Inainte, august 1961 (Anul 18, nr. 5113-5139)

1961-08-01 / nr. 5113

95» ANUL XVII — Nr. 5113 PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚI-VA­L ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 4 PAGINI 20 f­1 [Cü ȘA 11»M^UGUST 1961 Citiți în pag. 4-a. 1 — Un strălucit document al marxism­­leninismului creator. Proiectul de Program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. — Multiple manifestații și întâlniri ale participanților la Forumul Mon­dial al Tineretului. — Cu trenul prieteniei în U.R.S.S. Moscova — orașul în care prezen­tul se interpătrunde cu viitorul. — Ecouri la Proiectul de Program al P.C.U.S. — Paris : Creșteri de prețuri la pro­dusele alimentare. — „Cred în tratative și discuții“ In­terviul acordat posturilor de tele­viziune americane de senatorul de­mocrat William Fulbright. Sosirea Moscova a delegației de partid și guvernamentale a R.P.R. (^Alunțarea tovarășulu­i ^SteAipglie II^heorgh DRAGA TOVARȘE HRUȘCIOV, DRAGA TOVARĂȘE BREJNEV, DRAGI TOVARĂȘI ȘI PRIETENI! Sosind în glorioasa capitală a Uniu­nii Sovietice îngăduiți-ne, înainte de toate, să exprimăm mulțumirile noas­tre cordiale Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovie­tice și guvernului sovietic pentru in­vitarea delegației de partid și guver­namentale a Republicii Populare Ro­mîne, pentru primirea atît de caldă pe care ne-o faceți, și, totodată să vă transmitem salutul frățesc adresat din toată inima de poporul român marelui popor sovietic. Ca și de alte ori cînd am avut pri­lejul de a ne afla în Uniunea Sovieti­că, venim și acum în mijlocul oame­nilor sovietici ca la prietenii cei mai buni și cei mai apropiați ai poporului român. Poporul noctru urmărește cu admi­rație succesele epocale pe care le ob­­ține poporul sovietic sub conducerea înțeleaptă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a Comitetului său Central, în frunte cu iubitul nostru tovarăș și prieten Nichita Sergheevici Hrușciov, a cărui activitate prodigioa­să — pusă în slujba cauzei comunis­mului și păcii — i-a cîștigat în în­treaga lume un înalt prestigiu, stima și dragostea celor ce muncesc. Victo­riile repurtate de poporul sovietic în crearea bazei tehnico-materiale a co­munismului, în dezvoltarea giganticei forțe economice a statului sovietic și în făurirea unei vieți de înaltă bu­năstare materială și spirituală pentru poporul sovietic, excepționalele reali­zări tehnico-științifice ale U.R.S.S., constituie un puternic factor mobili­zator în lu­pta oamenilor muncii de pretutindeni, exercită o înrîurire profundă asupra întregii dezvoltări contemporane. In fața poporului sovietic se des­chide perspectiva strălucită a construi­rii societății comuniste în următoarele două decenii. In proiectul noului pro­gram al Partidului Comunist al Uniu­nii Sovietice, publicat ieri de presa sovietică, noi vedem un document al marxism-leninismului creator, de în­semnătate principală și practică imen­să. Trasînd sarcinile concrete ale con­struirii societății comuniste în U.R.S.S., analizînd problemele fundamentale ale trecerii omenirii de la capitalism la comunism, programul P.C.U.S. va fi de un neprețuit sprijin pentru toate partidele frățești, pentru toate po­poarele lumii. După cum vă este cunoscut, Repu­blica Populară Romînă a obținut re­zultate de seamă în construcția socia­listă. Se dezvoltă continuu industria, agricultura socialistă, cultura, crește an de an nivelul de trai al oamenilor muncii. Poporul român muncește cu însuflețire și hărnicie pentru înfăptui­rea planului de 6 ani, care are ca obiectiv fundamental desăvîrșirea con­strucției socialiste în țara noastră. Sprijinul frățesc, multilateral, pe care-l primim din partea Uniunii So­vietice, colaborarea și într-ajutorarea reciprocă cu celelalte state socialiste sporesc considerabil forțele creatoare și eficacitatea eforturilor poporului român, avînd o însemnătate primor­dială pentru înaintarea rapidă a țării noastre pe drumul socialismului. Popoarele noastre sunt indisolubil legate prin fidelitatea față de învă­țătura marxist-leninistă, care ne că­lăuzește întreaga activitate, față de principiile internaționalismului prole­tar, care stau la baza unității de nez­druncinat a lagărului socialist și miș­cării comuniste și muncitorești inter­naționale. Popoarele noastre poartă sus steagul luptei pentru pace și prietenie între (Continuare în pag. 4-a) Qin lut ar Kt Glikita Sej­tshrerniel Ierufolmi DRAGA TOVARĂȘE GHEORGHIU­­DRAGA TOVARĂȘE MAURER, DRAGI TOVARĂȘI ȘI PRIETENI! Permiteți-mi ca în numele Comite­tului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al Prezidiului So­vietului Suprem și al Consiliului de Miniștri, în numele întregului popor sovietic să salut cordial pe pămîntul sovietic pe tovarășul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro­mîn, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, pe tovarășul Ion Gheorghe Maurer, pre­ședintele Consiliului de Miniștri al Re­publicii Populare Romîne, pe toți sti­mații membri ai delegației de partid și guvernamentale a Republicii Popu­lare Romîne. Oamenii sovietici întâmpină cu dra­goste pe solii poporului frate român care, sub conducerea Partidului Mun­citoresc Român pășește cu încredere pe calea socialismului. In persoana poporului sovietic, oamenii muncii din Romînia socialistă au un prieten de nădejde și un frate. Acest lucru a fost dovedit nu odată în fapt, a fost con­firmat de viață, de întreaga istorie a relațiilor frățești dintre Uniunea So­vietică și Republica Populară Romînă. De acest lucru vă veți putea convin­ge încă o dată și acum, cu prilejul că­lătoriei dv. în Țara Sovietica. Acordăm, dragi prieteni, o mare în­semnătate vizitei dv. în­ Uniunea So­vietică. Noi vedem în această vizită o nouă manifestare a năzuinței recipro­ce a popoarelor noastre, a partidelor noastre de a întări și mai mult și a DEJ, dezvolta unitatea și colaborarea între Uniunea Sovietică, Republica Popu­lară Romînă, între toate țările lagă­rului socialist. Prietenia dintre popoa­rele țărilor socialiste reprezintă o for­ță atît de invincibilă, o avuție atît de mare cum n-a mai avut nimeni și ni­ciodată în lume. Noi, comuniștii, sun­tem­ mîndri că ne-a revenit fericirea de a crea și a întări această Uniune a popoarelor­, libere în numele unei vieți mai bune a oamenilor muncii, spre binele păcii în întreaga lume. Republica Populară Romînă, îm­preună cu celelalte țări socialiste, a­­duce o mare contribuție la cauza co­mună a întăririi unității și coeziunii puternicului lagăr socialist, apăra cu h­otărîre pacea în întreaga lume. Permiteți-mi să-mi exprim convinge­rea că vizita de prietenie a delegației de partid și guvernamentale române în țara noastră va contribui la întări­rea continuă a prieteniei și colaborării frățești dintre popoarele sovietic și romîn, va sluji intereselor păcii și so­cialismului. Vom face totul pentru ca în timpul vizitei în țara noastră să vă simțiți tot atît de bine ca la dv. în patrie, împreună cu întregul popor sovietic vă spunem : Bun venit, scumpi prie­teni ! MOSCOVA 31 De la trimișii speciali Ager­pres C. Radu­­canu și Al. Cîmpeanu. Moscova, gara Kiev, ora 14,20 de minute. Sub cupola uriașă de sticlă și oțel film­­e drapele romînești și sovietice. In departare se zărește înaintînd încet trenul special care aduce în capitala Uniunii Sovietice delegația de partid și guvernamentală a R. P. Române, venită, la invitația C.C. al P.C.U.S. și a guvernului sovietic, într-o vizită de prietenie în Uniunea Sovietică. Piața gurii, de la o margine la alta, este plină de lume. Au venit aici zeci de mii de moscoviți — reprezentanți ai oamenilor mun­cii din întreprinderi, ai colectivelor di­feritelor instituții­, ai organizațiilor obștești pentru a sa­luta pe înalții oaspeți. K.Salut frățesc oamenilor muncii din Republica Populară Romînă care construiește socialis­mul!", „Trăiască prietenia sovieto-romînă!", „Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn — organizatorul și inspirato­rul victoriilor oamenilor muncii din R.P. Romînă în lupta pentru pace și socialism!", „Trăiască și înflorească mă­reața comunitate a popoarelor țărilor lagărului socialistic, „Trăiască unitatea și coeziunea de nezdruncinat a parti­delor comuniste și muncitorești !" — stă scris pe pancarte purpurii. Pe clădirea gării, uriașe drapele încadrează por­tretele tovarășilor Gh. Gheorghiu-Dej, N. S. Hrușciov, L. I. Brejnev, iar sub ele — în limbile romînă și rusă este înscrisă urarea „Bine-ați venit". In întîmpinarea delegației de partid și guvernamentale a R. P. Române au sosit tovarășii L. I. Brejnev, N. S. Hruș­ciov, F. R. Kozlov, A. I. Mikoian, N. A. Muhu­dinov, D. S. Poleanski, M. G. Pervuhin, G. I. Voronov, I. S. Kodița, vicepreședinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., K. N. Rudnev, V. N. Novikov, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., V. G. Bakaiev, B. P. Beșcev, A. A. Gromîko, M. A. Olșanski, N. S. Patolicev, miniștri, S. A. Skacikov, A. N. Șclepin — președinți ai comitetelor de stat ale U.R.S.S., mareșalul Uniunii Sovietice A. A. Gre­­ciko, E. I. Afanasenko, ministrul lnvățămîntului al R.S.F.S.R., I. V. Andropov, șef de secție la C.C. al P.C.U.S., P. N. Demicev, prim-secretar al Comitetului orășenesc Moscova al P.C.U.S., N. I. Bobrovnikov, președintele Co­mitetului Executiv al Sovietului Orășenesc Moscova, F. F. Molocikov, șeful secției Protocol din M.A.E. al U.R.S.S., ac­tiviști de răspundere ai C.C. al P.C.U.S., ai Consiliului de Miniștri, ai Ministerului A­facerilor Externe al U.R.S.S. La gară au sosit de asemenea șefi­ ai reprezentanțelor diplomatice acreditați în Uniunea Sovietică, membri ai ambasadelor, personalul diplomatic al Ambasadei Repu­blicii Populare române, ziariști sovietici și străini. ...Trenul se oprește în fața peronului. D­in vagoane coboară tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej prim-secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, conducătorul de­legației, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniștri, Ni­­colae Ceaușescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., șeful direc­ției de Propagandă și Cultură a C.C. al P.M.R., Alexandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul Aface­rilor Externe, Nicolae Gui­ă, membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul R. P. Române la Moscova. Tovarășii N. S. Hrușciov, L. I. Brejnev și ceilalți condu­cători sovietici îi salută cu căldură pe oaspeți. Un grup de copii înmînează membrilor delegației de partid, și guvernamentale a R. P. Române buchete de flori. In fața gării conducătorii celor două țări sînt întîm­pinați cu acla­mații și aplauze puternic­e. In fața lor este aliniată com­pania de onoare. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej pri­mește raportul companiei de onoare. Se aud acordurile solemne ale imnurilor de stat. ale R. P. Române și Uniunii Sovietice. (Continuare în pag. 4-a) N­OI OGOARE UNITE Și în satele comunei Padina Mare a fost sărbătoare Duminică 30 iulie a.c., întreaga co­mună a îmbrăcat haină de sărbătoare. Drapele roșii și tricolore au fost arbo­rate la port­alele ce indicau intrarea în comună, la casele proaspăt văruite. La veselia și voia bună au luat parte to­­i cei din satele comunei Padina Mare. Alături de ei, la marea sărbă­toare au participat și colectiviștii din Botoșești-Paia, Almăjel, Slașoma, Pun­­ghina, Iablanița precum și numeroși alți vizitatori de prin comunele învecinate veniți cu tarafuri și brigăzi artistice. Oaspeții și gazdele și-au strîns mîna, s-au prins în marea horă a înfrățirii făcînd să răsune valea Blahniței de cîn­­tece și veselie. SE ȘTERG URMELE TRECUTULUI Cu 17 ani în urmă, țăranii muncitori din satul Padina Mare, care au inau­gurat duminică o gospodărie colectivă, posedau cam o treime din suprafața agricolă a satului. Și acest lucru nu pentru că restul suprafeței nu ar fi fost bună de muncă ci, pentru că, ea aparținea celor cîțiva chiaburi pe ale căror pămînturi țăranii muncitori din sat erau nevoiți să trudească din zori și pînă în noapte pe te miri ce. Urmele trecutului au început însă să se șteargă. Prin înfăptuirea politicii parti­dului nostru, pămîntul a intrat în stă­­pînirea celor ce-l muncesc. Fața comu­nei Padina Mare se schimbă neîncetat. An de an, zeci de familii de țărani muncitori își construiesc case noi, își cumpără biciclete, aparate de radio, mobilă etc. Prin contribuție voluntară ei au construit o școală de 7 ani în satul Padina Mare și lucrează la încă una în satul Padina Mică , au amenajat un Cămin cultural. Și comuna este în plină transformare, așa cum de altfel sunt și oamenii, în mintea cărora s-a înfiripat o concepție nouă despre viață. Dacă ar fi să vorbim despre schim­barea mentalității oamenilor de aci ar trebui să începem cu mulți ani în ur­mă, de cînd în satul Padina Mare, un grup de țărani muncitori, în frunte cu comuniștii, au luat hotărîrea să desființeze haturile și să-și unească laolaltă pămîntul citînd o întovărășire agricolă. Văzînd rezultatele obținute de întovărășiți, alături de ei au venit apoi zeci și zeci de țărani muncitori.* Și, muncind în întovărășire, ei au obținut rezultate superioare față de cele pe (Continuare în trag. 2 a) PLENARA COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P. M. R. Ieri. la Craiova au avut loc lucrările plenarei lărgite a Comitetului regional Oltenia al P.M.R., cu activul de partid din domeniul agriculturii, în care s-au dezbătut sarcinile ce izvorăsc din Raportul prezen­tat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. din 50 iunie — 1 iulie ac. asupra mersului îndeplinirii Directivelor Congresului al III-lea al partidului privind construirea socialismului la sate și dezvoltarea agriculturii. La lucrările plenarei au mai luat parte primii secretari și secretarii cu probleme economice ai co­mitetelor raionale de partid, președinții și vicepreședinții cu problemele agriculturii ai comitetelor exe­cutive ale sfaturilor populare raionale, primii, secretari ai comitetelor raionale UT.M., directori și or­ganizatori de partid din G.A.S. și S.M.T., președinți ai unor g.a.c, fruntașe din regiune, ingineri, tehni­cieni și specialiști din agricultură,activiști de partid, conducători ai organizațiilor de masă. Au mai par­ticipat ca invitați reprezentanți ai Ministerului Agriculturii: Trv. Cornel Fulger, prim-secretar al Comitetului regional de partid a prezentat raportul privind munca desfășurată de organele și organizațiile de partid pentru îndeplinirea Directivelor Congresului al 111-lea al P.M.R. cu privire la construirea socialismului la sate și dezvoltarea agriculturii. Raportul a scos în evidență rezultatele obținute după Congresul al lll-lea al partidului în conso­lidarea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective și dezvoltarea relațiilor socialiste­­ a sate, în creșterea producției agricole vegetale și animale și a subliniat totodată că în regiunea Oltenia sînt create toate posibilitățile ca prin intensificarea muncii politice organizatorice să se realizeze chiar mai devreme sarcina trasată de Congres cu privire la terminarea colectivizării, în scopul de a obține un­ avînt general în toate ramurile agriculturii și pe această bază o creștere însemnată a nivelului de trai al țărănimii. La discuții au luat cuvîntul tovarășii : Oprițescu Mihai — prim-secretar al Comitetului raional de partid Vînju Mare, Ioana Iulian — vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al raionului Balș, Iarcu Gheorghe — președintele g.a.c. din comuna Izbiceni, raionul Corabia, Cioană Aurel—direc­torul G.A.S. Aloțăței, Mihai Pădureanu — președintele g.a.c. din comuna Catane Vechi, raionul Băilești,­­ Flueraș Ion — prim-secretar al Comitetului raional de partid Caracal, Năstăsel Ion — vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al raionului Segarcea, Gheorghe Antonescu — președintele­­ a.c. din comuna Piscu Vechii raionul Calafat, Căpeț Emanoil — prim secretar al Comitetului raional de partid Filiași, Burd­eștn Mihai, prim-secretar al comitetului raional de partid Craiova, Dimi­ Bogdan, secretar al comitetului raional de partid Olteț, Rădulescu Ion, directorul G.A.S. Caracal, Cojocaru Alexandru, președintele­­ a.c. din comuna Gruia raionul Vînju Mare, Dim­a Ion, organiza­tor de partid la G.A.S. Redea, Dăescu Vasile, prim secretar al comitetului raional de partid Băilești, Paloș Haralambie, prim secretar al comitetului raional de partid Corabia, Tulitu Alexandru, președintele g.a.c. din comuna Bechet raionul Corabia, Roșu Marin, președintele Comitetului executiv al sfatului popular raional Gilort, Marghita Emil, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regio­nal Oltenia, Șegârceanu Marin, președintele­­ a.c. din comuna Rast raionul Băilești. La discuții, a mai luat parte tov. Alexe Eugen, ministru adjunct al agriculturii. Vorbitorii au scos în evidență entuziasmul cu care au întîmpinat oamenii muncii din satele regiunii Oltenia Raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej expus la recenta plenară a C.C. al P.M.R. precum și faptul că datorită muncii politice și organizatorice desfășurată de organizațiile de partid, gospodăriile agricole colective au realizat pași însemnați pe calea consolidării lor economico-orga­­nizatorice, s-a creat un climat favorabil muncii de colectivizare a agriculturii, tot mai mulți țărani muncitori, convinși­ de justețea politicii partidului, pășesc cu încredere spre forma superioară de coo­perare în producția agricolă — g.a.c. Majoritatea G.A .. și a gospodăriilor colective au obținut producții mari de cereale, au sporit simțitor efectivul animalelor de producție și productivitatea lor, au dezvoltat averea obștească, dovedind superioritatea agriculturii socialiste față de munca în gospodărie individuală. Plenara Comitetului regional de partid a adoptat un plan de măsuri corespunzătoare pentru înfăp­tuirea sarcinilor ce revin organizațiilor de partid și sfaturilor populare din regiunea Oltenia din documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 30 iunie — 1 iulie a.c. A luat apoi cuvîntul tovarășii­ Cornel Fulger, prim-secretar al Comitetului regional Oltenia al P.M.R., care a apreciat că dezbaterile au fost fructuoase, discuțiile au prilejuit un bogat schimb de expe­riență în munca organelor și organizațiilor de partid, a sfaturilor populare și a conducerilor unităților agricole socialiste. Ele au relevat că în regiunea Oltenia sunt create toate condițiile ca sarcinile tra­sate de Congresul partidului în domeniul dezvoltării agriculturii să fie realizate mai devreme, au eviden­țiat dorința și hotărîrea fermă a participanților la dezbateri de a transpune întocmai în viață indicațiile plenarei C.C. al P.M.R. din iunie — iulie a.c., majoritatea celor care au luat cuvîntul făcînd în acest sens valoroase propuneri. De asemenea, tovarășul Cornel Fulger a subliniat cum trebuie să mun­cească comitetele raionale de partid și organizațiile de bază din agricultură în vederea traducerii în viață a măsurilor adoptate de plenara Comitetului regional de partid. Vorbitorul a arătat necesitatea întăririi continue a organizațiilor de partid și a rolului lor de conducător politic în activitatea unităților în care activează, necesitatea îmbunătățirii de către comitetele raionale de partid a muncii politice și organizatorice pentru mobilizarea tuturor forțelor din agricultură la sprijinirea concretă și operativă a gospodăriilor colective, îndeosebi a celor nou create, pentru creșterea producției agricole vegetale și animale, pentru intensificarea muncii de atragere a țăranilor muncitori întovărășiți și cu gospodării individuale, pe calea gospodăriei colective. In încheiere, participanții la lucrările plenarei au aprobat cu entuziasm o telegramă pe care au adresat-o C.C. al P.M.R., personal tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prin care este exprimată hotărîrea fermă a organizației regi­­onale de partid, a tuturor comuniștilor de a munci fără preget pentru mobilizarea tuturor forțelor, astfel ca mărețele obiective trasate de Congresul al lll-lea al P.M.R. în domeniul dezvoltării agriculturii să devină realitate vie în regiunea Oltenia. IN PRIMA ZI DUPĂ REDUCEREA PREȚURILOR In vitrine și prin magazine (hiut) alături s­i miei in coteli ) dimineață obișnuita de vară. Ploa­ia căzută în cursul nopții a trezit la viața întreaga natură, a înviorat totul. Pe străzile curate, oamenii circu­lă în­coace și încolo, se opresc în fața vi­trinelor. S-ar părea că este o zi ca ori­­care alta, că vitrinele se bucură de a­­ceeași atenție deosebită. Astăzi însă, vi­trinele au ceva festiv ; ele nu mai con­stituie un fapt obișnuit. Este prima zi după noua reducere de prețuri. Eti­chetele nou fixate pe mărfurile expuse în vitrine oferă prilejul unor însufle­țite comentarii. Prezența alăturata a vechilor prețuri tăiate în diagonală cu cerneală roșie stimulează în același timp reflecții economice, umplu inimile de bucurie ale celor ce comentează. Să ne apropiem de grupurile restrîn­­se în jurul vitrinelor. — Ah, ce mari reduceri de prețuri s-au făcut la stofele pentru rochii de damă ! Nu-i așa că aceea albastră e mai drăguță — cere părerea o femeie între două vîrste, — probabil fiicei sale. — Și cea grena e frumoasă. Acum, metrul costă 25 lei — în loc de 31 lei. Hai s-o cumpărăm ! Desigur, în cele mai multe cazuri hotărîrile se iau pe loc. Am intrat în magazinul de țesături (unitatea nr. 9) de pe strada 30 Decem­brie, însoțind aceste două femei. Aci, vînză­torul, Constantin Firănescu ahiă prididea să deservească și alte cumpă­rătoare, să dea lămuriri. — Dați-mi trei metri de stofă din aceea cu preț redus — s-a adresat femeia mai în vîrstă vînzătorului. La înmînarea stofei, alături de tra­diționalele cuvinte : „S-o purtați sănă­toasă“, vînzătorul a întrebat amahi pentru diferența de preț — 18 lei — cu ce vă putem servi ?... — Să văd , poate ceva tot la... preț redus. De asta am și venit să-mi cum­păr acum. Știam că partidul nostru a venit iarăși cu o h­otărîre, să ne facă traiul mai bun. In tinerețe, pe vremu­rile alea blestemate am purtat numai cămăși de in și cînepă , și fuste din dimie țesute cu multă trudă în casă... Intrînd în discuție cu această femeie simplă, dar încrezătoare în tot ceea ce face partidul nostru, am aflat că o cheamă Constantina Ionera, că este țărancă întovărășită din comuna Scăești, raionul Filiași. Ea ne-a relatat cu a­­dîncă bucurie in continuare : — Aa­să-zică, mi au mai rămas 18 lei în buzunar. Cu banii ăștia o să-mi cumpăr acum un batic... Alături, în fața vitrinei de la maga­zinul de încălțăminte pentru bărbați, un alt grup de oameni erau atrași de aspectul elegant al pantofilor și san­dalelor, și mai ales de reducere subs­tanțială de prețuri. Un om îmbrăcat în salopetă își cumpărase o pereche de sandale cu talpă de cauciuc. Era bucuros ca sand­al­ele le cumpărase mai ieftin. Ii punem o întrebare legată de noua reducere de prețuri la care ne răspun­de : — Sunt șofer la întreprinderea de construcții drumuri Craiova. Lucrez după amiază și, de aceea, am venit încă de dimineață, să văd noile prețuri. După cum vedeți, am și cumpărat ceva. Am rămas cu șapte lei economic. S-ar părea că nu sunt mulți dar, să vedeți... De aici șapte lei, de ceto 15 lei, se adună. In plus, creșterea salariului mediu cu 10 la sută... Reducerile de prețuri au devenit în țara noastră un lucru obișnuit ; ele fac parte din însăși politica partidului nos­tru, al cărui prim obiectiv este crește­rea nivelului de trăi al oamenilor mun­cii. In același timp ele sunt un rezulta­t direct al succeselor obținute de oame­­nii muncii. De aceea răspunzînd noii h­otărîri a partidului, oamenii muncii vor lucra mai mult, și mai bine. De obicei, dimineața, trecătorii se opresc mai puțin în fața vitrinelor, mai ales dacă n-au plecat in oraș pen­­ru­ a face cumpărături. Ieri insă, situația a fost cu totul alta. Chiar dacă plecaseră după alte treburi, nu puteau să nu-și arunce măcar o clipă ochii in vitrine. Unii — curioși, alții do­ritori să cumpere ceva. La fiecare sor­timent de mărfuri erau afișate prețuri de vinzare. Pe unele le cunoșteau, pe altele, insă, abia acum se aflau. Doar era primă zi cînd în magazine apăru­seră noile prețuri stabilite de­ recenta ■h­otărîre privind creșterea salariilor și reducerea prețurilor de vînzare la u­­nele bunuri de larg consum. Grupuri de oameni se opreau in fața la vitrinelor, priveau, comentau. Din scurtele discuții reieșea mulțumirea și bucuria fiecăruia pentru noile măsuri stabilite de partid în legătură cu creș­terea nivelului de trai al celor ce mun­cesc... ■l.a, magazinul de articole electrice nr. 56 din strada A. I. Caza­n era mare afluență de cumpărători. Lucră­toarele și lucrătorii de aici abia pri­dndeau să răspundă la întrebări și să servească. O gospodină voia să cum­pere o lustră, un cetățean cerea con­densatori electrolitici, iar alții­— zeci și zeci de alte articole electrice, ale că­ror prețuri s-au redus cu mult față de cele dinainte. Fiecare dintre ei a­­vea de cîștigat. Își cumpăra un obiect în­­ culsă și ii mai rămineau bani și pentru alte cheltuieli. lucrătorii magazinului avuseseră gri­jă să expună toate articolele la care s-au redus prețurile. Afluență mare de cumpărători cunoa­ște in aceste zile și magazinul „Rom­­arta" din strada A. I. Cuza . La raio­nul de țesături de in și bumbac, cumpă­rătoarele solicitau numeroase țesături ale căror prețuri fuseseră reduse. Totí. Iosif Merand, vânzătorul raionului, se străduia să deservească pe fiecare cum­părătoare, punându-i la dispoziție țesă­turile solicitate. Nu trecuse nici o oră de la deschiderea magazinului, și dan­­sul deservise peste 30 de cumpără­toare. Fotoreporterul l-a surpr­is pre­zent­ând una din frumoasele țesături al căror preț de vînzare s-a aci­s față de prețul anterior (Fotografia din s­inga). Priviți fotografia din dreapta. Știți ce reprezintă? Un aspect d­e la expozi­ția de țesături de bumbac și mătase, or­ganizată in incinta magazinului univer­sal din orașul Craiova. Și în acest magazin, se obser­va o mare afluență de tâmpără­oi. erau so­licitate in special țesăturile ale căror ■prețuri s-au redus. O gospodină iși cumpărase stofă din care, după spicele ei, va confecționa trei rochii pentru le­ntele sale. Era foarte bucuroasă pentru că săptămâna trecută hotărise să cum­pere rochii numai pentru cele două fe­lițe mai mari. Acum insă, deoarece, pre­țurile s-au redus, ea a avut posibilita­tea să cumpere mai multă stofă pentru a confecționa o rochiță și pentru fe­tița cea mică. Mai spunea dînsa că este foarte bucuroasă, deoarece familia ei ciștigă din două părți: pe de o parte prin reducerea prețurilor, iar pe de altă parte, prin creșterea salariului so­țului său. 1. FREADA _ A. POPESCU * ****••• *Ș.v;

Next