Inainte, noiembrie 1962 (Anul 19, nr. 5502-5527)
1962-11-01 / nr. 5502
V. V -Așteptăm de la dumneăvie,tei la bușteni mai mulți și de calitate !" Scrisoarea colectivului Complexului de industrializare a lemnului din Tg. Jiu către muncitorii, inginerii și tehnicienii din unitățile Direcției regionale a economiei forestiere Oltenia DRAGI TOVARĂȘI, Muncitorii, inginerii și tehnicienii Complexului de industrializare a lemnului din Tg. Jiu, creație a regimului nostru, au reușit să obțină succese importante in înfăptuirea sarcinilor izvorîte din Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. Cu prilejul conferinței organizației de partid din întreprinderea noastră a reieșit că de la Începutul anului am depășit prevederile de plan cu peste 7 la sută la producția globală și cu 6 la sută la producția marfă. Un succes de seamă al muncii noastre îl constituie reducerea prețului de cost cu 1.134.030 lei peste sarcina de plan, realizare ce depășește cu 834.000 lei angajamentul ce ni l-am luat la începutul celui de-al treilea an al sesenalului. Succesele obținute de noi sînt cu atît mai importante cu cit, în lumina sarcinilor trasate de către partid, în acest an am ridicat valoarea realizărilor din fiecare metru cub de masă lemnoasă industrializată prin creșterea randamentelor și îmbunătățirea calității. Din fiecare metru cub de masă lemnoasă industrializată am obținut produse mai multe și mai bune, ceea ce a condus la creșterea rentabilității întreprinderii cu 9,25 la sută față de nivelul anului 1961. Succesele obținute se datoresc activității colectivului nostru și ajutorului primit din partea muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din exploatările forestiere ale C.R.E.F. Oltenia, Ploiești, și unitățile Hațeg, Hunedoara, Petroșeni care ne-au livrat bușteni corespunzători. Deși am obținut realizări în ansamblu bune, totuși, în ceea ce privește respectarea sortimentelor și livrarea producției cu destinație specială noi n-am reușit să satisfacem cererile contractelor încheiate. Am înregistrat rămîneri în urmă in îndeplinirea planului la scaune curbate Și placaj de fag, rămînere ce se datorește atit colectivului nostru — care nu s-a străduit să valorifice suficient largile posibilități în producție — cit și situației din primul trimestru al anului cind ne-au lipsit buștenii. Au fost întreprinderi forestiere, și în special cele de la Novaci și Baia de Aramă, care n-au livrat la bușteni pentru derulaj decit 57—66 la sută, iar la bușteni pentru gater întreprinderea din Baia de Aramă ne-a livrat numai 76 la sută din cantitățile contractate. Aceasta a făcut să nu ne realizăm producția in sortimentele planificate și, totodată, să nu respectăm tehnologia de fabricație la cherestea și mobilă curbată. Din lipsa de bușteni, planul la sortimentul cherestea s-a realizat în primul trimestru numai cu 96 la sută, ceea ce a dus la neasigurarea loțurilor necesare fabricii de mobilă, fapt ce a influențat realizarea planului in trimestrele următoare, și în special asupra calității mobilei. Unele colective din întreprinderile forestiere n-au înțeles să ne ajute în permanență, n-au livrat ritmic cantitățile de bușteni în sortimentele planificate și de calitate. Colectivele din cadrul D.R.E.F. Oltenia ne-au livrat în primul semestru al anului, mai puțin cu 15 la sută bușteni gater categoria I și mai mult cu 15 la sută din bușteni gater categoria lII-a, ceea ce nu ne-a dat posibilitatea să ne îndeplinim indicatorii de calitate. In lunile următoare (iulie, august, septembrie și octombrie) această rămînere în urmă este mai evidentă. In ultima vreme s-au manifestat și alte lipsuri care ne-au produs greutăți. S-au efectuat restructurări pe repartiții pe întreprinderi la nivelul Direcției regionale a economiei forestiere in ultima parte a trimestrului, ceea ce provoacă greutăți in aprovizionare. Modificarea de ultimă instanță în planul de livrări n-a fost determinată de lipsa capacității întreprinderii de la Baia de Aramă, ci mai mult pentru a da posibilitate acesteia să livreze buștenii la U.I.L. Tr. Severin, unitate a D.R.E.F. Oltenia, fără ca in prealabil D.R.E.F. să acționeze în baza contractelor pe care le are încheiate cu furnizorii din regiunea Banat. Rezolvarea greoaie a problemelor care privesc livrarea ritmică a buștenilor a făcut ca la ora actuală D.R.E.F. Oltenia, să aibă o restanță de 10.655 IT1.C. bușteni. Față de repartițiile actuale, întreprinderile au următoarele restanțe: Baia de Aramă — 1574 mc., Tg. Jiu — 1461 mc. și Novaci —1092 m.c. bușteni pentru derulaj, iar la bușteni pentru gater: Baia de Aramă — 1859 mc., Tg. Jiu — 4259 m.c. și Novaci — 405 m.c. Muncitorii, inginerii și tehnicienii din întreprinderea noastră sunt ferm convinși că dumneavoastră aveți posibilități să ne livrați cantitățile de bușteni stabilite prin contract. In multe luni din cursul acestui an au dovedit cu prisosință acest lucru. Din propria noastră experiență am constatat că atunci cind devenim exigenți față de propriile lipsuri, cind participăm activ la organizarea și conducerea producției,reușim să obținem un avînt substanțial în întrecere. Considerăm că și la dumneavoastră există posibilități pentru a vă realiza sarcinile de plan și a raporta, la sfîrșitul acestui an, nu numai înfăptuirea indicatorilor reveniți prin plan, dar și depășirea acestora. Noi dorim din inimă ca, alături de dumneavoastră, prin eforturi sporite, să lichidăm unele lipsuri ce se mai manifestă în producție. Muncitorii, inginerii și tehnicienii noștri au propus să se organizeze intîlniri cu colectivele dumneavoastră la locurile de muncă, la gurile de exploatare, să cunoaștem felul de muncă al dumneavoastră, și, la rindul nostru, vă invităm să vizitați complexul, să urmăriți transformările lemnului pe care ni-l livrați. Avem încredere că în cel mai scurt timp va fi lichidată această rămînere în urmă, și ne veți livra ritmic bușteni pentru industrializare. In acest fel și noi vom reuși să ne îndeplinim îndatoririle patriotice față de cerințele economiei naționale a patriei noastre. Prin intermediul acestor rânduri, adresate tuturor muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din exploatările forestiere ale Olteniei, vă chemăm să luptăm pe mai departe cu eforturi sporite pentru a descoperi noi resurse a căror eficiență să însemne livrarea cantităților contractate de bușteni necesari unităților de industrializare, participînd astfel la înfăptuirea înainte de termen al prevederilor desenatului. Director Ing. NICOLAE SPERDEA Președintele comitetului sindicatului OPREA BUSUIOC Secretarul comitetului de partid DUMITRU POPESCU Secretarul comitetului U.T.M. NICOLAE JIANU Tribuna participanților la întrecere Ca și ceilalți oameni ai muncii din întreprinderile regiunii noastre, petroliștii din schelele Olteniei desfășoară o însuflețită întrecere socialistă, fiindu-și îndeplinitfel cu succes angajamentele luate la începutul aniului. Aceste angajamente au la bază Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale Întrecerii socialiste. Iată citeva știri din această entuziastă întrecere a petroliștilor. Cu planul anual îndeplinit Acordînd atenție deosebită procesului tehnologic, muncitorii și tehnicienii de la fabrica de oxigen Tg. Jiu, ce aparține schelei petrolifere Bîlteni, au reușit să obțină zi de zi, peste sarcinile de plan, sute de metri cubi de oxigen. Așa au reușit ei să o ia înaintea timpului: încă din luna octombrie, acest harnic colectiv a îndeplinit sarcinile de plan pe întregul an 1962. Pînă la 20 octombrie se realizaseră peste prevederile planului de producție anuală încă 9.473 m.c. oxigen. Paralel cu realizarea sarcinilor de plan înainte de termen, colectivul respectiv s-a străduit să folosească cu pricepere materialele destinate procesului tehnologic și astfel, prin reducerea consumului specific de combustibil, a reușit să realizeze economii la prețul de cost în valoare de 186.000 lei. La obținerea acestor remarcabile succese și-au adus din plin contribuția mecanicii Ion Plăeșu, Victor Ilioiu, Ion Trocan și imbuteliatorii Constantin Chiosa, și Ion Albeanu. GH. URSU, coresp. Se extinde electrificarea în procesul de foraj electrificarea instalațiilor prezintă o deosebită importanță în bunul mers al activității de foraj. Forajul electric, in afară de faptul că este mai economic, este și cel mai adecvat folosirii turbinei. De aceea, organele de conducere ale Trustului de foraj Ta. Jiu au dat o atenție deosebită extinderii forajului electric. In prezent, din totalul sondelor ce se sapă în cadrul întreprinderii de foraj Bîlteni — 60 la sută sunt electrificate. In scopul extinderii în măsură și mai mare a forajului electric, se pregătește electrificarea unui nou sector de foraj — acela unde se sapă sondele 212, 231, 236, 207, unde se va construi, printre altele, o linie de 35 kV pe o lungime de cîțiva kilometri. N. ROSENFELD, coresp. SeafLăffili La fut Crai dt dJii Folosind metode avansate in procesul de extracție și punînd un accent deosebit pe reactivarea sondelor din fondul inactiv, petroliștii din cadrul Trustului de extracție Tg. Jiu au obținut importante depășiri la producția de țitei. Ultimul bilanț încheiat după terminarea celui de-al treilea trimestru indică o economie la prețul de cost de 1.332.000 lei, recuperîndu-se astfel toate pierderile înregistrate în primul semestru al anului. Aceste realizări se datoresc, printre altele, reducerii cheltuielilor de reparații la pompele de extracție cu 425.000 lei, față de suma planificată. reducerii cheltuielilor necesare îmbunătățirii debitului stratelor cu 337.000 lei, a cheltuielilor de pompare și depozitare internă cu 155.000 lei etc. In lupta pentru reducerea prețului de cost, cele mai bune rezultate au fost obținute de către colectivul schelei Bîlteni, care a realizat — de la începutul anului — 277.500 lei economii. * In Interiorul ziarului: — Actualitatea culturală Un început bun (pag. 2-a) — Concursul nostru Rezultatele activității obștești (pag. 2-a) — O preocupare permanentă : îndeplinirea planului și ridicarea calității producției (pag. 3-a) — Actualități tehnice. Reproiectări și economii (pag. 3-a) — Pămintul — principalul mijloc de producție in agricultură Pomicultura viitorului (pag. 3-a) Măsuri corespunzătoare Sub conducerea organizației de partid, consiliul de conducere al gospodăriei colective „1 Mai" comuna Bîrza, raionul Segarcea din luat în ultimul timp măsurile coresapunzătoare pentru pregătirea deschiderii invățămîntuilui agrozootehnic de masă cu durata de trei ani. Astfel, s-au recrutat 240 de colectiviști care vor urma cursurile agrozootehnice in trei cercuri: agricol, zootehnic, legumicol. ȘT. GEORGESCU, coresp. Primul spectacol al noului cinematograf Întreprinderea regională cinematografică de stat Oltenia a dotat și comuna noastră cu un aparat de proiecție, luind astfel ființă la căminul cultural un nou cinematograf. Cu sprijinul organelor locale de partid și de stat, intr-un timp scurt au fost amenajate sala pentru film și camera de proiecție, in așa fel incit a rulat și primul flm la cinematograful din Miculești, raionul Strehaia. ION HORCEA, coresp. Colectivul de muncă al secției bobinaj a I.O.I.L. „11 Iunie“ din Craiova a reușit, pe trimestrul HI al anului curent, să-și depășească sarcinile de plan cu peste 25,4 la sută, diind în permanență și lucrări de bună calitate. De aceea, secția a primit steagul de secție fruntașă Un aport deosebit la realizarea și depășirea planului, a adus și tînărul bobinator Nicolae Bîrcu, pe care îl prezentăm in clișeul de sus. Acțiuni patriotice Elevii școlii medii nr. 2 Buzești“ din Craiova, îndrumați „Frații de organizația U.T.M., au reușit ca de la începutul actualului an școlar să obțină succese tot mai importante în diferite acțiuni patriotice. Iată cîteva din acțiunile mai importante întreprinse de elevii acestei școli : 180 de elevi au prestat 720 kt» ore la culesul porumbului, de pe o suprafață de 15 ha. ° In ziua de 25 octombrie a.c., elevii acestei școli au predat la I.C.M. cantitatea de 2.300 kg. fier vechi. ³ Elevii clasei a XI-a au crestat 336 ore de muncă patriotică la executarea de gropi pentru plantatul pomilor. Alți 50 de elevi ai școlii au participat la o acțiune de muncă patriotică organizată în strada A. I. Cuza din Craiova, Din întrecerea minerilor Sporind zi de zi avîntul în întrecerea socialistă pentru realizarea înainte de termen a prevederilor celui de-al treilea an al sesenalului, muncitorii, inginerii și tehnicienii din Exploatarea mineră Rovinari au reușit ca de la începutul anului să obțină succese importante în creșterea productivității muncii și îndeplinirea ritmică a prevederilor de pian. Organizîndu-și mai bine munca atît în carieră cît și la subteran, folosind din plin mijloacele mecanizate, minerii din această exploatare au reușit ca de la începutul anului să depășească producția de lignit cu peste 20 la sută, iar la descopertă planul anual a fost realizat cu peste 70 de zile mai devreme. In întrecerea socialistă pentru îmbunătățirea calității cărbunelui, prin reducerea conținutului de cenușă și apă, minerii au reușit să obțină realizări apreciabile. Datorită extinderii mecanizării, productivitatea muncii a crescut cu circa 7 la sută, iar la prețul de cost s-au obtinut economii in valoare de 2.500.000 lei. Exemplul unor tovarăși cum ar fi Ion Cincu, Drăguț Lepădat, Aristică Dubău, Emanoil Bocancios, Ion Ciobanu, Constantin Truferca și alții a fost urmat de tot mai mulți mineri din Rovinari, care și-au adus din plin contribuția la realizarea prevederilor de plan. Alături de aceste succese, minerii de la Rovinari se mînuresc și cu faptul că de la începutul anului la cabinetul tehnic s-au înregistrat 103 propuneri de inovații — din care au fost aplicate în producție 56. Orașul Craiova este in continuă transformare. Aspectul său arhitectonic se schimbă de la o perioadă la alta. Artere principale cum sunt calea Bucureștiului și calea Unirii s-au schimbat atît de mult nicit nici nouă, craiovenilor, nu ne vine să credem că numai cu un an sau doi în urmă arătau cu totul altfel. Iată de exemplu calea Unirii, care încă mai este cunoscută sub vechiul nume de calea Severinului. Era pe vremuri una din străzile Craiovei cu cele mai evidente contraste. Pe lingă case inimoase și chiar vile cu grădini de pomi și Hori, se Înghesuiau sute de cocioabe vechi și insalubre in care locuiau familii numeroase. Au venit insă vremurile noastre, cind — alături de oameni, chiar locurile cresc și înfloresc. Cu fiecare nouă temelie zidită, urmele trecutului dispar, înlăturarea acestora presupune o muncă titanică, un adevărat eroism. Cu toți suntem chemați să participăm la această măreață operă a construcției socialiste. Insă muncitorii constructori: zidarii, fierarii-beloniști, dulgherii, zugravii, mozaicarii sunt aceia care cu propriile lor miini ridică noile blocuri, școlile, căminele pentru studenți și elevi, străzile largi, moderne C alea Unirii este acum un mare șantier. Brațele macaralelor străjuiesc de-o parte și de alta a străzii, făcând o deosebită impresie asupra călătorului ce intră în oraș pe această principală arteră. Pe lângă blocurile de circa trei și patru etaje care au fost terminate, alte numeroase blocuri sunt in construcție. Constructorii se află acum intr-o adevărată bătălie. Ei sunt hotăriți ca iarna să-l găsească bine pregătiți, pentru a putea lucra nestingheriți chiar cind mercurul a> cobori mult sub zero.Termometrului Echipele se află in întrecere, fiecare fiind hotărită să lucreze mai bine și mai repede. In consfătuirea de producție de la începutul lunii, s-a subliniat că in această perioadă, cheia succesului constructorilor de pe șantierul blocuri din calea Unirii va fi nu numai munca asiduă, aprovizionarea optimă, ci și o strictă disciplină pe fiecare loc de muncă. Aceste obiective sunt îndeplinite cu strictele de toate brigăzile aflate în întrecere. Să ne oprim puțin la blocul 1—1. Deși acesta are numai două etaje ridicate, peste citeva luni, de aci, de la înălțimea etajului 10, ultimul său etaj, vom putea privi panorama orașului și maistrul Ion Câtărășanu, unul iVl dintre cei mai buni maiștri din șantier este la datorie. Mereu ti vezi printre constructori, dind sfaturi și consultîndu-se cinci cu dulgherii din echipa lui Mihai Rentea, cinci cu fierarii-beloniști din echipa lui Jean Peacă. După cite se pare, maistrul este foarte mulțumit de felul cum lu crea azis „băieții" de la e-l. Ritmul de lucru realizat aci este mult mai mare decit ritmul realizat anul trecut la alte blocuri, deoarece folosesc metoda cofrajelor demontabile din placaj bachelitizat. Această nouă metodă permite constructorilor blocului să ridice două etaje pe lună și in același timp să economisească o însemnată cantitate de material lemnos, deoarece cu același cofraj se toarnă betoanele pentru toate cele 10 etaje ale blocului. Ritmul rapid al lucrărilor la blocul 11 il asigură și lucrul in lant. Ca dovadă, după ce betonul monolit a fost turnat la etajul III, la parter se execută zidăria interioară și instalațiile sanitare și de încălzit. Echipa de instalatori condusă de Ion Stanciu suda de zor serpentinele pentru băi. Terminase lucrările la subsol și in urma controlului făcut de către maistru, se constatase că ele fuseseră foarte bine executate. Echipa păstrează bunul său renume de echipă fruntașă nu numai in îndeplinirea planului cantitativ, dar și calitativ, instalatorii s-au angajat să facă și economii, după cum spunea șeful echipei, poate 100 m., poate chiar mai mult, deoarece toți împletesc foarte bine lupta pentru calitate cu lupta pentru economii, care de altfel sunt indisolubil legate. Pe acest șantier se află in construcție și alte blocuri. Iî nu va fi singurul bloc de 10 etaje, ci și altele, care se vor înalta falnic, impunindu-se prin măreție și frumusețe. Tot in acest șantier au fost puse de cutind temeliile unui complex școlar. 1. PREDA rin intrarea u stimei a inu aitei* Ifiaeuei din Qimiooa Printre fruntașii Întrecerii socialiste in cadrul sectorului III montaj de la uzina de mașini și unelte agricole „7 Noiembrie" din Craiova se numără și lăcătușii Gheorghe Ionică și Constantin Dudu — din fotografia de sus. Lunar, ei reușesc să-și depășească sarcinile de plan — dind totodată lucru de bună calitate. Jiuna pt"MaiUl TOMLU"- Lö-üutier LA UZINELE „ELECTROPUTERE" La uzinele „Electroputere" din Craiova au avut loc numeroase manifestări consacrate Lunii prieteniei romîno-sovietice. Astfel tov. ing. N. Teodor a prezentat conferința „Dezvoltarea complexă a sistemului de transporturi în Uniunea Sovietică"i la secția transformatoare s-a țnut conferința „Orașe noi, construcții noi în URSS" de ing. Niculescu Constantin, iar la secția mașini rotative — iov. Raicu Ion a vorbit muncitorilor și tehnicienilor despre impresiile culese cu ocazia vizitei făcute în Uniunea Sovietică. Zilnic, la statia de amplificare a uzinei au fost prezentate noutăți din Uniunea Sovietică. IN FAȚA TINERETULUI In întreaga regiune au avut loc în aceste zile expuneri de conferințe avînd ca teme „Tineretul sovietic pe șantierele comunismului", „Noutăți in literatura sovietică", precum și alte teme legate de viața și lupta tineretului sovietic. Astfel, la Complexul de industrializare a lemnului de la Tg. Jiu, muncitori, tehnicieni și funcționari au ascultat expunerea făcută la stația de radioficare de prof. Crăciunescu Eugen despre „URSS, pe primul loc în lume în cucerirea spațiului cosmic". Conferințe asemănătoare au fost ținute în fața tinerilor și la Exploatarea minieră Rovinari și în alte centre din regiune. CARACAL In orașul Caracal și in întreg raionul continuă să se desfășoare activități consacrate Lunii prieteniei româno-sovietice. Zilele trecute, tov. Petre Lupu a vorbit în fața a peste 300 oameni ai muncii din orașul Caracal despre legăturile trainice ce s-au cimentat an de an între oamenii muncii din tara noastră și popoarele Uniunii Sovietice. După această expunere a fost prezentat și un film artistic sovietic. La Casa raională de cultură a fost organizat un jurnal de actualitate pe tema: „Noutăți din Uniunea Sovietică". V. RADU, coresp. Contribuția noastră la dezvoltarea G.A.C — Dacă vreți să discutăm despre ce am făcut noi, membrii comitetului executiv, pentru dezvoltarea gospodăriei agricole colective, apoi aș avea foarte multe de spus. Trebuie arătat — și asta poate nu spre lauda noastră, că anul acesta nu am discutat în mod special în vreo sesiune a sfatului popular munca de întărire economico-organizatorică luată în ansamblu. E drept însă că, în mai multe sesiuni ale sfatului popular și în ședințe de comitet executiv — la indicația comitetului comunal de partid și sub directa lui îndrumare — am analizat fie dezvoltarea sectorului zootehnic, mersul construcțiilor zootehnice, fie pregătirea și desfășurarea campaniilor agricole etc. — probleme pe care le-am considerat ca făcînd parte din dezvoltarea economică a gospodăriei noastre colective. De la început se poate sublinia că, după terminarea colectivizării, aproape întreaga activitate economică a comitetului executiv, precum și a sfatului popular în general, se apară în gospodăria colectivă. desfăNu există zi în care fie eu, fie alt membru al comitetului executiv, să nu ne aflăm printre colectiviști și să nu luăm parte activă la rezolvarea diverselor lor treburi. In cele ce urmeazăm să mă opresc mai mult asupra a două chestiuni: asupra sprijinului pe care-1 acordăm dezvoltării sectorului zootehnic al gospodăriei agricole colective și asupra folosirii cît mai raționale a pămîntului. de Privind prima chestiune, Consiliul conducere al gospodăriei agricole a fost ajutat de statul popular atit în mărirea efectivului de animale, în îmbunătățirea raselor și asistenței veterinare a animalelor, cît și în asigurarea unei bogate baze furajere și a unor adăposturi trainice pentru acestea. Cu ducerea la bun sfârșit a problemelor legate de dezvoltarea sectorului zootehnic al G.A.C., comitetul executiv al sfatului popular comunal m-a însărcinat pe mine. Am căutat, mai întâi să mă interesez de mărirea efectivului de animale prin procurarea unor animale din rase cu productivitate ridicată. Folosind posibilitățile existente precum și sprijinul acordat de stat, la ora actuală gospodăria are 317 taurine — din care 61 vaci cu lapte și 66 juninci din rasele Switz și Pintzgau, 522 oi — din care peste 50 la sută cu lună fină și semifină. Gospodăria colectivă are de asemenea și un însemnat efectiv de porci și păsări: locul să amintim că, in procurarea vitelor de rasă, consiliul de conducere al gospodăriei a fost sprijinit prin trimiterea unui delegat din partea sfatului popular care, împreună cu delegatul G.A.C., să se îngrijească de procurarea animalelor de rasă, de transportarea lor și de întocmirea tuturor formalităților necesare. O bună parte din junincile de rasă ne-au fost trimise prin repartiție. Și în acest caz, sfatul popular comunal s-a îngrijit să sprijine gospodăria colectivă în transportarea junincilor, în asigurarea adăpostirii lor temporare. Ajungind la efectivil de animale mai sus amintit, consiliul de conducere a fost ajutat îndeaproape și în ce privește ridicarea unor construcții zootehnice trainice și ieftine. Numai în acest an de exemplu, din pădurea de folosință comunală am dat G.A.C. peste 20 m.c. lemn de construcție pentru construirea unei îngrășătorii de porci, terminarea construcției a încă unui grajd de 100 capete bovine și a unei maternități de scroafe. Trebuie să arăt că prin grija sfatului popular comunal s-a rezolvat problema pășunatului vitelor pe timpul verii, punînd la dispoziția gospodăriei colective izlazul comunal. Personal m-am interesat de amplasarea construcțiilor zootehnice și de asigurarea bazei furajere.. Locul unde se află în prezent, construcțiile zootehnice și unde vor mai fi amplasate și altele a fost foarte bine ales. Ele nu ocupă un teren productiv, dispun de surse naturale de apă și sînt ferite de vînturi. Nu trebuie scăpat din vedere nici faptul că, prin intermediul deputaților și al ION POPA președintele comitetului executiv al sfatului popular comunal Botoșești — Paia, raionul Vințu Mare. (Continuare în pag. 3-a),