Inainte, aprilie 1962 (Anul 19, nr. 5320-5345)

1962-04-01 / nr. 5320

k I A i ANUL XVII - Nr. 5320 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VA 1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. §1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL DUMINICA 1 APRILIE 1962 Primăvar­a<■ Preg Gospodăria noas­tră de stat întimpi­­nă campania lucră­rilor agricole de pri­măvară pe deplin pregătită. Lucrătorii gospodăriei sunt hotăriți să facă la vreme și la un înalt nivel agrotehnic toate lucrările pe cele 686 ha ce vor fi cultivate cu diverse culturi agricole în această pomioara, precum și pe cele 230 ha cu vie altoită și 152 ha cu plantații pomicole, tinere și pe rod. Fiind situată în zona de deal, gospo­dăria noastră are un sol cu un po­tențial relativ redus. Tipurile de sol în­­tilnite în gospodăria noastră sunt: brun roșcat de pădure, și podzol. In vederea ridicării fertilității solului, în­că de anul trecut lucrătorii noștri au transportat și administrat 900 tone gunoi de grajd, 150 tone superfosfat și 30 tone azotat de amoniu. Prin în­corporarea sub brazdă a acestor în­grășăminte o dată cu executarea ară­turilor de vară și de toamnă s-a ri­dicat în mod simțitor potențialul de producție al solului. Pe întreaga su­prafață destinată însămînțărilor de pri­măvară au fost executate arături a­­dînci de toamnă. Astfel de arături au fost executate și in plantațiile de vii și pomi pe 60 la sută din suprafață (atit cu­ panta a permis efectuarea a­­răturilor cu tractoarele și cu animale­le). Mecanizatorii noștri s-au străduit ca întregul utilaj agricol să fie pus in perfectă stare de funcționare pînă la data de 15 februarie, adică cu 5 zile mai devreme decit termenul planificat. Mecanicul șef, comunistul Ion Medrago­­niu a imprimat lucrătorilor din sec­torul mecanic un înalt sim­ț de răs­pundere, indrumîndu-i să folosească cit mai rațional mașinile pe care le au în primire. Pregătirea în cele mai bune condi­ții a semințelor necesare in actuala campanie a stat permanent in centrul atenției consiliului gospodăriei noastre. Toate semințele din producție proprie au fost din timp condiționate, incer­­cîndu-ii-se puterea de germinație atit la laboratorul regional, cit și in gos­podărie. De asemenea, semințele re­partizate de la alte unități au fost a­­du­se in gospodărie încă in prima ju­mătate a lunii februarie. Așadar, în­tregul necesar de sămânță a fost asi­gurat. In sectorul pomicol, pe lingă exe­cutarea arăturilor de toamnă și admi­nistrarea îngrășămintelor s-au efectuat curățirile de uscături, cuiburi de omi­zi, mușchi și licheni; au fost aplicate două stropiri de iarnă cu ulei horti­col și sem­non. In jurul pomilor ză­pada a fost strînsă din vreme. In mo­mentul de față se află în curs de exe­cutare stropitul cu lapte de var, trans­portul materialului fumigen, tăierile de rodire, etc. Intense pregătiri s-au făcut și se fac și în sectorul viticol. Astfel, s-au confecționat peste 30.000 de araci și 40.000 de spațieri. Am avut grijă să se execute revizuirea aparaturii vitipo­­micole de stropit cum ar fi: sacale, vermorele, diverse pompe și aparate de stropit și prăfuit. Dat fiind specificul ei, gospodăria noastră folosește din primăvară și pînă toamna un volum mare de brațe de muncă. Trăgînd învățăminte din expe­riența acumulată în anii precedenți, consiliul gospodăriei s-a interesat din vreme de asigurarea brațelor de mun­că necesare. Astfel, au fost încheiate contracte pentru un număr de 300 bra­țe de muncă din raioanele de munte și de șes. Aceasta înseamnă că în pe­rioadele de vîrf mina de lucru este asi­gurată. Ne-am îngrijit de pregătirea dormitoarelor, asigurarea cazarmamen­­tului necesar și amenajarea cantinelor la cele cinci brigăzi vitipom­icole unde se cazează muncitorii. In gospodăria noastră, ca de alt­fel în toate sectoarele de producție se cer cadre tot mai calificate și mai competente. Consiliul gospodăriei s-a îngrijit ca, prin organizarea cursuri­lor agrozootehnice în cursul iernii să fie pregătiți in bune condiții brigadierii, șefii de trupuri și muncitorii perma­nenți din sectoarele: agro-viti-pom­icol, zooveterinar și mecanic. Aceste cursuri s-au desfășurat pe baza planului și te­maticii stabilite de consiliul G.A.S. La cursurile amintite, au participat cu regularitate 60 lucrători ai gospodăriei noastre. Lecțiile au avut un bogat conținut, fiind întocmite și predate de ingineri și tehnicieni cu experiență. Totodată, au mai fost calificați patru tractoriști și trei rutieriști. Consiliul gospodăriei noastre a sta­bilit definitiv amplasarea tuturor cul­turilor de primăvară pe trupuri și par­cele și a elaborat planul pentru actu­ala campanie, stabilind agrotehnica fiecărei culturi în parte, măsurile teh­nico-organizatorice și responsabilitățile membrilor consiliului pe tot ciclul de producție. Planul și măsurile amintite au fost prelucrate și aduse la cuno­­știință tuturor factorilor de răspundere. Ing. TI­TI PATERAU directorul G.A.S. Corcova T~~ Negru pe alb De cinci luni de zile, colectivul I.R.I.L. Strehaia „nu reușește" să re­pare o piesă de la moara din co­muna Meuți. Carnet de reporter" FLORI Pe o alee a parcului din Cara­cal, o mamă­­ își plimbă de nună copilașul care mai ieri a învățat să pășească. Micuțul privește mirat, la verdeața din jur. Apoi, vede florile: roșii, albe, albastre. Gin­­gurește ceva, latin de miluța spre­­ petalele fragede care se deschid darnice spre razele calde ale soa­­­relui... Pe o bancă, un tânăr și o tânără stau de vorbă. Cuvintele lor șop­tite, au ca singure martore florile, aceste minunate creații ale naturii, menite să incinte privirea omului însetat de frumos. " . Barca ce s-a ivit pe undele azu­rii ale lacului se întrevede printre florile rondului ca un uriaș pește argintiu, care plutește alene. Visle­­le se afundă fără zgomot in­unde. Cei din barcă au uitat parcă să vorbească. Privesc și nu se mai satură. Unda lină, verdeață, flori minunate flori roșii, albe, albastre... ...V-ați închipuit desigur, dragi cititori, că rindurile de mai sus înfățișează, de fapt, ceea ce va fi peste citva timp, pentru că acum, când încă n-am lăsat paltoanele, parcul din Caracal este deocam­dată neînverzit. Asta însă nu im­­­­piedică pe cei care se îngrijesc de acest parc, de celelalte zone verzi, de pomii ornamentali, de înfrumu­sețarea și buna gospodărire a ora­șului, să-și ia măsurile cuvenite din vreme. Și măsuri dintre acestea sunt multe. Deocamdată ele figurează doar pe hârt­ie, in planul acțiunilor gospodărești de primăvară al în­treprinderii de gospodăria orășe­­nească. Nu există însă nici o în­doială că ele vor fi înfăptuite in­­tocmai. Caracalenii mai numesc­­ „tirgul de săptămînă" locul din jurul cas­­telului de apă din oraș. Tirg nu mai este intr-adevăr, de mult, iar locul este neîngrijit. Dar nu va rămine așa. Sutele de puieți de brad care se vor planta­­ aici în zilele care urmează, lanțurile de flori care se vor amenaja tot in aceste zile de primăvară, băncile care se vor monta, vor șterge din vocabularul cotidian al caracale­­nilor termenul „tirg de săptămînă". Aici va răsări un nou parc, pe o suprafață de 10.000 metri pătrați. Un nou loc de destindere, de recre­­iere pentru omul muncii. Cele 14 zone verzi care acum sunt doar săpate, se vor trans­­form­a repede in covoare de flori și verdeață. Materialul săditor ne­cesar pentru întreaga suprafață de 20.000 metri pătrați a zonelor verzi — este asigurat. Dar cei peste 500 arbori orna­mentali care se vor planta pe măr­ginea trotuarelor, cei 500 tei care se vor planta pentru completări pe străzi, nu vor transforma oare, in scurt timp străzile Caracalului intr-o mare de verdeață care va incinta privirea omului ? Florile, aceste minunate flori despre care am vorbit mai înainte, le avem acum în fața ochilor doar în serele parcului, sub forma unor nuci firișoare verzi, cu frunzulițe plăpinde. De soarta lor se în­grijesc oameni de nădejde. Iată aici, in sera principală, trei muncitoare: Lungu Elena, Aflagea Maria și Ungureanu Maria — re­­pică răsadurile de lobelia. Acum, micuțele flori n-au decit cite două frunzulițe. Dar cînd vor înflori­­ in minunatele desene ale mozaicurilor florale din parc și din­ zonele verzi, își vor deschide spre soare puzde­ria de floricele albastre ca cerul. Iriziunile nu fac flori, dar tulpinițele și frunzele sunt de culoare roșie aprinsă. Culoarea lor se va distinge de la depărtare, in aceleași mozai­curi florale. In alte lădițe se află răsadurile de salvia, gură leului, sedium, care-și vor deschide peta­lele catifelate către privirile in­­cint­ate ale vizitatorilor parcului și zonelor verzi. Meșterul florar Bușoiu Eugen ne-a arătat toate „minunile“ sere­lor din parc. N-a uitat să ne arate frumoasele case, ghirlandele roza­lii ale hortensiilor, tulpinițele fra­gede ale ciclamelor, puieții de brazi și tuia. Ne-a mai arătat ceva. Ceva foarte interesant, care in timpul gerurilor de februarie alungă iarna din sere. Instalația de căldură. Aici, în sala aceasta, lingă o locomobilă care pufăie și sosire, mecanicul Negrilă Nicolae se îngrijește să trimită pe țevi in sere, ceea ce iarna lipsește: căldura fără de care florile nu s-ar mai putea dezvolta. ...Flori, cu­ mai multe flori. Flori pentru înfrumusețarea orașului pen­tru copilașul care abia a învățat să pășească, pentru îndrăgostiții care-și șoptesc dragostea în liniștea parcului, pentru, omul venit să-și umple plămânii cu aer curat, să-și plimbe privirea pe covorul multi­color al rondurilor. CORNEL CONST ANT IN ESC U Cififi în pag. 4-a: ii — In întîmpinarea Congre­si­sului Mondial pentru dezarma­­ i­­re generală și pace. .] — Declarația comună sovie­ti­co-ar­­ericană în problema f­olo­­­­­sirii spațiului cosmic in sco­­­ ș­puri pașnice. I — Semnarea planului de co­l­­laborare pe anul 1962 între­­ U.R.S.S. și Cuba. 3 — Ce reflectă lovitura de­­ stat din Argentina? % Control obștesc la fabricarea, transportul și desfacerea pîini. După cum se știe, Consiliul de Stat al R. P. Romîne a emis un decret prin care s-a trecut la organizarea contro­lului obștesc asupra fabricării, trans­portului și desfacerii pîinii, pentru a­­sigurarea unei producții de calitate su­perioară și satisfacerea cit mai deplină a exigențelor populației. In legătură cu această problemă, l-am rugat pe tov. Nicolae Trăistaru, vicepreședintele comitetului executiv al sfatului popular orășenesc Craiova să ne vorbească despre felul cum s-a procedat la organizarea controlului obștesc asupra fabricării, transportului și desfacerii pîinii în orașul Craiova. In orașul Craiova au fost create cinci echipe de control obștesc care să urmărească procesul de fabricare și transport al pîinii. Din acest co­lectiv fac parte 25 tovarăși. 11 echipe cuprinzînd 33 tovarăși vor urmări des­facerea pîinii și a produselor de pani­ficație în unitățile O.C.L. Alimentara. Membrii echipelor de control obștesc sînt aleși în adunările comitetelor sin­dicatelor din întreprinderile și institu­țiile orașului Craiova, precum și de către comisiile de femei în cadrul cir­cumscripțiilor electorale orășenești. Colectivele de control obștesc asupra fabricării,­­ transportului și desfacerii pîinii au fost instruite cu sarcinile ce se revin privind urmărirea rețelelor de fabricație a pîinii și a produselor de panificație, respectarea normelor în le­gătură cu volumul, aspectul, gustul, greutatea și coacerea, asigurarea sor­timentelor cerute de consumatori. Incepînd de astăzi, echipele de con­trol obștesc vor trece să urmărească fabricarea, transportul și desfacerea pîinii in orașul Craiova. F­­LOREA Desen de G. PAPAZIAN. — Fier vechi ? — Nul Obiceiuri vechi... tfilm:wit«mCTwmnw«mnn:!mwmti­:!;: mfș I 1 Au însămințat culturile din urgența l-a De îndată ce pămîntul s-a zvîn­­tat, membrii gospodăriei colective „Republica" din comuna Vișina Veche, raionul Corabia, au trecut cu toate forțele și mijloacele la însămînțatul celor 60 ha. cu ma­zăre și a celorlalte culturi din ur­gența 1. In prima zi de lucru, colectiviștii au însâmințat peste 6 ha. cu ma­zăre. Primii care au ieșit cu toate forțele la îm­sâmînțări au fost co­lectiviștii din brigada I condusă de tov. Nicolae Stanciu. S-au evi­dențiat în mod deosebit colecti­viștii : Gheorghe T. Barbu, Hara­­lambie Stanciu, Gheorghe D. Pană și alții. Alt construit un incubator Recent, la G.A.C. „Valea Gilortului“ din comuna Burea, raionul Tur­ti­­liași, a fost cons­truit cu posibilități locale și prin mun­că voluntară, un incubator pentru in­­cubarea și eelozio­­narea ouălor de găină. Incubatorul are o capacitate de 3500—4000 de ouă. S-au luat toate mă­surile pentru co­lectarea ouălor și în scurt timp incuba­torul va intra in juncțim­e. Cu tehnica lucră­rilor s-a ocupat maistrul Constantin veterinar gomb­escu, de Dra ia circumscripția ve­terinară Turburea iar lucrările de construcție au fost executate de colec­tiviștii Ion Sava și Gheorghe Bolo­van. I. COJOCARU coresp. In clișeu, electricianul Mihai Gu­­șiță, fruntaș al întrecerii socialiste din cadrul sectorului II, Uzinele me­canice Tr. Severin. o • — ■COO La S.PI.T. Poiana Mare Zilele trecute, mecanizatoriii S.M.T. Poiana Mare au discutat sarcinile de pian ce le revin în actuala campanie de primăvară. S-a stabilit cu acest prilej ce are de făcut fiecare brigadă de tractoriști. Au fost indi­cate consumul de carburanți pe feluri dte lucrări normele zilnice de lucru și totodată s-au stabilit zilele calendaris­tice necesare pentru executarea lucră­rilor. Mecanizatorii s-au angajat ca întregul volum de lucrări contractat cu gospodăriile colective să fie exe­cutat în timpul optim și in cele mai bune condiții. Crte 24 de gospodării colective din raza de activitate a S.M.T. Poiana Mare vor fi deservite de 21 brigăzi de tractoare, dintre care­­ 8 brigăzi sî­nt permanentizate. Munca a fost în așa fel organizată incit toate gospodăriile colective să fie ține deservite. De pil­dă, brigada a doua care deservește gospodăria colectivă din Ghidici Va repartiza două tractoare și pentru GAG din satul vecin, Viișoara. De aseme­nea, brigada a multan G.A.C. din patru deservește și­Tunarii Noi, din Piscu Nou, iar brigada nr. 18 deser­vește concomitent G.A.C. „Steagul ro­șu" din Moțăței și G.A.G. .23 Au­gust“ Moțăței-gară. Fiecare brigadă este dotată cu trac­toarele și celălalt inventar agricol ne­cesar pentru executarea lucrărilor pre­văzute în plan. Spre exemplu, brigada care deservește G.A.C. din Smîrdan și Golenți este dotată cu șase tractoare, iar brigăzile care deservesc G.A.C. din Calafat, Ciupercenii Noi și Moțăței, sînt dotate cu cîte 14—15 tractoare. Comunistul Virgil Staicu, șeful bri­găzii a 16-a care deservește G.A.C. „23 August" din Maglavit a lansat o chemare către toți mecanizatorii pen­tru executarea celor mai bune lucrări pe terenurile destinate obținerii a 5.000 kg porumb boabe la hectar. Toți me­canizatorii au răspuns cu însuflețire acestei chemări. In momentul de față, cele 104 trac­toare, 104 semănători, se află în cele 24 gospodării colective pe care le de­servește stațiunea, fiind gata de a porni bătălia pentru obținerea unor Cet mai bogate recolte în acest an. ACHIM FLOREA ■ , I­­ , coresp. Conferința locală a sindicatelor din Craiova Ieri dimineață, in sala Filarmonicii de stat „Oltenia“ s-au deschis lucră­rile conferinței locale a sindicatelor din Craiova. La conferință participă delegați ai sindicatelor din întreprinderi, instituții, S.M.T. și G.A.S. din comunele ce apar­țin orașului și raionului Craiova, con­ducători de întreprinderi, instituții și organizații de masă. La lucrările con­ferinței participă tov. Vasile Mușat, vicepreședinte al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., membri ai birourilor comitetelor orășenesc și ra­ional de partid" Craiova. Pe șantierul de construcții și montaje energetice Colectivul șantierului nr. 5 construcții și montaje ener­getice Craiova, a raportat ieri predarea racordurilor de ali­mentare și a posturilor de transformare ale șantierului centralei electrice de termoficare. Căutând să îmbunătățească calitatea lucrărilor și să scurteze­­.termenul de lucru, constructorii de pe acest șan­tier, au adoptat soluții noi cum ar fi : ridicarea stîlpilor în groapă, eliminarea cofrajelor și turnarea fundațiilor direct pe stâlpi, o dată cu montajul. instalații pentru cinematografe sătești Cu două zile în urmă, întreprinderea cinematografică re­gională de stat Oltenia a primit din repartiția sa pe anul în curs, 20 aparate cinematografice „T-16“ pe bandă 16 mm, și zece grupuri electrogene pentru a fi instalate în diferite localități ale regiunii. In cursul zilei de ieri, două asemenea instalații au și fost expediate în raionul Strehaia. Excursie la București Ieri seară a plecat din Craiova un grup de peste 700 excursioniști craioveni care vor vizita in cursul zilei de azi Capitala. Totodată ei vor viziona meciurile de fotbal Flacăra ro­șie — C.S.C. Craiova precum și cuplajul de pe stadionul ,,23 August“ dintre echipele bucureștene Progresul — Stea­ua și Dinamo — Rapid. Printre excursioniști se află 200 salariați de la uzina „Electroputere“, 70 de la uzina „7 Noiembrie“ etc. Mecanicii Petre Velcovici, Ion Bo­ur­eanu și­ Marin Ciu­­­că de la Uzina de­ reparații Craiova,, sunt preocupați ‘ rte:. calitatea . reparații.­", lor. Iată-i discutiile despre­ introducerea] pistonului la un mo­tor stabil. FOTO: TITO ZIDARU. L O Preocupările turnătorilor La sectorul turnătorie al uzinei „7 Noiembrie"-Craiova calitatea pieselor turnate, reducerea cifrei de rebut, economisirea de materiale și fonta, etc. stau în atenția fiecărui muncitor, inginer și tehnician. Una din problemele mult anali­zate de colectivul acestui sector a fost aceea privind prepararea pă­mânturilor pentru forme și miezuri, executarea și uscarea miezurilor și elaborarea șarjei de fontă. In ul­timul timp s-a reușit ca pământu­­rile pentru turnătorie să fie prepa­rate conform rețetelor elaborate de serviciul metalurg. Prin priceperea cu care lucrează, colectivul secției de miezuri reușește ca acestea să fie de cea mai bună calitate, ceea ce duce la eliminarea rebuturilor. Tinerele miezuitoare: Marica Au­rora, Ghiță Elena, Popescu Ilinca s-au situat întotdeauna în fruntea luptei pentru calitate. De asemenea și echipa de cubi­­liști, prin respectarea normelor de elaborare a șarjelor, reușește ca zilnic fonta turnată să fie de ca­litate superioară, avind compoziția chimică și proprietățile mecanice specifice fiecărui reper turnat. E­­xemplul cubiliștilor Dămăneanțu Gheorghe, Roșu Dumitru. Miclescu Gheorghe a fost urmat de întreaga echipă. Și formații dau piese de bună calitate, lucrînd în perioada actuală cu cca. două-trei procente sub cifra admisă de rebuturi. Co­munistul Marin Țugui este un bun exemplu pentru întregul colectiv al sectorului. Piesele formate de el sunt apreciate de toți turnătorii. Numai într-o lună, ca urmare folosirii raționale a materialelor s-a­u economisit o cantitate de 7.000 kg fontă . Aceste realizări dovedesc atenția cu care colectivul din acest sector lucrează pentru respectarea tehnicii formării, reușind astfel să răspundă chemării partidului de a trimite pe ogoarele patriei cu­ mai multe ma­șini agricole și de calitate. „Luna muncii patriotice“ In cinstea aniversării a 40 de ani de la crearea U.T.C. și a Zilei ti­neretului din R.P.R. — care se va ■=ărbători pe 2 mai a.c., — Comite­tul regional U.T.M.-Oltenia, inițiază — incepînd de la 1 aprilie — „Luna muncii patriotice a tineretului“. Co­mitetul regional U.T.M. cheamă toate comitetele raionale și orășenești U.T.M., organizațiile de bază U.T.M., pe toți tinerii din regiunea Oltenia să participe cu entuziasm la mari acțiuni de muncă patriotică, aducin­­du-și în acest fel o contribuție în plus la înflorirea patriei noastre dragi. Muncă bine organizată Practica gospodăriilor colective fruntașe a ară­a­tat că buna organizare muncii este condiția de bază care asigură executarea lucrărilor a­­gricole din cadrul cam­paniei de primăvară in tim­­pul­ optim și de bu­nă calitate. De acest lucru s-au convins, din proprie experiență, și colectiviștii din comuna Oprișor raionul Vînju Mare, fapt care i-a de­terminat ca, încă cu mult timp înainte să ia toate măsurile care să le asigure succesul cam­paniei. Astfel, au pro­curat și condiționat în­treaga cantitate de se­mințe pentru toate cul­turile planificate a se cultiva în acest an in cadrul gospodăriei: au reparat și revizuit căru­țele, plugurile și alte atelaje proprietate a gospodăriei, au reorga­nizat munca pe brigăzi și echipe etc. Acum, colectiviștii din Oprișor sunt gata să în­ceapă campania agrico­lă de primăvară, lucru ce-l vor face de îndată ce timpul o va permite. N. VILCEANU, coresp. Pacea și... Vaticanul Cuvîntul pace întruchipează aspirații, visuri de viitor, perspective. Oamenii leagă de acest cuvînt activitatea lor, îndreptată atit spre binele lor cit și al semenilor lor. Așa gindesc hidroener­­geticianul care se luptă cu valurile Angarei, constructorul de automobile din Detroit, proiectantul din București, petrolistul din Afganistan, oțelarul de la Bhilal. Așa gindesc­ toți acei care făuresc bunurile materiale, gindindu-se nu numai la viitorul lor ci și la al oamenilor de pe toate meridianele, la generațiile viitoare. Există însă și oa­meni care gindesc ...... altfel, care ar vrea să-și asigure un viitor de pe urma suferințelor altora, chiar de pe urma suferințelor unor po­poare întregi. Unii dintre acești „oa­meni" tronează la Vatican, se numesc papi și „înalți prelați", își spun „tri­miși ai domnului" pe păm­ânt, vorbesc in numele acelui dumnezeu inexistent, produs al ignoranței care a provocat omenirii cele mai mari rele de-a lun­gul veacurilor. Și astăzi, în cea de-a doua jumătate ai secolului al XII-lea, Vaticanul este unul din cele mai mari centre ale re­­acțiunii mondiale. „înalților prelați,, in frunte cu papa, nu se convine pers­pectiva unei păci generale care să du­că la salvarea omenirii de ororiie u­­nui război termonuclear. Tocmai de a­­ceea ei aruncă „anatema“ asupra co­muniștilor și necomuniștilor, luptători pentru­ pace. Chiar și acei reprezentanți ai bisericii catolice care se pronunță împotriva războiului sunt considerați dușmani ai cultului catolic și sancțio­nați cu scoaterea lor din rindurile slu­jitorilor bisericii. O asemenea măsură de scoatere din rindurile slujitorilor bisericii a între­prins Vaticanul împotriva abatelui Jean Boutier, cunoscut luptător pentru pace din Franța și membru al Con­siliului Mondial al Păcii. Vaticanul a lu­at această hotărire ca urmare a vi­­­­zitei făcute de Boutier in decembrie 1961 în Ungaria, unde a ținut o con­ferință despre pericolul pe care il pre­zintă militarismul vest-german pentru pacea lumii. Pretextul invocat de Va­tican a fost că Boutier s-ar fi com­portat ca „un adept al comunismului". Jean Boutier a preferat însă să dez­brace sutana, decit să renunțe la lupta pentru pace. El s-a gîndit că este mult mai folositor să desfășoare o ac­tivitate în folosul oamenilor, in sco­puri nobile, decit să-și irosească tor­țele pentru țeluri care n-au nimic co­mun cu dragostea față de oameni. In­tr-un interviu acordat corespondentului agenției M­T.l. la .................................;; Paris, Bouiier a menționat: „Este oare cu putință să ................. i se reproșeze unui credincios creștin, care mai este și slujitor al bisericii, că-i stimează pe comuniști, care au milioane de adepți și care ii urmează pe Lenin, că le respectă convingerile și le admiră puternica activitate crea­toare ? Am putea oare să le refuzăm colaborarea noastră cînd ei luptă pen­tru apărarea păcii și pentru a se pune capăt războiului rece, cer dezarmarea și preconizează coexistența pașnică a statelor cu orinduiri sociale diferite ? Dacă asta înseamnă „procomunism", atunci eu voi rămâne întotdeauna un „procomunist". După cum se vede, Vaticanul este iritat de faptul că in momentul de față șomerul de pe străzile Romei sau Manchesterul­­­, țesătorul din Lyon sau minerul din Ruhr, muncitorul din So­fia sau savantul din Antarctida nu doresc să-și găsească sfîrșitul intr-o catastrofă termonucleară. Dar, pe „înalții prelați" nu-i irită faptul că domnul Adenauer ar prefera să mear­gă cu crucea intr-o mină și cu bomba atomică" într-alta la un război împo­triva comuniștilor, și nu numai împo­triva lor. Insă, iluziile domnului Ade­nauer și ale „slujitorilor lui dumne­zeu" care se răfăiesc la Vatican nu se pot traduce niciodată in viață. C. V. I Actualitatea externa I

Next