Inainte, februarie 1962 (Anul 19, nr. 5269-5292)

1962-02-01 / nr. 5269

ANUL XVII - NII. 5269 4 PAGI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. ȘI AL SFATULUI REGIONAL 1 FEBRUARIE 1962 Mf#G Un nou succes al constructorilor energeticieni • Al nouălea centru raional din Oltenia racordat la sis­­temul energetic național. • Prin aplicarea unor proce­dee noi de lucru, s-au rea­lizat importante economii. In condiții destul de grele, har­nicii constructori energetici de la șantierul Craiova al I.C.M.E. nr. 5 Sibiu au terminat recent lucrările de execuție a liniei electrice de 15 kV Ploștina-Baia de Aramă. Prin aceasta se realizează alimen­tarea cu energie electrică din sis­temul energetic național a celui de-al nouălea centru de raion din regiunea Oltenia. In același timp s-a creat posibilitatea electrifi­cării și localităților din jurul cen­trului Baia de Aramă. Linia electrică de 15 kV, care are o lungime de 28 km este exe­cutată pe stîlpi din beton armat vibrat care asigură durabilitate și siguranță în exploatare, avînd un preț de cost mult mai redus față de liniile electrice executate pe stîlpi din lemn. Importante economii s-au reali­zat la această lucrare și prin fo­losirea la gropile de fundație ale stîlpilor de susținere a pietrei bu­rate în loc de beton. La execuția acestei lucrări s-au evidențiat în mod deosebit echi­pele conduse de către fruntașii Marin Nica, Gheorghe Moagă, Mi­­hai Hrișcă și Alexandru Draghici. Acțiunea de conectare a centre­lor raionale din regiunea Oltenia la sistemul energetic național con­tinuă: Pînă la sfîrșitul anului 1962 vor mai fi conectate raioanele Tr. Se­verin, Strehaia și Vînju Mare. CONSTANTIN POPESCU Se ietrec petroliștii In șantierele de foraj și extracție, petroliștii se întrec pentru a pune in valoare rezerve noi de hidrocarburi și a asigura in mod nemijlocit creșterea producției de țiței, îmbunătățirea calității aces­tuia și reducerea prețului de cost. Brigada fruntașilor La sonda nr. 60 R„ sondorii discută de zor. Brigadierul Vasile Alexe infor­mează oamenii despre cele mai impor­tante probleme care privesc activitatea de foraj. Pe baza studiilor și a propu­nerilor făcute, colectivul acestei brigăzi a hotărît să-și depășească prevederile de plan și să realizeze economii in va­loare de 200.000 lei. Constantin Mogoșeanu, Maistrul sondor împreună cu tovarășul său de muncă, Petre C. Mă­­lăelea, s-au angajat să reducă timpul la extragerea și introducerea garniturii de foraj, să elimine accidentele tehnice. Podarul Gheorghe Vișan s-a angajat să urmărească cu grijă noroiul și să re­ducă timpii morți la agățarea și dez­­agățarea pașilor la podul sondei. Fie­care tovarăș și-a spus cuvintul in le­gătură cu problemele care privesc re­ducerea timpului de foraj. Urmare, atit in luna decembrie cit și în luna ia­nuarie, sondorii de la această brigadă și-au depășit prevederile de plan cu 2 și respectiv 5 la sută. Continuind seria realizărilor, sondo­rii din brigada comunistului Vasile Alexe sunt hotăriți sa realizeze înainte de termen forajul tuturor sondelor. TITU, MERFU, coresp. La secția complexe Petroliștii din secția complexe Cra­iova a schelei de extracție Bîlteni au reușit în anul 1961 să-și depășească prevederile de plan cu 16 la sută la producția globală și cu 14 la sută la producția marfă, realizînd economii în valoare de circa 3 milioane lei. Aceste succese se datoresc în cea mai mare parte felului în care comuniștii au ști­ut să mobilizeze, prin exemplul lor, masa larga de petroliști la sporirea preocupărilor pentru țiței mai mult și mai bun. Contribuția colectivă adusă de către fiecare petrolist la descoperi­rea resurselor suplimentare a dus la eliminarea pierderilor de țiței, redu­cerea consumului de materiale și, în general, la reducerea prețului de cost. Realizările din anul trecut au stat la baza activității din prima lună a anului curent. Petroliștii din secția complexă și-au sporit răspunderea în ceea ce privește executarea operațiuni­lor la sonde de calitate superioară, ur­mărirea producției în cele mai bune condiții, Tratarea țițeiului la nivelul cerințelor impuse de rafinării etc. Și roadele unor asemenea preocupări n-au întîrziat să se arate. In prima lună a anului 1962, petroliștii din secția com­plexă au realizat și depășit prevederile planului dînd țiței de bună calitate. DUMITRU HONDOR mecanic cazangiu (DE LA SUBREDAC­­TIA NOASTRA VO­LUNTARA). In perioada actuală, în raionul Oltețu se desfășoară adunări populare de stabilire a debitului contribuției voluntare pentru anul 1962 precum și a obiec­tivelor social-culturale ce se vor realiza în a­­cest an din contribuția voluntară a cetățenilor. Pînă in prezent au avut loc astfel de adu­nări populare în 26 co­mune — din cele 37 existente in raion. La aceste întregul adu­nări populare au parti­cipat peste 12.000 cetă­țeni. Ei au votat un de­bit al contribuției luntare ,în valoare ve­de 850.000 lei. Participan­ții la aceste adunări au hotărît ca din debitul contribuției voluntare să continue lucrările de construcție la șapte școli de opt ani, precum și la patru școli de șapte ani; din nou a construirea încă trei școli de opt ani, a două școli de șapte ani precum și a încă opt săli de clasă prin adăugirea la loca­lurile de școală exis­tente , repararea unui număr de 11 localuri de școli de patru și șapte ani. De asemenea ei au hotărît să procure mo­bilier pentru trei școli și două cămine cultu­rale. Numeroși participanți la cetățeni adună­rile populare și-au a­­chitat chiar în timpul adunărilor întreaga con­tribuție voluntară ce le revine pe acest an, iar alții — mai mult de jumătate din aceasta. Marin Popescu, Il­ie Șerbănescu Ion Vasi­­lescu, Ion Titu, Gheor­ghe Curelaru, Nicolae Stoica și Hău Nicolae sînt numai cîțiva din­tre cei 180 cetățeni din raion care, pînă în pre­zent, și-au achitat în întregime contribuția voluntară ce se revine. Totodată ei s-au anga­jat să sprijine prin muncă voluntară reali­zarea obiectivelor so­­cial-culturale ce se vor construi în acest an din contribuția voluntară. Adunările populare de stabilire a contribu­ției voluntare pe a­­cest an continuă să ai­bă loc și în celelalte comune ale raionului. MARIN G. MARIN In acest an. Si in raionul Oltețu se vor realiza noi obiective social-culturale SOC La o oră de geografie. Elevii din clasa IV-a a școlii elementare nr. 18 hartă, despre regiunile industriale din țara Vilău Velișcu Aurica din^^rahova învață, după Tehnica nouă își spune cuvîntul Introducerea și aplicarea pe scară largă a m­etodelor avansate de muncă și a celor mai noi cuce­riri ale tehnicii și științei consti­tuie o permanentă preocupare a muncitorilor, inginerilor și tehni­cienilor din schela de extracție Țicleni. In acest an, la sondele 666, 197 și 345 au fost aplicate cu suc­ces investigațiile cu radioizotopi în așa fel incit repararea și pu­nerea in producție a acestor sonde se va putea face cu mai multă u­­șurință. O altă metodă aplicată de către petroliștii din schela Țicleni este perforarea sondelor cu apa­rat de perforare cu jet. Perforările se execută in aceste condiții mai rapid, iar eficacitatea este mai mare, (se pot traversa trei-patru coloane de grosime normală) co­loana de exploatare nu este dete­riorată și manipularea este mai simplă. Pînă acum s-au perforat patru sonde cu jet. Amintim adi­ționarea de la sonda 213, unde datorită muncii de calitate și res­pectării programului geologic, sonda a reintrat în producție în scurt timp. Aplicînd metodele avansate în lucrările de reparații și în alte do­menii, petroliștii din schela Țicleni vor obține în acest an noi succese, dînd patriei cantități sporite de țiței. ing. geolog ION K­ALMAR întreprinderea de extracție Țicleni La I.l.S. ..Paraganul** Craiova Intense pregătiri pentru începerea remontului După un an de rodnică activi­tate, colectivul întreprinderii noas­tre va începe peste cîtva timp lu­crările de remont. Am spus rod­nică activitate deoarece întregul utilaj cu care este dotată între­prinderea s-a comportat la un ni­vel corespunzător. Prin elanul și priceperea de a mînui aceste uti­laje, muncitorii au reușit să înde­plinească planul de producție pe 1961 cu mult înainte de termen. O contribuție de seamă și-au adus-o în acest sens colectivul de meca­nici și electricieni de întreținere, condus de maistrul Victor Coter­­lo, care a supravegheat îndea­proape funcționarea mașinilor și utilajelor. In anul 1962, colectivul între­prinderii noastre are de realizat o producție de 4,7 ori mai mare față de cea din anul trecut. Pentru realizarea înainte de termen a a­­cestei sarcini de producție este necesar ca utilajele să fie bine reparate, sa se facă amenajări prin mică mecanizare la unele ins­talații. In acest scop s-a întocmit un plan de măsuri, în care sunt precizate materialele ce trebuie procurate cît și cheltuielile plani­ficate pentru repararea fiecărui u­­tilaj in parte. Cu sprijinul ser­viciului de aprovizionare, unele materiale și piese au fost deja pro­curate. De asemenea se fac revizii­le tehnice ale macaralelor pentru ridicarea pieselor grele, se fac pre­gătiri pentru introducerea ilumi­natului cu lămpi fluorescente in diferite încăperi din întreprindere. Pentru îmbunătățirea calității pro­duselor și creșterea productivității muncii se studiază problema înde­părtării condensului din sălile de fabricație, modificării sistemului de ventilație și încălzire, sistemu­lui de uscare a macaroanelor la cabine prin adoptarea unui nou sistem de ventilatoare. Muncitorii de întreținere (meca­nici, electricieni, timplari etc.), sunt hotăriți să depună eforturi susținute in scopul efectuării re­montului la timpul stabilit (termen 31 martie 1962) și de bună cali­­­tate spre a asigura un proces de producție continuu. UTA LEONID­A și GHEORGHE DONDOE, tehnicieni Preocupări pentru calitate și economii Proiectanții de la Direcția de siste­matizare, arhitectură și proiectarea construcțiilor Oltenia se preocupă în­deaproape de realizarea unor proiecte economicoase și de cea mai bună cali­tate, dînd in felul acesta posibilitate constructorilor să lucreze cu producti­vitate înaltă, să realizeze lucrări în termen și la nivelul actualelor cerințe. Prin proiectarea acoperișurilor în terase se realizează o mare economie de ma­terial lemnos provenită de la elimi­narea lucrărilor de șarpantă. Din punct de vedere al scheletului de rezistență, proiectanții de la D.S.A.P.C. au căutat să asigure în primul rînd si­guranța construcțiilor, adoptînd cele mai economice sisteme de lucru. Astfel, fundațiile blocului 19 din Calea Unirii — Craiova, au fost calculate pe baza ipotezei sprijinirii tălpilor pe mediul elastic, iar cele ale blocurilor A prin metoda Vasiliev — Dolmatov, bazată pe ipoteza mediilor compresibile. Sporind zi de zi preocupările în acest domeniu, proiectanții au reușit ca și la construcțiile industriale să proiecteze cu criterii economice. Reparații de bună calitate Printre colectivele de la Depoul de locomotive Craiova care au reușit să obțină succese de seamă în îndeplini­rea planului de producție pe prima lună a anului 1962, se numără și echipa de reparații condusă de­ comunistul Petre Săulescu­. Folosind din plin timpul de lucru și avînd la dispoziție toate ma­terialele necesare, membrii acestei echi­pe au­­ reușit ca pe perioada amintită să depășească planul de producție la repa­rații un procent de 20 la sută. Efectuind reparații de bună calitate la pompele de la stația C.F.R. Caracal, reviziile tehnice au fost cu mult timp prelungite, iar prin folosirea mai judicioasă a materia­lelor s-a înregistrat o economie în va­loare de 1200 lei. MARIN BARBU, coresp. Harnicele mun­citoare Maria Preda și Ana Schwartz de la I.I.S. ,,Partizanul" din Craiova sec­ția doua biscuiți, reușesc să dea zilnic peste plan 20 kg. biscuiți, și totodată să realizeze produ­se de superioară. calitate Le prezentări în cli­șeul alăturat. care îi prezentăm cititorilor zia­rului nostru în fotografia de sus. Metalurgiștii de la uzina de re­parații din Craiova desfășoară cu mult elan întrecerea socia­listă pentru a repara mașinile și uneltele agricole în cele mai bune condiții din punct de ve­dere calitativ și economic. Printre fruntașii în producție, care s-au evidențiat în mod deosebit în ultima vreme, se afla mecanicii Dumitru Atana­­sie și Dumitru Trandafir pe Răspund pe Colectiviștii din Șimian prin fapte Chemării Consfătuirii țară a țăranilor colectiviști Deunăzi, am stat de vorbă cu to­varășul Gheorghe Piroi, președintele gospodăriei colective „Drumul lui Lenin“ din comuna Șimian, raionul Tr. Severin Ca unul care a parti­cipat la Consfătuirea pe țară a ță­ranilor colectiviști, el mi-a destăi­nuit multe lucruri frumoase, folosi­toare pentru toate gospodăriile co­lective. „Fiind propus ca delegat la Consfă­tuirea pe țară a țăranilor colectiviști m-am­ străduit să acumulez cît mai multe învățăminte pentru a le împăr­tăși colectiviștilor din noastră. Și am făcut lucrul gospodăria acesta, împreună cu comuniștii și apoi în a­­dunarea generală cu toți colectiviștii am dezbătut documentele Consfătuirii, și am adoptat măsuri care să ducă la continua dezvoltare a averii Printre măsurile adoptate de obștești, aduna­rea generală au fost sporirea numărului de animale și mărirea producției aces­tora, fertilizarea solului care să ducă la continua mărire a producției agri­cole. Nu se poate spune că gospodăria noastră n-a obținut rezultate bune pînă acum. Deși tînără, gospodăria noastră co­lectivă — spunea tov. Gheorghe Piroi s-a dezvoltat simțitor in ultimul an. Dacă la început gospodăria noastră colectivă cuprindea 334 familii care-și uniseră laolaltă 344 ha. teren, datorită muncii politice desfășurată de orga­­­nizația de partid și comitetul execu­tiv al sfatului popular comunal, pînă în primăvara anului 1981 comuna Și­­m­ian a fost în întregime colectivizată. a In prezent, preocuparea permanentă consiliului de conducere al gos­podăriei noastre colective, a organiza­ției de partid, a tuturor colectiviștilor este aceea de a răspunde prin fapte Chemării Consfătuirii pe țară a țăra­nilor colectiviști prin noi realizări în ceea ce privește consolidarea economi­­co-organizatorică a gospodăriei. Hotă­­ririle adunării generale cu privire la sporirea producției agricole vegetale și animale, la mărirea veniturilor gos­podăriei și, implicit, la ridicarea con­tinuă a nivelului de trai al colectiviș­tilor sunt obiectivul nostru principal pentru care luptăm cu toate forțele Pentru a satisface cerințele mereu crescinde ale populației din orașul Sf. Severin în ceea ce privește aprovizio­narea cu legume și zarzavaturi tim­purii, noi am hotărît să mărim supra­fața grădinei de zarzavaturi cu încă 5 ha. In total, în acest an vom cultiva legume și zarzavaturi pe suprafața de 35 ha. De cîteva zile am trecut să a­­­menajăm răsadnițele calde pentru pro­ducerea răsadurilor timpurii. In pri­mele răsadnițe amenajate am și însă­­mînțat salată, ceapă timpurie, varză și roșii timpurii. Un accent deosebit am pus pe dez­voltarea sectorului zootehnic. Dacă la început gospodăria noastră poseda numai 42 de bovine, colectivă numărul acestora a ajuns acum la 175 capete — din care 50 de vaci; numărul por­cilor a ajuns la 60, iar al păsărilor matcă la 135 capete. Trebuie să ară­tăm că numărul păsărilor este mult prea mic față de posibilități și cerințe. De aceea am hotărît ca pînă la sfîrșitul anului 1962 să ajungem la 500—609 păsări la suta de hectare. Potrivit condițiilor noastre locale vom pune deci un mare accent pe creșterea găinilor. Adoptînd un plan de măsuri judi­cios întocmit, adunarea generală gospodăriei noastre colective a hotărît a ca pînă la sfîrșitul acestui an, sectorul zootehnic să cuprindă 282 de taurine și 114 porcine. Avînd în vedere posi­bilitățile existente de sporire a pro­ducției de cereale, tot în adunarea ge­nerală am stabilit ca in acest an sa obținem o producție de 1200 kg. gn­, 1800 kg. porumb boabe la hectar­­ iar pe un lot de 7 ha. să obținem o producție de 5000 kg. porumb boabe la hectar în sistem neirigat“. însuflețiți de exemplul personal al comuniștilor, mobilizați de orga­­­­nizatia de partid, colectiviștii din Șimian muncesc in aceste zile pen­­t­tru înfăptuirea propriilor lor hotă­­rîri, răspunzînd astfel prin fanțe j Chemării Consfătuirii pe țară a ță­­r­i rănilor colectiviști. Ei sînt astfel hotăriți să facă chia­r gospodăria colectivă în care mun­­­­cesc o gospodărie puternic dezvol­­­­tată, milionară și chiar multimilio­­­­nară. Pentru aceasta au toate condițiile: pămînt roditor, oameni harnici, a­­jutor din partea statului cu mașiini și tractoare, cu credite pe termen lung, cu semințe din soiuri de înaltă productivitate etc. Dorința unanimă a tuturor colectiviștilor din Șimian este să facă tot ce le stă în putință pentru a traduce în viață sarcinile mărețe ce le revin din documentele Consfătuirii pe țară a țăranilor co­­lectivișt­ ILEANA TUFEANU, coresp. DRAGI COLEGI. Ca oameni care avem aceeași me­serie, care am învățat pe băncile acelorași facultăți, simțim nevoia să vă adresăm azi — prin intermediul paginilor ziarului „înainte” — cîteva rinduri pornite din inimă, dintr-un sentiment colegial și profesional. Nu vă cunoaștem încă prea bine. Dar am aflat totuși cîteva lucruri des­pre fiecare dintre voi și care ne în­găduie să intervenim in viața voas­tră cu cîteva observații și sfaturi colegiale. Știm despre fiecare din­tre voi că ați fost b­­anii de școală studenți buni. Am aflat, de pildă, că d-ta tov. Angela Bratiloveanu ai terminat ca șefă de promoție Facul­tatea de agricultură a institutului a­­gronomic „Tudor Vladimir­escu" din Craiova în 1952. Un lucru meri­toriu și frumos / Și-am mai aflat că, apreciindu-se profunzimea cunoștiin­­țelor tale ai fost numită asistentă la Institutul agronomic „Nicolae Băl­­cescu“­ din București. ...A urmat apoi căsătoria. Și ai făcut o alegere cum nu se poate mai nimerită, cu inginerul mecanizator Dumitru Bratiloveanu. O familie —­ doi specialiști in agricultură. Fru­moasă familie ! Pe vremea aceea so­țul damit­ale lucra ca mecanizator la S.M.T. Odobeasca din raionul Roșio­rii de Vede, regiunea București. Ai încercat să-l aduci și pe el in Bucu­rești. Nu s-a putut. Amîndoi ați luat atunci o năstrușnică hotărîre : să abandonați meseria voastră de spe­cialiști In agricultură. Așa ați schim­bat brățara de aur, pe o meserie pentru care nu aveți pregătirea ne­cesară și care nu are nici o tangență cu specializarea voastră. Și uimitor lucrul. Tocmai dumi­­tale, tovarășă Angela, asistentul care trebuie să trezească dragostea pentru facultatea aleasă la sute și sute de studenți, iți lipsea această pasiune. Alt­fel nu se explică cum ai putut să renunți la frumoasa muncă de agro­nom — omul de care se leagă atîtea transformări înnoitoare in viața sa­tului — și să „profesezi” ca inginer la serviciul investiții al Trustului de foraj — Tg. Jiu. Această faptă e, dacă vrei, o renegare a facultății, a profesorilor și a colegilor care au stimat întotdeauna pe șefa lor de promoție. Despre soțul dumitale nu avem prea multe de spus. După părerea noastră el este omul care-și leagă profesia și fericirea de o viață ușoară, comodă. Altfel nu se explică de ce in­ginerul mecanizator Dumitru Brati- Icueanu lucrează de citiva ani la Trustul de foraj Tg. Jiu ca­, adjunct al serviciului mecanic, A fi o legă­tură cu­ un firicel de nisip mecanizare și... mecanică, dar intre pe cele două specializari le despart și deosebiri fundamentale. Iar dumneata, tinere coleg Cons­tantin Fira, cum a putut să renunți atit de ușor la titlul de mecanizator, angajîndu-te ca inginer la... turbo­­baza I.A.T.B.T. Tg. Jiu? Oare pen­tru dumneata, inginer mecanizator, promoție 1960, chemările înflăcărate ale satului n-au avut nici un ecou ?. Sintem­ convinși că intr-o bună zi muncitorii de la marea întreprindere unde lucrezi iți vor spune cam așa: „Noi avem nevoie de ingineri meta­­lurgiști și specialiști in foraj. Dum­neata du-te și practică meseria pen­tru car­e te-ai pregătit". Acestea sunt lucrurile pe care le-am aflat despre cei și care, de ce n-am spune-o deschis, nu dor și ne revoltă. Ne dor pentru că prin faptele voastre, prin­ lipsa voastră de pasiu­ne pentru domeniul in care v-ați­­pregătit, arunc ti o umbră asupra unor meserii apreciate și stimate de întregul nostru popor — cele de a­­gronomi și mecanizatori. Voi vedeți satul cu ochii trecutului. Mergeți insă in ori. • sat din raionul nostru, mergeți în satele colectivizate­­ din­ regiune și vă veți minuna si f­uri de noua înfățișare a satului de azi, de oamenii lui sftoși după agro­tehnică, care iți sorb vorbele, din gură. In gospodăria noastră de­­ stați lu­crează 10 ingineri cu­­ pregătire în domeniul agriculturii. Cît de mult s-au legat de meseria aleasă vă v­om demonstra prin cîteva fapte. Vetera­nul nostru, tov. Crăciun, a lucrat ani de zile ca cercetător științific, iar ultimii ani de meserie a simțit nevoia să-i facă jos, in teren. E șef de secție la Cornești. In toamnă urmează să iasă la pensie, dar ne-a rugat de pe acum să nu-l considerăm prea „bătrin“. Pentru agricultură e încă tînărl sau tovarășa Nadea Mo­­drescu care — deși a fost repartizată intr-un post la Departamentul Gostat — lucrează de 10 ani în ca­drul gospodăriei noastre. Oamenii o iubesc intr-att­ de mult, nncit atunci cind pleacă in concediu ne întreabă de dínsa: da urule­i tovarășa Alo­­drescu — Avem In gospodărie la noi și doi­pa ingineri care doar ce au ieșit de pe băncile facultăților dar care s-au integrat din prima zi, cu pasiune și elan. In meseria aleasă. Intrebați-i pe Constanța P.. Ionica Mărășescu, Ion Pircălabu cum o duc ca ingineri In cadrul gospodăriei noastre și veți afla de la ei cu­ de frumoasă e me­seria noastră cind e pusă in slujba unei cauze mari: aplicarea științei agricole in practică. Iată ce ne-a determinat să vă adresăm, prin ziar, o chemare co­legială de a părăsi birourile de care nu vă leagă nimic și de a veni, alături de noi, în agricultură, aici unde este nevoie de voi, pentru a pune cunoștiințele voastre in slujba ridicării satului nostru pe culmile so­cialismului. Așteptăm răspunsul vostru prin ziar. In numele colectivului de ingineri de la G.A.S. Tg. Jiu : Ing. EUGEN MAT­EU­CA, director GHEORGHE PREDESCU, inginer agr. șef. Aici, în agricultură, e locul vostru ! Scrisoare deschisă adresată unor colegi, de către colectivul de ingineri al G.A.S. Tg. Jiu O <=> Dezvoltă sectorul zootehnic De curînd, adunarea geneală a gos­podăriei colective „Drum nou“ din Co­rabia, a dezbătut și aprobat planul de producție al gospodăriei pe anul 1962. In mod deosebit au fost dezbătute ci­frele de plan cu privire la dezvoltarea­ creșterii animalelor. Ținînd seama de posibilitățile econo­­m­ico-naturale ale gospodăriei și ani­mați de dorința de a îndeplini sarcinile ce le revin din m­­egmentele Consfătuirii pe țară a țăranilor colectiviști, membrii G.A.C. „Drum nou“, întruniți în adu­narea generală, au stabilit ca anul a­­cesta efectivele de animale ale gospodă­riei să crească de la 129 capete taurine în prezent — la 155 capete, la sfîrșitul anului, iar numărul vacilor de lapte de la 22 — la 47 iar sfîrșitul lui 1962. De asemenea, numărul porcinelor va crește de la 69 la 106 capete, cel al ovinelor de la 286 la 336 capete, cel al păsărilor de la 332 la 3532 capete. Numai din creșterea animalelor gospodăria co­lectivă „Drum nou“ va obține In anul acesta un venit de 207.980 lei. y^FIADIS KOSTA8, _ coresp,

Next