Inainte, noiembrie 1962 (Anul 19, nr. 5502-5527)

1962-11-01 / nr. 5502

V. V -Așteptăm de la dumneăvie,tei la bușteni mai mulți și de calitate !" Scrisoarea colectivului Complexului de industrializare a lemnului din Tg. Jiu către muncitorii, inginerii și tehnicienii din unitățile Direcției regionale a economiei forestiere Oltenia DRAGI TOVARĂȘI, Muncitorii, inginerii și tehnicienii Complexului de industrializare a lem­nului din Tg. Jiu, creație a regimului nostru, au reușit să obțină succese im­portante in înfăptuirea sarcinilor izvorîte din Directivele Congresului al II­I-lea al P.M.R. Cu prilejul conferinței organizației de partid din întreprinderea noastră a re­ieșit că de la Începutul anului am de­pășit prevederile de plan cu peste 7 la sută la producția globală și cu 6 la sută la producția marfă. Un succes de seamă al muncii noastre îl constituie reducerea prețului de cost cu 1.134.030 lei peste sarcina de plan, realizare ce depășește cu 834.000 lei angajamentul ce ni l-am luat la începutul celui de-al treilea an al sesenalului. Succesele obținute de noi sînt cu atît mai importante cu cit, în lumina sarci­nilor trasate de către partid, în acest an am ridicat valoarea realizărilor din fiecare metru cub de masă lemnoasă industrializată prin creșterea randa­mentelor și îmbunătățirea calității. Din fiecare metru cub de masă lemnoasă industrializată am obținut produse mai multe și mai bune, ceea ce a condus la creșterea rentabilității întreprinderii cu 9,25 la sută față de nivelul anului 1961. Succesele obținute se datoresc acti­vității colectivului nostru și ajutorului primit din partea muncitorilor, ingine­rilor și tehnicienilor din exploatările forestiere ale C.R.E.F. Oltenia, Ploiești, și unitățile Hațeg, Hunedoara, Petro­­șeni care ne-au livrat bușteni cores­punzători. Deși am obținut realizări în ansamblu bune, totuși, în ceea ce privește res­pectarea sortimentelor și livrarea pro­ducției cu destinație specială noi n-am reușit să satisfacem cererile contracte­lor încheiate. Am înregistrat rămîneri în urmă in îndeplinirea planului la scaune curbate Și placaj de fag, răm­­înere ce se datorește atit colectivului nostru — care nu s-a străduit să valorifice suficient largile posibilități în producție — cit și situației din primul trimestru al anu­lui cind ne-au lipsit buștenii. Au fost întreprinderi forestiere, și în special cele de la Novaci și Baia de Aramă, care n-au livrat la bușteni pentru derulaj decit 57—66 la sută, iar la bușteni pen­tru gater întreprinderea din Baia de Aramă ne-a livrat numai 76 la sută din cantitățile contractate. Aceasta a făcut să nu ne realizăm producția in sorti­mentele planificate și, totodată, să nu respectăm tehnologia de fabricație la cherestea și mobilă curbată. Din lipsa de bușteni, planul la sortimentul cheres­tea s-a realizat în primul trimestru nu­mai cu 96 la sută, ceea ce a dus la nea­­sigurarea loțurilor necesare fabricii de mobilă, fapt ce a influențat realizarea planului in trimestrele următoare, și în special asupra calității mobilei. Unele colective din întreprinderile forestiere n-au înțeles să ne ajute în permanență, n-au livrat ritmic cantită­țile de bușteni în sortimentele planificate și de calitate. Colectivele din cadrul D.R.E.F. Oltenia ne-au livrat în primul semestru al anului, mai puțin cu 15 la sută bușteni gater categoria I și mai mult cu 15 la sută din bușteni gater categoria lII-a, ceea ce nu ne-a dat posibilitatea să ne îndeplinim indicatorii de calitate. In lunile următoare (iulie, august, septembrie și octombrie) această rămînere în urmă este mai evidentă. In ultima vreme s-au manifestat și alte lipsuri care ne-au produs greutăți. S-au efectuat restructurări pe repartiții pe întreprinderi la nivelul Direcției re­gionale a economiei forestiere in ultima parte a trimestrului, ceea ce provoacă greutăți in aprovizionare. Modificarea de ultimă instanță în planul de livrări n-a fost determinată de lipsa capacită­ții întreprinderii de la Baia de Aramă, ci mai mult pentru a da posibilitate acesteia să livreze buștenii la U.I.L. Tr. Severin, unitate a D.R.E.F. Oltenia, fără ca in prealabil D.R.E.F. să acțio­neze în baza contractelor pe care le are încheiate cu furnizorii din regiunea Banat. Rezolvarea greoaie a problemelor care privesc livrarea ritmică a buștenilor a făcut ca la ora actuală D.R.E.F. Olte­nia, să aibă o restanță de 10.655 IT1.C. bușteni. Față de repartițiile actuale, întreprinderile au următoarele restanțe: Baia de Aramă — 1574 mc., Tg. Jiu — 1461 mc. și Novaci —1092 m­.c. bușteni pentru derulaj, iar la bușteni pentru gater: Baia de Aramă — 1859 mc., Tg. Jiu — 4259 m.c. și Novaci — 405 m.c. Muncitorii, inginerii și tehnicienii din întreprinderea noastră sunt ferm con­vinși că dumneavoastră aveți posibili­tăți să ne livrați cantitățile de bușteni stabilite prin contract. In multe luni din cursul acestui an au­ dovedit cu prisosință acest lucru. Din propria noastră experiență am constatat că atunci cind devenim exi­genți față de propriile lipsuri, cind participăm activ la organizarea și con­ducerea producției,reușim să obținem un avînt substanțial în întrecere. Consi­derăm că și la dumneavoastră există posibilități pentru a vă realiza sarcinile de plan și a raporta, la sfîrșitul acestui an, nu numai înfăptuirea indicatorilor reveniți prin plan, dar și depășirea a­­cestora. Noi dorim din inimă ca, alături de dumneavoastră, prin eforturi sporite, să lichidăm unele lipsuri ce se mai manifestă în producție. Muncitorii, in­ginerii și tehnicienii noștri au propus să se organizeze intîlniri cu colectivele dumneavoastră la locurile de muncă, la gurile de exploatare, să cunoaștem felul de muncă al dumneavoastră, și, la rindul nostru, vă invităm să vizitați complexul, să urmăriți transformările lemnului pe care ni-l livrați. Avem încredere că în cel mai scurt timp va fi lichidată această rămînere în urmă, și ne veți livra ritmic bușteni pentru industrializare. In acest fel și noi vom reuși să ne îndeplinim îndatoririle pa­triotice față de cerințele economiei na­ționale a patriei noastre. Prin intermediul acestor rânduri, adresate tuturor muncitorilor, ingineri­lor și tehnicienilor din exploatările forestiere ale Olteniei, vă chemăm să luptăm pe mai departe cu eforturi spo­rite pentru a descoperi noi resurse a căror eficiență să însemne livrarea can­tităților contractate de bușteni necesari unităților de industrializare, participînd astfel la înfăptuirea înainte de termen al prevederilor desenatului. Director Ing. NICOLAE SPERDEA Președintele comitetului sindicatului OPREA BUSUIOC Secretarul comitetului de partid DUMITRU POPESCU Secretarul comitetului U.T.M. NICOLAE JIANU Tribuna participanților la întrecere C­a și ceilalți oameni ai mun­cii din între­prinderile re­giunii noastre, petroliștii din schelele Olte­niei desfășoară o însuflețită în­trecere­­ soci­a­­listă, fiindu-și îndepli­­nitfel cu succes anga­jamentele luate la începutul a­­niului. Aceste angajamente au la bază Direc­tivele C.C. al P.M.R. cu pri­vire la criterii­le principale ale Întrecerii socia­liste. Iată cite­­va știri din a­­ceastă entu­ziastă întrecere a petroliștilor. Cu planul anual îndeplinit Acordînd atenție deosebită procesului tehnologic, muncitorii și tehnicienii de la fabrica de oxigen Tg. Jiu, ce aparține schelei petrolifere Bîlteni, au reușit să obțină zi de zi, peste sarcinile de plan, sute de metri cubi de oxigen. Așa au reușit ei să o ia înaintea timpului: încă din luna octombrie, acest harnic colectiv a îndeplinit sarcinile de plan pe întregul an 1962. Pînă la 20 octom­brie se realizaseră peste prevederile planului de pro­ducție anuală încă 9.473 m.c. oxigen. Paralel cu realizarea sarcinilor de plan înainte de termen, colectivul respectiv s-a străduit să folosească cu pricepere materialele destinate procesului tehnologic și astfel, prin reducerea consumului specific de combus­tibil, a reușit să realizeze economii la prețul de cost în valoare de 186.000 lei. La obținerea acestor remarcabile succese și-au adus din plin contribuția mecanicii Ion Plăeșu, Victor Ilioiu, Ion Trocan și imbuteliatorii Constantin Chiosa, și Ion Albeanu. GH. URSU, coresp. Se extinde electrificarea în procesul de foraj electrificarea instalațiilor prezintă o deosebită importanță în bunul mers al activității de foraj. Forajul elec­tric, in afară de faptul că este mai economic, este și cel mai adecvat folosirii turbinei. De aceea, organele de conducere ale Trustului de foraj Ta. Jiu au dat o atenție deosebită ex­tinderii forajului electric. In prezent, din totalul sondelor ce se sapă în cadrul întreprinderii de foraj Bîlteni — 60 la sută sunt electrificate. In sco­pul extinderii în măsură și mai mare a forajului electric, se pregătește elec­trificarea unui nou sector de foraj — acela unde se sapă sondele 212, 231, 236, 207, unde se va construi, printre altele, o linie de 35 kV pe o lungime de cîțiva kilometri. N. ROSENFELD, coresp. SeafLăffili La fut C­rai dt d­Jii Folosind metode a­­vansate in procesul de extracție și punînd un accent deosebit pe reactivarea sondelor din fondul inactiv, petroliș­tii din cadrul Trustului de extracție Tg. Jiu au obținut importante de­pășiri la producția de țitei. Ultimul bilanț în­cheiat după terminarea celui de-al treilea tri­mestru indică o econo­­mie la prețul de cost de 1.332.000 lei, recu­­perîndu-se astfel toate pierderile înregistrate în primul semestru al anului. Aceste realizări se datoresc, printre altele, reducerii cheltuielilor de reparații la pompele de extracție cu 425.000 lei, față de suma planifi­cată. reducerii cheltuie­­lilor necesare îmbunătă­țirii debitului stratelor cu 337.000 lei, a chel­tuielilor de pompare și depozitare internă cu 155.000 lei etc. In lupta pentru redu­cerea prețului de cost, cele mai bune rezultate au fost obținute de că­tre colectivul schelei Bîlteni, care a realizat — de la începutul anu­lui — 277.500 lei eco­nomii. * In Interiorul ziarului: — Actualitatea culturală Un început bun (pag. 2-a) — Concursul nostru Rezultatele activității obștești (pag. 2-a) — O preocupare permanentă : îndeplinirea planului și ridica­rea calității producției (pag. 3-a) — Actualități tehnice. Repro­­­­iectări și economii (pag. 3-a) — Pămintul — principalul mij­loc de producție in agricultură Pomicultura viitorului (pag. 3-a) Măsuri corespunzătoare Sub conducerea organizației de partid, consiliul de conducere al gospodăriei colective „1 Mai" comuna Bîrza, raionul Segarcea din luat în ultimul timp măsurile cores­a­punzătoare pentru pregătirea deschi­derii inv­ățămîntuilui agrozootehnic de masă cu durata de trei ani. Ast­fel, s-au recrutat 240 de colectiviști care vor urma cursurile agrozooteh­nice in trei cercuri: agricol, zoo­tehnic, legumicol. ȘT. GEORGESCU, coresp. Primul spectacol al noului cinematograf Întreprinderea regională cinemato­grafică de stat Oltenia a dotat și co­muna noastră cu un aparat de pro­iecție, luind astfel ființă la căminul cultural un nou cinematograf. Cu sprijinul organelor locale de partid și de stat, intr-un timp scurt au fost amenajate sala pentru film și camera de proiecție, in așa fel in­cit a rulat și primul flm la c­inema­­tograful din Miculești, raionul Strehaia. ION HORCEA, coresp. Colectivul de muncă al secției bobinaj a I.O.I.L. „11 Iunie“ din Cra­iova a reușit, pe trimestrul HI al anului curent, să-și depășească sarcinile de plan cu peste 25,4 la sută, diind în permanență și lucrări de bună ca­litate. De aceea, secția a primit steagul de secție fruntașă Un aport deose­bit la realizarea și depășirea planului­­, a adus și tînărul bobinator Nico­­lae Bîrcu, pe care îl prezentăm in clișeul de sus. Acțiuni patriotice Elevii școlii medii nr. 2 Buzești“ din Craiova, îndrumați „Frații de organizația U.T.M., au reușit ca de la începutul actualului an școlar să obțină succese tot mai importante în diferite acțiuni patriotice. Iată cîte­­va din acțiunile mai importante în­­treprinse de elevii acestei școli :­­ 180 de elevi au prestat 720 kt» ore la culesul porumbului, de pe o suprafață de 15 ha. ° In ziua de 25 octombrie a.c., elevii acestei școli au predat la I.C.M. cantitatea de 2.300 kg. fier vechi. ³ Elevii clasei a XI-a au crestat 336 ore de muncă patriotică la exe­cutarea de gropi pentru plantatul po­milor. Alți 50 de elevi ai școlii au participat la o acțiune de muncă pa­­triotică organizată în strada A. I. Cuza din Craiova, Din întrecerea minerilor Sporind zi de zi avîntul în între­cerea socialistă pentru realizarea înainte de termen a prevederilor ce­lui de-al treilea an al sesenalului, muncitorii, inginerii și tehnicienii di­n Exploatarea mineră Rovinari au reușit ca de la începutul anului să obțină succese importante în creș­terea productivității muncii și înde­plinirea ritmică a prevederilor de pian. Organizîndu-și mai bine munca atît în carieră cît și la subteran, fo­losind din plin mijloacele mecani­zate, minerii din această exploatare au reușit ca de la începutul anului să depășească producția de lignit cu peste 20 la sută, iar la d­escopertă planul anual a fost realizat cu peste 70 de zile mai devreme. In întrecerea­­ socialistă pentru îmbunătățirea calității cărbunelui, prin reducerea conținutului de ce­nușă și apă, minerii au reușit să ob­țină realizări apreciabile. Datorită extinderii mecanizării, productivitatea muncii a crescut cu circa 7 la sută, iar la prețul de cost s-au obtinut e­­conomii in valoare de 2.500.000 lei. Exemplul unor tovarăși cum ar fi Ion Cincu, Drăguț Lepădat, Aristică Dubău, Emanoil Bocancios, Ion Cio­­banu, Constantin Truferca și alții a fost urmat de tot mai mulți mineri din Rovinari, care și-au adus din plin contribuția la realizarea preve­derilor de plan. Alături de aceste succese, minerii de la Rovinari se mînu­resc și cu fap­tul că de la începutul anului la ca­­binetul tehnic s-au înregistrat 103 propuneri de inovații — din care au fost aplicate în producție 56. O­rașul Craiova este in continuă transformare. Aspectul său ar­hitectonic se schimbă de la o perioadă la alta. Artere principale cum sunt calea Bucureștiului și calea Unirii s-au schimbat atît de mult ni­cit nici nouă, craiovenilor, nu ne vi­ne să credem că numai cu un an sau doi în urmă arătau cu totul altfel. Iată de exemplu calea Unirii, care încă mai este cunoscută sub vechiul nume de calea Severinului. Era pe vremuri una din străzile Craiovei cu cele mai evidente contraste. Pe lin­gă case inimoase și chiar vile cu grădini de pomi și Hori, se Înghe­suiau sute de cocioabe vechi și in­salubre in care locuiau familii nu­meroase. Au venit insă vremurile noastre, cind — alături de oameni, chiar lo­curile cresc și înfloresc. Cu fiecare nouă temelie zidită, urmele trecutu­lui dispar, înlăturarea acestora pre­supune o muncă titanică, un adevă­rat eroism. Cu toți suntem chemați să partici­păm la această măreață operă a cons­trucției socialiste. Insă muncitorii constructori: zidarii, fierarii-beloniști, dulgherii, zugravii, mozaicarii sunt a­­ceia care cu propriile lor miini ridi­că noile blocuri, școlile, căminele pen­tru studenți și elevi, străzile largi, moderne C­ ­­ alea Unirii este acum un mare șantier. Brațele macaralelor străjuiesc de-o parte și de alta a străzii, făcând o deosebită im­presie asupra călătorului ce intră în oraș pe această principală arteră. Pe lângă blocurile de circ­a trei și patru etaje care au fost terminate, alte numeroase blocuri sunt in construc­ție. Constructorii se află acum intr-o adevărată bătălie. Ei sunt hotăriți ca iarna să-l găsească bine pregătiți, pentru a putea lucra nestingheriți chiar cind mercurul a> cobori mult sub zero.Termometrului Echipele se află in întrecere, fie­care fiind h­otărită să lucreze mai bine și mai repede. In consfătuirea de producție de la începutul lunii, s-a subliniat că in această perioadă, cheia succesului constructorilor de pe șantierul blocuri din calea Unirii va fi nu numai munca asiduă, apro­vizionarea optimă, ci și o strictă dis­­ciplin­ă pe fiecare loc de muncă. A­­ceste obiective sunt îndeplinite cu strictele de toate brigăzile aflate în întrecere. Să ne oprim puțin la blocul 1—1. Deși acesta are numai două etaje ri­dicate, peste citeva luni, de aci, de la înălțimea etajului 10, ultimul său etaj, vom putea privi panorama ora­șului și m­aistrul Ion Câtărășanu, unul iVl dintre cei mai buni maiștri din șantier este la datorie. Mereu ti vezi printre constructori, dind sfa­turi și consultîndu-se­­­ cinci cu dul­gherii din echipa lui Mihai Rentea, cinci cu fierarii-beloniști din echipa lui Jean Peacă. După cite se pare, maistrul este foarte mulțumit de felul cum lu crea a­zis „băieții" de la e-l. Ritmul de lu­cru realizat aci este mult mai mare decit ritmul realizat anul trecut la alte blocuri, deoarece folosesc meto­da cofrajelor demontabile din placaj bachelitizat. Această nouă metodă permite constructorilor blocului să ridice două etaje pe lună și in a­­celași timp să economisească o în­semnată cantitate de material lemnos, deoarece cu același cofraj se toarnă betoanele pentru toate cele 10 etaje ale blocului. Ritmul rapid al lucrărilor la blo­cul 1­1 il asigură și lucrul in lant. Ca dovadă, după ce betonul monolit a fost turnat la etajul III, la parter se execută zidăria interioară și instala­țiile sanitare și de încălzit. Echipa de instalatori condusă de Ion Stanciu suda de zor serpentinele pentru băi. Terminase lucrările la subsol și in urma controlului făcut de către maistru, se constatase că ele fuseseră foarte bine executate. Echipa păstrează bunul său renume de echipă fruntașă nu numai in în­deplinirea planului cantitativ, dar și calitativ, instalatorii s-au angajat să facă și economii, după cum spunea șeful echipei, poate 100 m., poate chiar mai mult, deoarece toți împle­tesc foarte bine lupta pentru calitate cu lupta pentru economii, care de altfel sunt indisolubil legate. Pe acest șantier se află in construc­ție și alte blocuri. I­î nu va fi sin­gurul bloc de 10 etaje, ci și altele, care se vor înalta falnic, impunin­­du-se prin măreție și frumusețe. Tot in acest șantier au fost puse de cu­­tind temeliile unui complex școlar. 1. PREDA r­­in intrar­ea u stimei a in­­u ai­tei* Ifiaeuei din­­ Qimiooa Printre fruntașii Întrecerii socia­liste in cadrul sectorului III mon­taj de la uzina de mașini și unelte agricole „7 Noiembrie" din Craio­va se numără și lăcătușii Gheorghe Ionică și Constantin Dud­u — din fotografia de sus. Lunar, ei reu­șesc să-și depășească sarcinile de plan — dind totodată lucru de bună calitate. Jiu­na pt"MaiUl TO­MLU"- Lö-ü­utier LA UZINELE „ELECTROPUTERE" La uzinele „Electroputere" din Cra­iova au avut loc numeroase manifes­tări consacrate Lunii prieteniei rom­î­­no-sovietice. Astfel tov. ing. N. Teodor a prezentat conferința „Dezvoltarea complexă a sistemului de transporturi în Uniunea Sovietică"­i la secția tran­­sformatoare s-a țnut conferința „O­­rașe noi, construcții noi în URSS" de ing. Niculescu Constantin, iar la sec­ția mașini rotative — iov. Raicu Ion a vorbit muncitorilor și tehnicienilor despre impresiile culese cu ocazia vi­­zitei făcute în Uniunea Sovietică. Zilnic, la statia de amplificare a u­­zinei au fost prezentate noutăți din Uniunea Sovietică. IN FAȚA TINERETULUI In întreaga regiune au avut loc în aceste zile expuneri de con­ferințe avînd ca teme „Tineretul so­vietic pe șantierele comunismului", „Noutăți in literatura sovietică", pre­­cum și alte teme legate de viața și lupta tineretului sovietic. Astfel, la Complexul de industrializare a lemnu­lui de la Tg. Jiu, muncitori, tehnici­eni și funcționari au ascultat expune­rea făcută la stația de radioficare de prof. Crăciunescu Eugen despre­ „URSS, pe primul loc în lume în cu­cerirea spațiului cosmic". Conferințe asemănătoare au fost ți­nute în fața tinerilor și la Exploatarea minieră Rovinari și în alte centre din regiune. CARACAL­ In orașul Caracal și in întreg ra­ionul continuă să se desfășoare ac­tivități consacrate Lunii prieteniei ro­­mâno-sovietice. Zilele trecute, tov. Petre Lupu a vorbit în fața a peste 300 oameni ai muncii din orașul Ca­racal despre legăturile trainice ce s-au cimentat an de an între oamenii muncii din tara noastră și popoarele Uniunii Sovietice. După această ex­punere a fost prezentat și un film artistic sovietic. La Casa raională de cultură a fost organizat un jurnal de actualitate pe tema: „Noutăți din Uniunea Sovie­­tică". V. RADU, coresp. Contribuția noastră la dezvoltarea G.A.C — Dacă vreți să discutăm despre ce am făcut noi, membrii comitetului executiv, pentru dezvoltarea gospo­dăriei agricole colective, apoi aș avea foarte multe de spus. Trebuie arătat — și asta poate nu spre lauda noas­tră, că anul acesta nu am discutat în mod special în vreo sesiune a sfatu­lui popular munca de întărire eco­­nomico-organizatorică luată în an­samblu. E drept însă că, în mai multe sesiuni ale sfatului popular și în șe­dințe de comitet executiv — la indi­cația comitetului comunal de partid și sub directa lui îndrumare — am analizat fie dezvoltarea sectorului zootehnic, mersul construcțiilor zoo­tehnice, fie pregătirea­ și desfășurarea campaniilor agricole etc. — probleme pe care le-am considerat ca făcînd parte din dezvoltarea economică a gospodăriei noastre colective. De la început se poate sublinia că, după terminarea colectivizării, aproa­pe întreaga activitate economică a comitetului executiv, precum și a sfa­tului popular în general, se apară în gospodăria colectivă. desfă­Nu există zi în care fie eu, fie alt mem­bru al comitetului executiv, să nu ne aflăm printre colectiviști și să nu luăm parte activă la rezolvarea diver­selor lor treburi. In cele ce urmează­­m să mă opresc mai mult asupra a două chestiuni: asupra sprijinului pe care-1 acordăm dezvoltării sectorului zootehnic al gospodăriei agricole colective și asu­pra folosirii cît mai raționale a pă­­mîntului. de Privind prima chestiune, Consiliul conducere al gospodăriei agri­cole a fost ajutat de statul popular atit în mărirea efectivului de ani­male, în îmbunătățirea raselor și asis­tenței veterinare a animalelor, cît și în asigurarea unei bogate baze fura­­jere și a unor adăposturi trainice pen­tru acestea. Cu­ ducerea la bun sfârșit a problemelor legate de dezvoltarea sectorului zootehnic al G.A.C., comi­tetul executiv al sfatului popular co­munal m-a însărcinat pe mine. Am căutat, mai întâi­­ să mă interesez de mărirea efectivului de animale prin procurarea unor animale din rase cu productivitate ridicată. Folosind posibilitățile existente precum și sprijinul acordat de stat, la ora actuală gospodăria are 317 tau­rine — din care 61 vaci cu lapte și 66 juninci din rasele Switz și Pintzgau, 522 oi — din care peste 50 la sută cu lună fină și semifină. Gospodăria colectivă are de asemenea și un în­semnat efectiv de porci și păsări: locul să amintim că, in procurarea vi­­­telor de rasă, consiliul de conducere al gospodăriei a fost sprijinit prin tri­miterea unui delegat din partea sfatu­lui popular care, împreună cu delega­tul G.A.C., să se îngrijească de procu­­rarea animalelor de rasă, de trans­portarea lor și de­ întocmirea tuturor formalităților necesare. O bună parte din junincile de rasă ne-au fost trimi­se prin repartiție. Și în acest caz, sfa­tul popular comunal s-a îngrijit să sprijine gospodăria colectivă în trans­portarea junincilor, în asigurarea a­­dăpostirii lor temporare. Ajungind la efectivi­l de animale mai sus amintit, consiliul de condu­cere a fost ajutat îndeaproape și în ce privește ridicarea unor construcții zootehnice trainice și ieftine. Numai în acest an de exemplu, din pădurea de folosință comunală am dat G.A.C. peste 20 m.c. lemn de construcție pentru construirea unei îngrășătorii de porci, terminarea construcției a încă unui grajd de 100 capete bovine și a unei maternități de scroafe. Tre­buie să arăt că prin grija sfatului popular comunal s-a rezolvat proble­ma pășunatului vitelor pe timpul verii, punînd la­­ dispoziția gospodă­riei colective izlazul comunal. Personal m-am interesat de ampla­sarea construcțiilor zootehnice și de asigurarea bazei­­ furajere.. Locul unde se află în prezent, construcțiile zoo­tehnice și unde vor mai fi amplasate și altele a fost foarte bine­­ ales. Ele nu ocupă un teren productiv, dispun de surse naturale de apă și sînt ferite de vînturi. Nu tre­buie scăpat din vedere nici faptul că, prin intermediul deputaților și al ION POPA președintele comitetului executiv al sfatului popular comunal Botoșești — Paia, raionul Vințu Mare. (Continuare în pag. 3-a),

Next