Inainte, septembrie 1962 (Anul 19, nr. 5450-5475)

1962-09-01 / nr. 5450

1' $ * i Inainfe de termen De cu­rînd, constructorii din cadrul grupului nr. 1 construcții Craiova au terminat de executat și dat în folosință construcția complexului de deservire UCECOM de pe strada Al. I. Cuza din Craiova cu o lună jumătate înainte de termenul prevăzut în contract. Această realizare dovedește încă o dată preocuparea constructorilor de a executa construcții intr-un termen ci­ mai scurt, mai ieftine și de bună ca­litate. In executarea acestei lucrări, o contribuție prețioasă au adus-o și e­­chipele de zidari conduse de Faur Ge­­niu, Goiceanu Florea, Bogner Ion, Nis­­tor Ion ca și echipa de zugravi condusă de Antonescu Alexandru. GHEORGHE PĂUN, coresp. LA DIRECȚIA REGIONALĂ P.T.T.R. CIFRE NOI DINTR- UN BILANȚ • Numărul abonaților radio a crescut față de situația existentă la 31 decembrie 1961 cu 7813 abonați, iar la radioficare cu 1663 abonați» • In sectorul difuzării presei, numărul cititorilor la sate a crescut in raport cu si­tuația existentă la sfârșitul anului 1961 cu 14,6 la sută, numărul abonaților la ziare și re­viste ajungind în ultima vreme la peste 206.600, însuflețiți de importantele hotărîri ale partidului și guvernului, lu­crătorii din unitățile de poștă și telecomunicații aparținind Direcției regionale Oltenia, au reușit ca in acest al treilea an al sesenatului să obțină noi și însemnate succese in îmbunătă­țirea muncii. Mărturie a acestor preocupări sunt realizările. De la începutul anului și pină in prezent, colectivele de muncă din cadrul Direcției regionale PTTR Oltenia au realizat un plus peste pre­vederile de plan in valoare de circa un milion lei. Preocupările susținute pentru îmbu­nătățirea muncii în toate compartimen­tele de activitate, au fost din ce in ce mai rodnice. In cursul anului 1962, s-au înființat in mediul rural 51 agenții pro­centuale pentru deservirea în bune con­diții a cetățenilor cu prestații PTTR și au fost telefonizate 44 agenții pro­centuale pentru a servi oamenii muncii cu convorbiri telefonice. O atenție deosebită a fost acordată îmbunătățirii muncii de radioficare a satelor Olteniei. In cea de-a opta lună a anului 1962 au fost radioficate comu­nele Ciupercenii Noi, Prisăceaua și Cor­­cova, in felul acesta numărul abona­ților la radioficare ajungînd la 61.360, adică cu 1663 abonați mai mult decit erau la sfirșitul anului 1961. Succese similare s-au înregistrat și în ceea ce privește creșterea numărului de abonați radio cu peste 7800 față de situația existentă la sfirșitul anului 1961. Nu­mărul abonaților radio a ajuns în luna august 1962 la peste 66.500. Lucrători cum sînt Ecaterina Bădoi, Silvia Furtună, Constantin Florea, Constantin Luca, Ion Jleana, Aurelian Popescu, Aneta Luigi, Tudor Ene, Vic­tor Croitoru, Oprica Florica, Elisabeta Geambașu, Elisabeta Aldea­­ și alții, și-au adus din plin contribuția la efec­tuarea de servicii în condiții exemplare. Activitatea susținută dusă in dome­niul bunei serviri a oamenilor muncii de la orașe și sate, se reflectă în ni­velul calitativ al muncii crescut com­parativ cu situația existentă in anii trecuți. Urmare a acestui fapt, trimite­rile poștale ajung mai repede la des­tinație, iar abonamentele la presă și diverse publicații de specialitate sunt distribuite cu mai multă atenție. Aceasta a făcut ca în special în mediul sătesc numărul cititorilor sa crească cu 14,6 la sută, numărul abonaților la ziare și reviste ajungînd în ultima vreme la peste 206.600. Un important salt calitativ s-a înre­gistrat și in ceea ce privește activitatea in centralele telefonice atît din punct de vedere al operativității în efectuarea comenzilor, cit și în creșterea capacității de servire. In bilanțul lucrătorilor din ramura poștă și telecomunicații figu­rează printre altele și faptul că nu­mărul abonaților telefonici a crescut față de anul 1961 cu 1726. ...Cifre noi dintr-un bilanț al mun­citorilor, inginerilor și tehnicienilor din Direcția regională P.T.T.R. Oltenia. Sînt numai cîteva și destul de puține cuprinse in aceste rînduri față de mul­țimea succeselor pe care le înscriu în activitatea de fiecare zi cei mai mulți dintre lucrătorii acestor unități. GHEORGHE FLOREA Din viața nouă a muncitorilor forestieri Tismana își urmează liniștită cursul, în timp ce pe malurile e­­i pădurea treamătă. De la pune­tul numit triunghi, mergînd în sus, nu­ vezi decit muncitori care lucrea­ză­ cu spor la exploatarea lemnu­lui di­n pădure. Pagii tainici­­­­iș, pleacă viiturile în fața fierăstraie­­lor mecanice, mînuite cu priceperi de harnicii forestieri. De la tăiat fasonat, corhănit, pină la rampe de încărcare, buștenii își urmează în mod mecanic tot procesul de transformare. Țapine, cai, tractoare funiculare, minuite de oameni, contribuie la acest proces de trans­formare. Organizați In brigăzi, muncitorii de la I.V. Baia de Aramă lucrează cu multă dragoste și spor pentru a asigura cu materie primă industria noastră de prelucrare a lemnului. De la rampa de încărcare, mate­rialul lemnos pleacă sortat pentru specialitățile de industrializare. Celuloză, derulaj, traverse, lemne de foc, sunt numai o parte din­ produsele ce se obțin în urma pre­lucrării lemnului. Pentru a se evita risipa de ma­terial lemnos, a se ușura munca oamenilor și pentru o pro­ductivitate mare, se folosesc utilaje mecanizate, se aplică metodele de exploatare în trunchiuri lungi și catarge și metoda de lucru in brigăzi complexe cu plata în acord global. In brigăzi lucrează oameni cu experiență în această meserie. Seara, la cabane, cei care au lu­crat în pădurile exploatate de pa­troni, povestesc celor tineri din viata de mizerie pe care au dus-o, despre condițiile vitrege de lucru și de trai din acele timpuri. Revi­zorul de funicular Petre Jerca po­vestește cum: In urmă cu 19 ani tind a primit botezul pădurii, lu­cra din greu ca muncitor la me­tri. AfuricT nu erau­ cabane — spline el, dormeam în adăposturi fă­cute din­ lemne, așezate in picioare, peste care puneam pămint. In foc de paturi, așterneam cetină pe pă­­mînt și tot ea ținea foc și de cearceaf. Ce ciștigam pe o lună de muncă echivala cu prețul unui băni­ior de porumb. Azi avem condiții bune de lucru, avem posibilitatea să trăim civilizat, in cabane bine amenajate. DE LA EXPLOATAREA CRUNTA­­ LA O VIATA DEMNA Datorită muncii deosebite pe care a depus­-o, tovarășul Petre Jerca și-a ridicat calificarea și, din simplu muncitor la metri, acum lucrează ca revizor la funi­­culare. Alegătorii din raionul Baia de Aramă i-au acordat încrederea de a-i reprezenta în Marea Adu­nare Natională ca deputat al lor. împreună cu sofia și cei trei copii ei trăiește o viată fericită in co­muna lui natală Tismana, satul Topești. Tot ca el a început munca in pădure și Ion Drumea, la 14 anii, împreună­ cu­ tatăl său ,Miticea în pădurile patronilor pentru a întreține pe cei 6 frați pe care îi avea acasă, la Topești. Băt­r­nul Vasile Drumen a Încetat din viață și locul lui a fost luat în pădure de a fi doi fii ai săi: Dumitru, care lucrează în aceeași brigadă cu Ion la sectorul Tismana și Cos­­mied Drumea care lucrează la sec­torul Bistrița. Azi, prin grija par­tidului și guvernului, la dispoziția muncitorilor forestieri sunt puse cele mai avansate utilaje de mun­că, sunt create cele mai bune con­diții de trai. In locul joagărului și toporului care erau singurele unelte de exploatare a lemnului, azi se lucrează cu fierăstraie me­canice ; lemnul se transportă cu tractoarele și cu funicularele­,­­există o cale ferată din pădure pină la rampa finală. In locul cetinii care se servea drept pat și a colibelor de lemn și pămint, (Continuare in pag. 3-a). Mecanici dieseliști Recent, la grupul școlar feroviar din Craiova au terminat cursurile e­­levii din cea de a III-a promoție de mecanici dieseliști. Cei 39 de absol­venți au manifestat de-a lungul tim­pului de studiu mult interes și sîr­­guință la învățătură pentru însuși­rea elementelor de tehnică nouă, pentru a deveni cadre de nădejde transportului feroviar. Cu ocazia examenului de absolvi­re rezultatele muncii lor precum a corpului profesoral au fost evi­si­dențiate. Toți elevii au promovat cursul de mecanici. Printre elevii fruntași se numără Constantin Megan, Mi­hai Dumitres­­cu, Gheorghe Săftescu, Ion T. Va­sile, Ion Rădulescu și alții. La succesul de seamă înregistrat de­ elevii feroviari, și-au adus con­­tribuția numeroase cadre didactice din rîndul cărora s-au evidențiat in­ginerii Traian Dan, Constantin Ni­cola, Gheorghe Burtea, Victor Cli­­mov și alții. In activitatea lor desfășurată pen­tru îmbunătățirea muncii la serată, elevii din noua promoție calea de specialiști s-au angajat să munceas­că cu abnegație pentru a da viață sarcinilor de seamă revenite în ca­drul desenalului. VASILE MANU corespj. cyphisLt Imn­ta­lt Cu fiecare zi, colectivul din secția L. 4. C.F.R. Caracal obține noi suc­cese in îndeplinirea sarcinilor de plan. Astfel, echipa de la Întreține­rea căii din districtul III condusă de comunistul Dincă Dumitru a reușit să îndeplinească planul pe luna au­gust în proporție de 100,32 la sută și să obțină economii la traverse sol și carele in valoare de 2700 lei. De asemenea această echipă a co­lectat și a predat la I.C.M. Caracal cantitatea de 2800 kg. fier vechi. In realizarea acestor frumoase suc­cese, s-au evidențiat în mod deose­bit comuniștii Tucneanu Florea, Merlăcioiu Gheorghe și alții. Și echipa nr. 10 din districtul IV Jianca a obținut succese frumoase în ceea ce privește îndeplinirea sar­cinilor de plan. RADU VASILE coresp. Un ajutor prețios în activitatea noastră în cadrul Trustului regional de construcții Oltenia a avut loc re­cent o ședință, cu care prilej s-a analizat activitatea desfășurată de către constructorii din regiunea Olte­nia pentru înfăptuirea sarcinilor iz­­vorîte din planul de investiții în cel de-al treilea an al desenalului. Cu prilejul analizei la care au parti­cipat maiștri, tehnicieni, ingineri, se­cretari ai organizației de bază , M.R., președinți ai comitetelor sin­dicale de secție, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, a fost prezentată o informare care a scos în evidență rezultatele bune precum și unele lipsuri care s-au manifestat în cadrul șantierelor din regiunea Oltenia. Informarea a fost prezentată de către tov. Andrei Morvat, președintele Comitetului Central al Uniunii Sindicatelor lucră­­torilor din construcții și unitățile producătoare de materiale de cons­trucții, — reprezentant al unei bri­găzi a Consiliului Central al Sindi­catelor care a studiat pe șantiere problemele concrete ale activității noastre. Pe marginea expunerii făcute au luat cuvîntul numeroși tovarăși prin­tre care Eugen Flonta, Victor Gruia, Anton Stamm­, Iacob Braun și alții. Ca urmare a celor semnalate cu prilejul acestei consfătuiri și din cele constatate in șantier, s-a întocmit un plan de măsuri menit să asigure in mod nemijlocit ridicarea pe o treap­tă superioară a activității muncitori­lor, inginerilor și tehnicienilor de la Trustul regional de construcții Olte­nia. GHEORGHE FANU coresp. De curind, in orașul Balș a fost dat in folosință un teatru de vară. Sä neeimport&n teg^sanecs! PE VALEA TISMANEI Gospodăriile colective din raionul Balș în întrecere Cu sprijinul comitetului raional de partid și comitetului executiv al sfa­tului popular raional, organizațiile de bază și consiliile de conducere ale G.A C., din raionul Balș s-au ocupat cu răspundere de organizarea între­cerii socialiste între brigăzi, echipe și colectiviști. Principalele obiective ale întrecerii su­n­t terminarea grab­nică a arăturilor adinei și a celorlalte pregătiri pentru insamlnturile de toamnă / grăbirea construcțiilor zoo­tehnice și a altor construcții gospodă­rești, însilozarea unor cit mai mari cantități de furaje etc. Ca urmare a desfășurării unei largi munci politice de către agitatori în rândul colecti­viștilor, s-a reușit că în toate gospo­dăriile colective să se asigure o largă participare la muncă și să se execute lucruri de bur­ă calitate. Fiind antre­nați In intrecerea socialiști, colecti­viștii și mecanizatorii s-au străduit în primul rînd să grăbească ritmul arăturilor adinei de vară. Datorită acestui fapt, pină zilele trecute au fost executate arături pe aproape 12 000 ha., din cele 13.000 ha., plani­ficate. Fruntașe la executarea acestei lucrări sunt gospodăriile colective „Tudor Vladimirescu" din Robănești — unde s-au executat alături pe 565 ha., față de 470 ha. planificate — ..Octombrie roșu", din Osica de Sus, „7 Noiembrie" din Pielești, „Scînteia" din Popînzălești, „înfrățirea" din Balș dovinești, „7 Noiembrie" din Balș, „Vasile Rolaită" din Greci. In toate aceste gospodării, s-au arat suprafețe mult mai mari decit cele planificate. In același timp, membrii gospodării­lor colective din raionul Balș au în­­silozat aproape 5000 tone porumb și alte plante furajere. Deși pe raion această acțiune nu este la nivelul po­sibilităților, sunt totuși gospodării co­lective care au însilozat cantități în­semnate de furaje. De pildă G.A.C., „Otelul roșu" din Racovița a însilo­zat 560 tone furaje, G.A.C. „Tot înainte" din Braneti 500 tone, G.A.C. „Scînteia" din Popînzălești 300 tone, G.A.C. „înfrățirea" din Baldovinești 280 tone, G.A.C. „Grivița roșie" din Pîrșcoveni și „Viață nouă" din Birza cîte 300 tone, G.A.C. „7 Noiembrie" din Balș 270 tone. In aceste zile, colectiviștii din raio­nul Balș, paralel cu pregătirea tere­nului destinat trasămîntărilor de toam­nă, asigurarea și condiționarea semin­ței din solurile raionate pentru fie­care zonă pedoclimatică in parte, în­silozarea unor cantități cît mai mari de furaja, se preocupă și de tr­ans­­portarea și încorporarea în sol a în­semnate cantități de gunoi de grajd. De pildă pînă de curînd în întregul raion au fost transportate și încorpo­rate în sol peste 6400 tone gunoi de grajd. Colectiviștii di­n Ungureni au transportat 600 tone gunoi de grajd, cei din Drăgotești 580 tone, cei din Popînzălești 460 tone, cei din Osica de sus 430 tone, cei din Iancu .i­ănu 360 tone. Gospodăriilor colective Braneu­, Robănești și Băleasa care au obtinut cele mai bune rezultate in întrecerea ia executarea lucrărilor agricole de vară li s-au înmînat drapele într-un cadru festiv. N. RIPEANU, coresp. Peste patru vagoane Membrii celor 12 brigăzi de cimn ale gospodăriei colective socialismului” din comuna „Drumul Grozdi­­bod, raionul Corabia au început cu cirva timp în urmă recoltarea sfe­clei de zahăr de pe cele 51 ha. Prin zilele trecute ei au reușit să recolteze cantitatea de peste patru vagoane sfeclă de zahăr care — cu ajutorul celor două camioane proprie­tatea gospodăriei — a și fost trans­portată la baza de recepție. Cele mai de seamă succese la recoltatul sfeclei de zahăr le-au obținut colec­tiviștii din brigăzile a întiia con­dusă de Iov. Ioana Dobre și a doua — condusă de tov. Vasile Pîrvan. In întrecerea care se desfășoară în ca­drul brigăzii a întîia echipele con­­­duse de Ioana Burunlia, Alexandra Barbu și Floarea Stancu s-au situat fruntașe. C. SALCEANU coresp. (Continuat* in pag. ) ÎN RAIONUL GILORT Dezinteres și lipsă de răspundere față de asigurarea bazei furajere In raionul Gilort, există citeva mii de hectare de teren ocupate de pășuni și tinere. In scopul punerii în valoare a acestei prețioase re­zerve, și continuînd tradiția de cres­cători de animale ce datează prin partea­­ locului, gospodăriile colecti­ve din raion și-au dezvoltat mult in ultima vreme efectivele de ani­male. După cum reiese din situațiile existente la consiliul agricol raio­nal,­­ la sfîrșitul acestui an, cele 24 gospodării colective din raion vor avea în proprietate obștească a­­proape 5600 taurine, 8493 ovine, pre­cum și un mare număr de porcine și păsări Prin centralizarea situațiilor tri­mise de către gospodăriile colecti­ve, reiese că pentru o bună hrănire a acestor efective de animale, este necesar să se asigure cel puțin 1866 tone concentrate, 8070 tone diferite linuri, cîteva zeci de mii tone sucu­lente și peste 4800 tone grosiere. In multe G.A.C. ca cele­ din Hu­­rezani, Căpreni, Bumbești-Pițic și al­tele, organizațiile de partid­ și con­siliile de conducere au făcut problemă din asigurarea la vreme și a în cantități îndestulătoare a hranei pe timp de iarnă pentru sutele de animale ce le au în proprietate obștească. La Bumbești-Pitic­oavă, colectiviștii au desțelenit bună­în primăvară 10 ha. plantate cu pomi fructiferi, însămînțînd printre rînd­u­­rile de pomi- porumb furajer. De curînd, cosașii au recoltat acest pre­țios furaj. De pe fiecare hectar, s-a recoltat în medie cîte 1400—1500 kg. porumb furajer care a și fost strins în piaste. In același timp ei s-au îngrijit și de recoltatul finului și a altor ierburi furajere, precum și de amenajarea primelor gropi de siloz. De asemenea, colectiviștii din Hu­­rezani ca și cei din Căpreni au a­­cordat mai multă atenție asigurării hranei animalelor pe timp de iarnă Ei au însilozat pînă acum cîteva zile 300 și respectiv, 350 tone dife­rite ierburi strînse de prin văile A­­mărăzii și Am­anului, în amestec cu porumb. Cei din Hurezani au început zilele trecute să cosească a doua oară finul de pe 15 ha, pe care le-au îngrijit cu multă atenție. Pro­­cedind astfel, gospodăria și-a asigurat încă de pe acum un prisos de furaje de acest fel. Colectiviștii din Căpreni au stivuit pînă de curînd, aproape 50 tone frunze de arțar, stejar, plop și plută care va asigura mult timp hrana celor 700 oi cîte va avea gospodăria la sfir­șitul anului. La fel au procedat și vecinii lor, colectiviștii din Hure­zani, precum și cei din alte comune ale raionului Gilort. UN PREȚIOS FURAJ LASAT SA SE DEPRECIEZE Cu toate că o parte dintre gospo­dăriile colective din raionul Gilort au obținut rezultate frumoase pe li­­nia asigurării bazei furajere pentru animalele ce le au în proprietate obștească, totuși nu peste tot se a­­cordă atenția cuvenită acestei pro­bleme. Gospodăriile colective din Săcelu, Ciocadia, Bălcești, Alimpești, Jupînești, Bobu și multe altele, mai aveau pină zilnic trecute cîte 25 pînă la 250 ha de finețe necesită, în timp ce, din partea organelor­ ra­ionale de partid și de stat se fac intervenții pentru a se cumpăra mari cantități de fin din alte regiuni ale țării. De întrebi la consiliul agricol dacă s-a terminat cositul finului, îți răspund cu mare siguranță că „da". Și nu uită să precizeze că din cauza secetei producția e foarte scăzută, neasigurînd necesarul. Pe teren insă, lucrurile stau cu tot­ul altfel, ceea ce , denotă că tovarășii de la consi­liul agricol s-au obișnuit să „îndru­­meze" și să „controleze" treabă din birou, cu telefonul, această Con­secința acestui stil de muncă? Un prețios furaj este lăsat să se depre­cieze în timp ce se susține că în ra­ion nu sunt furaje suficiente pentru hrana animalelor pe timp de iarnă. Biroul comitetului raional de partid și comitetul executiv al sfa­tului popular raional sunt datoare să intervină de urgență și cu promptitu­dine pentru înlăturarea acestei stări de lucruri, să tragă la răspundere de aceia care din dorința de a ascunde consecințele comodității de care dau dovadă, dezinformează CE SE AȘTEAPTA CU INSILOZATUL PORUMBULUI ? De citva timp și în raionul Gi,ort porumbul a ajuns în fa­za optimă pentru însilozare. Insilozatul însă, se des­­fășoară cu foarte multă încetineală, jumătate din numărul gospodăriilor colective neîrnsilozînd pînă acum nici măcar un kilogram de porumb sau alte ierburi. Această stare de lucruri se datorește mai multor cauze, citeva însă mai importante. Prima și cea mai importantă poa­te fi considerată aceea că consiliul agricol raional nu a luat toate ma­surile in vederea instruirii consilii­lor de conducere, a brigadierilor din gospodăriile tinere, asupra felului în care trebuie să se lucreze la însi­lozat. Tovarășii din secția de creș­tere a animalelor nu numai că nu au luat măsurile cuvenite în acest sens, dar nici nu au răspuns la ce­rerea unor președinți de gospodării colective ca din partea consiliului agricol raional să se deplaseze cadre de specialiști care să-i îndrume în această direcție. Tov. Constantin Dobre, președintele gospodăriei co­lective din Bumbești-Pițic era foarte nemulțumit de modul în care specia­liștii de la consiliul agricol au răs­puns la rugămintea lui. Poate că și din această cauză gospodăria n-a în­­silozat, până acum, cu toate că avea posibilitate, nici un kilogram de po­rumb sau alte ierburi. De asemenea, ritmul de însilozare este mult încetinit și din cauză că gospodăriile colective nu au fost în­drumate să pregătească din vreme gropile de siloz, fiind nevoite ca in prezent, când acțiunea de însilozare este în toi, să mobilizeze o bună parte din brațele de muncă la ame­najatul gropilor. Pînă acum, în raion au fost amenajate doar circa 40 la sută din numărul necesar de gropi pentru siloz. Cînd se vor amenaja și celelalte ? De dorit ar fi cît mai re­­pede.

Next