțatul s-a făcut în epoca optimă? Această situație nu trebuie însă ge­neralizată. In raionul Strehaia mai sînt comune unde printr-o muncă a­­siduă depusă de organele locale de partid, de stat și agricole s-a reușit ca toate lucrările agricole de toamnă să se desfășoare în același ritm și rezultatele să fie îmbucurătoare. Așa de exemplu, în comuna Broșteni s-a realizat la 1 octombrie a.c. o viteză zilnică la însămînțări de 200 la sută, însămînțîndu-se cu grîu 54 ha, în loc de 26 ha. De asemenea, în comunele Corcova, Covrigi, Miculești, Văgiu­­lești și Greci s-a folosit întreaga viteză de lucru astfel că, iîn ziua de 1 octom­brie a.c. în comunele mai sus-amintite se însămînțase cu grîu întreaga supra­­față cuprinsă în viteza planificată. Nu ,­tot același lucru îl putem spune despre alte comune. Iată de exemplu că în comunele: Corzu, Șumandra și Tîmna unde deși se află pregătite pen­tru însămînțări respectiv 120 ha.) 251 ha. și 183 ha. organele agricole din aceste comune nici gînd nu au să dea semnalul începerii însămînțărilor.1 Din situația creată pînă acum în raionul Strehaia, conducătorii acestui raion trebuie să tragă concluzia cea mai justă și să treacă cu toată hotă­­rîrea la o mai temeinică organizare a muncii, să tragă la răspundere or­ganele agricole și să impulsioneze și mai mult ritmul însămînțărilor de toamnă astfel ca această lucrare impor­tantă pentru obținerea de producții sporite de grîu în anul viitor să se ter­mine în timpii optimi recomandați de știința agrotehnică. Nu încape îndoială că folosind cu randament întreaga forță de lucru ce există în comunele raionului, precum și forța parcului de mașini și trac­toare, se va păși pe o cale bună, iar raionul Strehaia are toate posibili­tățile ca din raion codași să devină un raion fruntaș la însămînțările de toamnă. REPORTAJ DE SEZON La Segarcea în podgorii La Segarcea am ajuns tîrziu. Noaptea acoperise deplin dealurile și satul rămas în urmă și drumul cu taina negurilor. In casă la ceasul acesta inginerul Popa Tudor terminase de citit o carte de specialitate tradusă din limba rusă. — învăț, de ce să nu învăț. Chiar dacă sunt inginer nu contează... Me­seria noastră este pretențioasă... Și la urma urmei trebuie să învățăm și muncitorii. Viticultura nu se mai lu­crează ca pe timpul lui bunici... Așa l-am cunoscut pe inginerul Popa Teodor și așa mi-a rămas în amin­tire. Intîia dimineață am plecat cu tov. Popa Teodor, șeful secției viticole de la G.A.S. Segarcea, cu un docăraș tras de doi roibi către crama gospodăriei. Unde e crama acum fusese stăpîn un „domn” avar și hain, ai cărui logofeți trăgeau cu pușca după oameni. „Măria sa“ și-a luat tălpășița de cînd i s-au acrit strugurii. Am intrat cu șeful sec­ției în via gospodăriei. Dacă v-ași spune că tov. Popa cunoaște fiecare butuc, v-or veni peste mînă să mă credeți. Și totuși așa-i. Cum e el domol în miș­cări, a intrat în vie. Pășește și mai cu grijă ca într-o casă proaspăt mătu­rată. — Uite gălbioara asta. Era să facă mană. Am scăpat-o. Așa te-ar purta el în toată via și ți-ar putea povesti despre toți butucii care rodesc în pămîntul acesta negru și bogat. Ți--' " Prin viile de la rîndul 10, culegea ehipa lui Constantin Ruican. In echi­pă erau mai multe fete și femei. Ele [taie cu foarfecele strugurii grei și-i a­­ează cu grijă în lăzi. Nu departe de echipa lui Ruican lucrează echipa bri­gadierului Ion Pănuș, care a recoltat pînă acum 15 ha. La fel au făcut și muncitorii din brigada lui Ion Puianu. Răcoarea umedă tomnatecă te învă­luie și lucru mai bun decît un strugu­re cu boabe grase negre, nici că se află pe lumea asta. Fetele culegeau struguri cîntînd. La capătul rîndurilor se ajutau la purtatul lăzilor pline. N-aș putea spune de ce flăcăii Cons­tantin David și Mihai Chivuță nu-și mai puteau deslipi ochii de la ele. Și iar nu înțeleg de ce Emilia Marcu se înfurie de câte ori se întindeau doi la vorbă mai tăinuită. — Măi porumbeilor, n-o să fiarbă vinul pînă la cununie. Și atunci, cine o să fie vinovat? Voi că vă întindeți la vorbă. Tot rătăcind prin vie am ajuns la presă. Presa este așezată pe o plat­formă de bitum închisă ca o magazie cu pereții sprijinind poloboace și bu­­dane cît să încarci un tren cu ele. — Ne-am mecanizat, spune tov. Popa explicînd cum un tractor pune în func­ție mașina aceea, din care mustul cur­ge pe o conductă în cramă făcînd spu­me și răspîndind mirosuri îmbătătoare. Strugurii sînt dați pe jgheab în lin. Doi oameni cu umerii cît două uși de casă mare îi înșfacă aici, pe furci și-l asvîrl în presă. Iar grija presei o are moșul Ștefan Cotei, sau „bărbosul” cum îi zic tinerii. Moșul acesta a venit tocmai din capul satului, cum face el în fiecare an la vreme de toamnă. Stă la presă cu o căciulă țuguiată, de berbecul țurcan, turlită pe sprîncenele groase și roșii foc. Cu pieptarul, chi­mirul și ițarii acoperiți­ în față cu un (Continuare in pag. 3-a) Cu planul îndeplinit Colectivul de muncitori de la Cen­trul mecanic Craiova intensificînd între­cerea socialistă reușește să-și îndepli­nească lună de lună sarcinile ce le re­vin. Ca un rezultat al eforturilor de­puse planul de producție pe luna sep­tembrie a fost îndeplinit cu două zile înainte de termen. Producția globală s-a realizat în procent de 115,16 la sută, iar la producția marfă cu 120,70 la sută. Paralel cu aceste realizări rezultate bune s-au obținut și la repara­ția motoarelor, precum și în creșterea productivității muncii. Astfel, planul la reparația motoarelor s-a realizat în procent de 150,5 la sută. La obținerea acestor rezultate și-au dat contribuția mecanicii A. Nedeianu și Mihai Mihail, strungarii Ion Ivan și C-tin Unguroiu, ajustorii Ion Cîrciu­­maru și Anghel Constantin, turnătorii Nicolae Bărbulescu, Tudor Dumitru și alții. Recoltă bogată de floarea-soarelui Gospodăria colectivă „Al lll-lea Con­gres al P.M.R.” din comuna Lipov, raionul Segarcea, deși este una din­tre unitățile tinere au obținut totuși producții cu mult mai mari decît ță­ranii muncitori cu gospodării indivi­duale. Iată numai un exemplu: La cul­tura florii-soarelui, gospodăria colec­tivă a obținut 1800 kg. la ha., pe cînd țăranii muncitori cu gospodării indivi­duale abia au ajuns la o producție de 1000—1100 kg. l» ha. Cărui fapt se datorește acest lucru? Muncii unite în colectivă. In gospodăria colectivă se pot aplica cu succes toate regulile agrotehn­ice, iar munca oamenilor e mai ușoară, mai spornică și deci și răsplata lor este mai mare. PETRE C­­RIȘCU coresp. Cu glndul și inima alături de delegația țării noastre I­ r ** ** ** ** ** ** ** ** tr ** ## ** ** ** ** ## ** ** ■ Mîndrie îndreptațită O scrisoare care reliefează sprijinul și unanima­­ susținere a propunerilor făcute de către tovarășul N. S. Hruș­ciov, conducătorul delegației Uniunii So­vietice, prin cuvîntarea sa, ca și susține­rea problemelor ridicate de către tova­rășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la ONU, a sosit la redacția ziarului nostru și din partea tov. Ion Stoican, muncitor la Uzinele mecanice din Tr. Severin. Sîntem mîndri­e de faptul că de la cea mai înaltă tribună a răsunat cu­­vîntul tovarășului Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, cel mai iubit fiu al clasei muncitoare din patria noastră — se ara­tă în scrisoare. De la un capăt la altul al cuvîntării falș a răsunat voința ne­clintită de pace a poporului nostru, a răsunat apelul adre at tuturor popoare­lor de a apăra pacea, de a înlătura izbucnirea războaielor nimicitoare, pla­ga colonialismului. Problemele arză­toare ale omenirii și în primul rînd cea mai arzătoare problemă a contem­­porani­tății, problema dezarmării ge­nerale și complete dezbătută atît în cu­vîntarea rostită de tovarășul Nikita Sergh­eevici Hrușciov, cît și de tovară­șul Gheorghe Gheorghiu-Dej, și-au gă­sit în inimile muncitorilor și tehnicie­nilor din cadrul uzinei noastre o de­plină înțelegere și aprobare. Pacea este dorința fierbinte a milioane de oameni Dr.­ ­­­-JuI) care constituie’ ION MARINESCU j cu adevărat 1 medic al circumscripției sanitare 5 o­ru-Cuvîntarea ros­tită de Gheorghe tovarășul Gheor­ghiu-Dej la cea de-a s-„.„tru, cînd mintea Im Bratovoiești, raionul Craiova j ^ne­s›00*11* noS" 15-a sesiune a Organizației Națiunilor Unite mi-a produs o covîrșitoare impre­sie. Am văzut în această cuvîntare un document de excepțională importanță, în care a fost proclamată în fața ome­nirii întregi dorința fierbinte de pace a poporului nostru muncitor, hotărîrea lui de a contribui din toate forțele sale la menținerea păcii în lume. Nu se poate să nu fii cuprins de mîndrie citind această cuvîntare, în care cel mai iubit fiu al poporului nos­tru, cel mai demn reprezentant al nă­zuințelor de pace și libertate ale oa­menilor muncii din patria noastră, a expus în mod strălucit, profund știin­țific, necesitatea de a se curma peri­colul unui al treilea război mondial care ar aduce nenorociri incalculabile omenirii întregi. Conducătorul delega­ției țării noastre la O.N.U., în nume­le poporului român, s-a pronunțat cu hotărîre pentru lichidarea colonialismo-drăzneață a omului a conceput apara­te care au pornit la cucerirea cos­mosului, cînd energia nucleară poate servi omului. Am văzut cu deplină satisfacție că tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a sprijinit puternic propunerile făcute de tovarășul N. S. Hrușciov cu privire la necesitatea absolută de a se trece la dezarmarea generală și totală, măsură care ar duce în mod firesc la înlătura­rea pericolului războiului. Principiile de la care s-au pornit propunerile cu privire la dezarmare, dovedesc fără putință de tăgadă în fața lumii întregi, că popoarele țărilor socialiste vor pa­cea în fapte și nu în vorbe și faptul că ele sunt sprijinite de delegațiile multor țări la Adunarea Generală a O.N.U., este de asemenea o dovadă că dezarmarea este o necesitate vitală a contempor­­eității. Mă alătur din toată inima propu­­n rilor făcute de delegația noastră cu privire la crearea unei zone a păcii în Balcani și cu privire la educarea tineretului în spiritul păcii și înțele­gerii între popoare. Aceste propuneri au ridicat prestigiul internațional al țării noastre, ele fiind primite favora­bil de pături largi ale opiniei publice mondiale. Alături de oamenii muncii din țara noastră, îmi exprim speranța că ac­tuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U. va aduce măsuri concrete care să ducă la înlăturarea pericolului unui nou război. Vrem să trăim în pace Lucrările s­siunii Adunării Generale a ONU sînt urmă­rite cu viu interes și de către lucrătorii gospodăriei noas­tre de stat. Cînd a apărut în presă cuvîntarea tovarășului N. S. Hrușciov­ la sesiunea Adunării Generale a ONU, noi, lucră­torii de la GAS Romanești, am stu­diat-o cu un deosebit interes. Recent am avut o altă mare bucurie. Am­ as­cultat cu toții la radio cuvântul con­ducătorului delegației țării noastre, to­varășul Gh. Gheorghiu-Dej care pe drept cuvînt ne-a umplut inimile de bucurie. Conștiente de importanța a­cestor mărețe eveni­mente istorice ale zi­lelor noastre în care­­ se dezbate pro­blema dezarmării generale și totale, noi, feurci­e din cadrul gospodăriei a­­g­r­­ale de stat Romaneș­i, ne ridicăm glasul nostru și spunem un „NU” ho­­tărît războiului. Prin munca noastră de zi cu zi, noi facem să crească producția de grîu, porumb și floarea-soarelui, fa­cem tot ceea ce ne stă în putință pen­tru ca oamenii muncii din patria noa­stră să aibă din belșug tot mai multe produse agro­alimentare, să trăiască bine și îndestulați. NICOLIȚA SPIRLEA muncitoare la GAS Romanești CRONICĂ ECONOMICĂ 82.730 lei economii din inovații într-un trimestru La cabinetul tehnic al uzinei­ „Elec­­troputere” Craiova, în trimestrul 111 al acestui an s-au înregistrat 49 de pro­puneri pentru inovații și raționalizări din care 25 se aplică cu succes, adu­­cînd o economie antecalculată între­prinderii în valoare de 82.730 lei. La acest număr însemnat de pro­puneri s-a ajuns în urma unei munci susținute depusă de către colectivul de muncă al cabinetului tehnic care, prin conferințe, difuzarea unui mare număr de cărți și reviste de speciali­tate în rîndul muncitorilor, precum și prin discuții purtate la locul de muncă cu muncitorii, tehnicienii și inginerii din întreprindere, au reușit să atragă în rîndul inovatorilor și raționaliza­­torilor un mare număr de muncitori și tehnicieni, care prin studiul lor în­treprins la fiecare loc de activitate au participat la promovarea noului în muncă. Printre cei care in cursul acestui trimestru au propus inovații se nu­mără și bobinatorul Constantin Preda, maistrul Ștefan Nețoiu, Alexadru Co­vaci și alții.­­ Numai inovația maistrului Ștefan Nețoiu care constă în confecționarea unei freze speciale pentru frezat pene de ancore din sticla­ textolit la mașinile electrice cu regim de funcționare tro­­picalizat, a adus economii întreprin­derii în valoare de 34.918 lei, iar cea propusă de Constantin Preda, inovație ce constă în confecționarea unei ș­a­ițe pentru debitat și găurit reperul clemă pentru transformatori, aduce o econo­mie întreprinderii în valoare de 7.534 lei. Cele 49 de inovații propuse de-a lungul celui de-al III-lea trimestru al anului, împreună cu cele 181 pro­puse în cele două trimestre (I și K) ale anului au reușit să rezolve i­­n mare parte problemele ridicate de produc­ție, să ușureze munca oamenilor, con­tribuind totodată la reducerea prețului de cost al produselor executate în uzină A4 tine ă tine organizată îndrumați de către biroul organiza­ției de bază PMR și comitetul de în­treprindere, muncitorii, tehnicienii și inginerii termocentralei din cadrul Combinatului de zahăr și ulei „Olte­nia” — Podari, au intensificat întrece­rea socialistă, preocupîndu-se să tra­ducă în fapte sarcinile ce le reveneau din documentele celui de-al III-lea Congres al partidului. Străduindu-se să înlăture complet defectele din ca­drul termocentralei, în luna septem­brie a.c. ei au reușit să îndeplinească sarcinile de plan la energie elec­trică în procent de peste 150 la sută, în prezent lucrîndu-se în contul celei de-a doua jumătăți a lunii octombrie a. c. Merite deosebite în obținerea aces­tor succese îi revine schimbului condus de tov. Constantin Stoica care nu a precupețit nici un efort pentru asigu­rarea în permanență a energiei elec­trice necesară întreprinderii și ilumi­natului în orașul Craiova. In consfătuirile de producție, pe schimburi, avute zilele acestea, mun­citorii, tehnicienii și inginerii termo­centrale­ s-au angajat ca pe viitor să-și sporească eforturile, astfel incit pl anul anual, la energie electrică să fie înde­plinit înainte de termen. Realizările obținute pînă în prezent de harnicul colectiv de muncă al termocentralei Combinatului de zahăr și ulei „Olte­nia’’ Podari și avîntul cu care se des­fășoară întrecerea socialistă pentru tra­ducerea în viață a angajamentului luat sunt garanție că planul anual la ener­gia electrică va fi realizat cu succes. v CONSTANTIN STAICU coresp. MEREU FRUNTAȘ Ciment peste plan Muncitorii cimentiști din Gura Văii, raionul Tr. Severin, lucrează în aceste zile cu mult elan pentru a înscrie cele mai frumoase realizări in procesul de producție. Rezultatele obținute pînă a­­cum în lupta pentru îndeplinirea și de­pășirea tuturor indicatorilor de plan îi îndreptățește pe aceștia să privească cu încredere realizarea înainte de ter­men a planului pe acest an. Studiind cu mai multă atenție rea­lizările acestui colectiv de muncă vom observa că în luna august ei au dat patriei peste plan 140 tone ciment, 187 tone blincher și 140 tone ciment alb, iar în luna sep­tembrie datorită unei mai bu­ne organizări a întrecerii socialiste, folosirii în producție a metodelor a­­vansate de lucru, muncitorii și tehni­cienii de aici au obținut succese tot mai importante. Astfel, planul producției globale și de marfă a fost îndeplinit pe luna septembrie cu două zile înainte de termen dîndu-se peste plan însem­nate cantități de ciment și klinker. La obținerea acestor rezultate au contribuit printre alții muncitorii Ion Colțatu, Ilarie Cioboiu, Gheorghe Măr­­culescu, Constantin M­ărgean și Udrea Aurica. N. SIMIONESCU coresp. Expresie a aspirațiilor de pace ale poporului nostru După încetarea lucrului, sala de fes­­­tivități a I.R.I.L. „Victoria” a cunos­cut cu cîteva zile în urmă o vie ani­mație. Numeroși muncitori, inginer tehnicieni și funcționari din ca. întreprinderii de industrie locală umplut pînă la refuz sala dej­nități pentru a asculta p­el asupra cuvîntării ținută în­cadr­­ării Generale a O.N.U. de to­varășul Gheorghe Gheorghiu-­ Tov. Stroit Gheorghe, prim­ae al comitetului raionale partid va, a arătat pe larg conținutul cuvîn­tării rostită de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej de la înalta tribună a O.N.U. în sprijinul întăririi păcii în­tre popoare, realizării colaborării și înțelegerii între acestea, înlăturării pericolului de război prin realizarea dezarmării generale și complete. (Continuare in pag. IV-a) Deschiderea Universității serale de marxism-leninism Luni după-amiază, la cabinetul­­ de partid regional a avut loc des­­­­chiderea­ Universității într-un cadru festiv, a­­ serale de marxism-­­ leninism de pe lângă Comitetul re­­­­gional de partid Craiova. La des­­­­­­chidere au participat activiști de­­ partid și de stat, conducători de­­ întreprinderi și instituții, munci­­­­tori și tehnicieni fruntași din în­­­­treprinderile orașului Craiova în­­­ scriși să urmeze cele trei secții­­ ale universității serale de mar­­­­xism-leninism (istorie, filozofie și­­­­ economie).­­ Cuvîntul de deschidere a fost­­ rostit de tov. Petre Golea, mem­­­­bru supleant al C.C. al P.M.R.,­­ secretar al Comitetului regional de­­ partid Craiova, care a vorbit des­­­­pre însemnătatea și rolul Univer­­­­sității serale de marxism-leninism ș­i pentru pregătirea ideologică și po­­l­­­litică a cadrelor de conducere din *­­ întreprinderi și instituții, a lucră­­­­torilor din aparatul de partid și­­ de stat. Vorbitorul a subliniat în­­ mod deosebit sarcinile ce revin­­ cursanților de a munci cu perse­­­­verență pentru însușirea temeini­­­ că, aprofundată, a bazelor ideolo­­­­giei marxist-leniniste și a politicii­­ partidului nostru în strinsă legătură ► cu sarcinile actuale ce stau în fața­­ partidului și întregului popor­­ muncitor din țara noastră în lu­­­­mina hotăririlor adoptate de cel de-al 111-lea Congres al P.M.R.­­ Totodată, a arătat că în acest an j 1 școlar Comitetul regional de par­­­­tid a acordat o atenție deosebită­­ organizării învățămîntului de par­­­­tid pentru activul de partid, pen­­­­­­tru toți membrii și candidații de l­a partid. Un­ exemplu îl constituie­­ și faptul că, pentru acest an șco­­­­lar s-au înscris să urmeze cursu­­­­rile Universității serale de mar­­­­xism-leninism cu 30 la sută mai j­i mulți cursanți decit în anul tre­­i s­cut.­­ In continuare, tov. Vintilă Tur­­­­cu, directorul cabinetului regional­­ de partid a expus prima lecție in­­­­titulată: „Realizările de însemnă­ *­tate istorică dobîndite de poporul­­ nostru muncitor sub conducerea­­­­ partidului pe perioada 1956— 1 1960"'

Next