Inainte, iulie 1963 (Anul 20, nr. 5707-5732)

1963-07-02 / nr. 5707

ANUL XIX­­ NR. 5707­4 PAGINI 20 BANI MARTI 2 IULIE 1963 La 1.1.5. „Frigorifer" din Craiova : aspect din sala compresoarelor înaintea timpului In ziua de 24 iunie a.cu muncito­rii, inginerii și tehnicienii din ca­drul sectorului cariere al Exploa­tării miniere Rovinari au îndeplinit sarcinile de plan­­ pe luna iunie, și totodată au realizat sarcinile de plan pe trimestrul II al acestui an. In obținerea acestor realizări s-au evidențiat­ schimbul condus de maistrul miner Radu Dumitru, exca­­­ [UNK]­oriștii Luca Aurel, Mih­ai Du­­.­­yn, T. Minea, Folcut Dumitru,­­­hi Dumitru și alții. Și echipele de ntreținere a utilajelor au con­­pit la realizarea planului prin ’»a că au ținut în permanentă u­­’e în stare bună de funcționare, avizii­le au fost făcute la timp calitate, evidentiindu-se On­­igarin, Cincă Ion, Catalina Sa­­., Trarsiuin Titu și alții. GF NEGRESCU, coresp. Și ei au plan... Intr-una din primele zile după 1 mai, la U.S. Jiul“ Balș s-a prezentat un grup de constructori de la T.B.C. Oltenia. In conformitate cu prevede­rile contractului încheiat între aceste două unită­ți, constructorii trebuiau să execute reparația capitală la secția curățitorie din cadrul turnătoriei între­prinderii. Venind aci, construc­torii și-au manifestat ne­­mulțumirea pentru faptul că nu se luaseră măsuri pentru a li se crea front de lucru. Susțineau atunci în gura mare că ei au plan și că situația aceasta îi împie­dică să și-l realizeze. Văzîndu-i așa de holănit, meta­­lurgiștii au trecut imediat la ame­najarea provizorie a unui alt loc de muncă pentru curățitori, gîndind că poate, spre deosebire de anul tre­cut, acum constructorii își vor men­ține elanul pînă la terminarea lu­crării.­­Anul trecut același con­structori au tărăgănat luni de-a run­dul, peste termenul planificat, darea în folosință a turnătoriei). După ce li s-a creat bont de lucru, constructorii au demolat ceea ce trebuia demolat, apoi au plecat și plecați au fost. Nici a doua zi, nici a treia zi, metalurgiștii nu i-au mai văzut pe acolo și nu ve­niseră nici Dină la jumătatea lunii iunie. .De ce ne-or fi încurcat astfel­ ,­­ se întreabă, pe bună dreptate, curătitorii de la „Jiul“. Unii dintre ei, mai spirituali, cred că tovarășii constructori au procedat astfel pen­tru ca lucrarea respectivă să poată fi trecută in planul lor ca Începu­tă mai ales că au avut grijă să prevadă in contract predarea lucră­rii abia la 30 septembrie. Probabil că drept răspuns la cri­tică, ei vor încerca să justifice -d așa prevede planul. Dar oare, cei de­ la „Jiul“ nu au plan? Dacă tovarășii de la Trustul re­gional de construcții socotesc ase­menea lucrări, ca cea de la secția curățitorie de la I.I.S. „Jiul“ Balș, „mărunte“, trebuie să știe că pentru beneficiari, acestea nu sunt chiar așa de mărunte, ci au importantă deosebită pentru bunul mers al pro­cesului de producție­ ­. PREDA n eticxitatea etfetiștilor­ De la începutul anului, participînd cu entuziasm la întrecerea socialistă în vederea asigurării unui transport rapid, ieftin și de calitate, me­canicii și fochiștii din cadrul Depou­lui C.F.R. Craiova au remarcat teri cel de al 550-lea tren cu tonaj spo­rit. Astfel, de la începutul anului și pînă în prezent s-au remorcat peste plan 72.000 tone. In acțiunea de remorcare a tre­nurilor cu tonaje sporite s-au re­marcat tinerii mecanici: Aurel Bîr­­lea, Marin Manea și Tom­a Mărcu­­șan. ★ Tot ieri, continuînd cu succes ac­țiunea de sprijinire a campaniei de recoltare, ceferiștii de la reviziile de vagoane din cadrul Direcției regio­nale Craiova, au etanșat și pus șa­blonul „Bun pentru cereale 1963" la cel de-al 2000-lea vagon. Cele bune rezultate au fost obținute mai de reviziile de vagoane Craiova, Pia­tra Olt, Pitești și Roșiori. C. MOȚOC, coresp. Ö iniția­tivă Zilele acestea, la Uzina de repa­rații Craiova, a fost inițiat un schimb de experiență pe tema: „Calitatea reparațiilor", la care au luat parte cadre tehnice și invitați din G.A.C. și S.M.T. de pe cuprinsul regiunii noastre. Cu acest prilej, ing. Eugen Grebanos, șeful serviciului control tehnic de calitate al Uzinei de re­parații Craiova a oglindit realizările obținute de colectivul de aici în cursul anilor 1962—1963 pe linia îmbunătățirii calității și reducerii prețului de cost al reparațiilor la motoare și tractoare. După ce participanții la consfă­tuire au vizitat întreprinderea, s-au făcut cu acest prilej și unele de­monstrații practice la locul de mun­că privind: noua metodă introdusă la recondiționarea a o serie de piese prin încărcarea cu sudură automată substrat de flux; recondi­­ționarea genților pe roți fată și spate prin am­butizare; recondiționa­­rea prin alezare după montaj a bucșelor de fuzetă; îmbucșarea osiilor din față de la tractorul „U­­niversal". De asemenea, s-au făcut demonstrații din reglaj la organele aalar aată transmisiei tractorului, pe baza că­rora se obține o calitate superioară a reparațiilor prin precizia de mă­surare. In cadrul discuțiilor purtate la consfătuire, numeroși participanți au făcut o serie de propuneri pri­­­vind îmbunătățirea pe viitor a ca­lității reparațiilor, creșterea pro­ductivității muncii și reducerea pre­țului de cost. Este de remarcat pro­punerea făcută de ing. Tănase , Du­mitru de la S.M.T. Bîrca cu pri­­vire la recondiționarea carcasei, punții din spate de la tractorul „U­­niversal" la locul de prindere de culturi înalte, cît și propunerea ing. Popa Adrian de la G.A.S. Golești în legătură cu reglajul pompei de injecție In încheierea acestui schimb de experiență s-a întocmit un plan de măsuri din care reiese o serie de­­ sarcini pentru viitor, privind îmbu­nătățirea calității reparațiilor și ex­ploatarea rațională a­­ tractoarelor. VĂDUVĂ GHEORGHE muncitor Ing. GRIGORE CRISTIAN din postul de corespondenți voluntari Pentru o recoltă bogată în acest an ■-’wV/ Asemenea unor corăbii argintii care plutesc pe mare, cele șase combine repartizate de S.M.T. Bor«­­bia la G.A.C. din Grojdibod aleargă de-a lungul lanurilor înghițind lacome spicele. In clișeu, una din combine la capătul unei tarlale gata de a intra in lan. Corăbiile argintii pe lanurile de aur Sil­ergi de la Bechet pe firul Du­ IU­nării in spre Corabia, apoi te îndrepți pe firul Oltului dru­­meiind prin Izbiceni, Tia Mare, Ci­­lieni pînă la Jieni, de unde in raionul Caracal. Peste tot treci te intimpină heamătul muncii unite, caracteristic zilelor acestea pe iulie. Combine argintii, vreo 204 la număr, sunt purtate de puternice tractoare de-a lungul lanurilor gospodăriilor colective. Acum, la strinsul recoltei, colectiviștii și mecanizatorii sunt bu­curoși să constate că strădania lor de a face toate lucrurile la timp și bine, de la pregătirea terenului pine la recoltat, a dat rezultate înt­și bucurătoare. Ne-am oprit pentru scurt timp la gospodăria colectivă din Grojdibod. I­ntr-o tarla de la punctul numit „Hotar", combinele lucrau de zor. Tovarășii Vasile Petrișan, președin­tele gospodăriei și Traian Penciu inginer agronom, ne informează că orzul de pe cele 50 ha. a fost deja recoltat. Acum, mecanizatorii și colectiviștii dau zor cu recoltatul griului de pe cele 900 de ha. Inginerul agronom al gospodăriei, făcu un calcul cu creionul pe hâr­­tie și apoi ne spuse: — In numai o zi și jumătate am reușit să recoltăm griul de pe 60 de ha Dacă ne vom strădui să folosim mai bine întreaga capacitate de pro­ducție a tractoarelor și combinelor, suntem­ siguri că recoltatul păroase­lor îl vom termina cu vreo două zile mai devreme decit ne-am pla­nificat. Avem doar totul organizat așa cum scrie la carte. Pentru tran­sportul cerealelor de la combine la baza de recepție și la magaziile gos­podăriei, avem puse in perfectă sta­re de funcționare 32 de atelaje, două autocamioane, dispunem de 1200 de saci, 40 de saltele pentru pleavă. Am lăsat in urmă Grojdibodul am urmat firul Dunării, spre Cora­și­bia. După puțin timp, in fată ne a­­par tarlale întinse pe care a fost strînsă recolta și executate alături. In acel moment se lucra de zor la semănarea de plante furajere in mi­riște. Aflăm că tarlalele acestea sînt ale gospodăriei colective din Orlea. Mecanizatorii și colectiviștii cu care am stat de vorbă ne-au informat că orzul de pe cele 50 ha., care a avut cultivate gospodăria, a fost deja recoltat. De cîteva zile s-a trecut cu toate forțele la strinsul griului de pe cele 1000 ha. Munca este așa fel organizată, încît ziua se re­în­coltează, se string și se transportă paiele, iar o dată cu lăsarea serii harnicii tractoriști din brigada II-a de la S.M.T. Corabia încep executa­rea arăturilor. A doua zi dimineața, încă înainte de revărsatul zorilor, mecanizatorii seamănă cu plante fu­rajere întreaga suprafață care a fost arată noaptea. Este semnificativ de relatat faptul că în numai două zile au fost recoltate păioasele de pe 80 ha., au fost executate arături de vară pe 45 ha. și insămînțate cu plante furajere 35 ha. —­ Credem că anul acesta­nea colectivistul Carol Papuc­escu­— o să obținem furaje să mai dăm și la alții. N-a trecut cine știe ce timp de cînd am visă mintat primele hec­tare cu porumb in miriște și la un control pe care l-am făcut astăzi (20 iunie) am observat că boabele au și început să încolțească. Pă­­mîntul are umezeală, așa că pînă în toamnă, de aici de pe tarlalele as­tea, de unde am recoltat orzul și acum strîngem griul, ne așteptăm să obținem porumb in faza de coacere lapte-ceară. Este cel mai bun furat pentru băgat la siloz. 11 mănîncă va­cile cu o poftă de zid­ că nu s-ar mai sătura. Și ce lapte dau vacile noastre cînd sînt hrănite cu porumb însilozat în faza de coacere lapte — ceară ! Ne-am dat seama că la Orlea, co­lectiviștii nu lasă pe planul al doi­lea nici una din numeroasele lu­crări care se cer a fi făcute în aceste zile. Străduindu-se să strîngă recolta de păioase în cel mai scurt timp, ni­cit nici un bob sau spic din noua recoltă să nu se piardă, ei acordă in același timp toată atenția exe­cutării arăturilor adinei de vară, pe întreaga suprafață planificată, în­sămînțării de plante furajere pe su­prafețe cit mai mari și intensificării lucrărilor de însilozare a cel puțin 1350 tone furaje. Dar nu numai la Orlea întilnești o asemenea muncă avantată și minu­țios organizată. La Cilieni, Rusăneștii de Jos, Tia Mare, Izbiceni, Gîrcov, Celei, Virtop, Gura Padinii, aproa­pe peste tot in raionul Corabia se dă zot cu executarea tuturor lucră­rilor de sezon. Este un volum de muncă mare, dar colectiviștii știu că dacă lu­­crează organizat, nici o lucrare nu poate ramine în urmă. Și planul o­­perativ pe campanie, care se gă­sește la consiliul agricol raional, constituie o mărturie că in raionul Corabia munca a fost din vreme or­ganizată, incit fiecare brigadă, fie­care tractorist, fiecare colectivist știu ce au de făcut in orice moment. Poate că la ora cînd aceste rin­­duri au văzut lumina tiparului, hec­tarele cu păioase recoltate in ra­ionul Corabia nu se mai numără cu sutele, așa cum se numărau cu două zile in urmă, ci cu miile. Doar colectiviștii și mecanizatorii sunt in întrecere. Și nu o întrecere oa­recare­ întrecere pentru asigurarea pîinii poporului. 1A. FRIGIOIU Soarele încă nu se ridicase deasupra blocurilor, dar căldura începuse deja să se reverse în valuri peste oraș. Se­m­nul cerului prevestea o zi frumoasă, în care fiecare om este chemat parcă de dorința de a petrece cîteva ore într-un parc, la un ștrand, în aer cu­rat și dacă se poate cu­ mai răcoros. Și duminică deci, mii de craioveni au pornit în primele ore ale dimineții către locurile cu aer, soare și apă, grăbindu-se să nu-i ajungă parcă din urmă căldura. Dacă cineva ar avea curiozitatea și... răbdarea să înregistreze toate persoa­nele care au vizitat duminică parcul Poporului din Craiova, cifra ar fi de-a dreptul impresionantă. De dimineață pînă seara, cu o oarecare scădere la ora prînzului­, pe poarta, masivă parcului intră necontenit sau ies mii­­ de oameni ai muncii. Aleile răcoroase, bărcile de pe oglinda lacului, grădina zoologică, aerul curat atrag ca un mag­net tot mai mulți oameni. Fotografia noastră din stingă este făcută în primele ore ale dimineții. OIL du Cu toate acestea, terasa restaurantului, întinsă prozaic peste apă, era deja plină de oameni într-un popas odihni­tor și plăcut. Deși nu se simte o... „briză marină”, lacul are totuși farme­cul lui și faptul că la ghișeul de în­chiriat bărci este în permanență aglo­merație, arată cât de­­ plăcut este să simți alunecarea bărcii pe apă, in cli- 6­­­ L ihvLCL pocitul monoton și totuși parcă mereu altul al valurilor, abia perceptibile. Intr-o zi de odihnă, nu numai parcurile și ștrandurile devin puncte de atracție, ci și muze­ele, cinematografele, sălile de spectacol. Înainte de ora des­chiderii Muzeului re­gional al Olteniei, un grup de vizita­tori se află deja la intrare, (clișeul din­ dreapta) așteptînd ora indicată în ora­rul frumosului mu­zeu. Să străbați în­­tr-o zi de odihnă _"­­ muzeele din Craiova înseamnă nu nu­mai odihnă și recon­­fortare, ci în primul rînd un minunat prilej de îmbogă­țire a cunoștințelor de cultură generală. Pentru cei ca­ rea zorilor, respectînd­u­­ „prins" revărsa parcă proverbul „Cine se scoală de dimineață, ajunge departe", un drum pînă la lacul Aduna­ții de Ge­rmane (numit „Victoria" printr-o ingenioasă asociere), unde pe lingă apă și soare pot găsi și umbra răcoroasă a unei adevărate păduri nu li se pare greu După cum se vede însă și în fotografia noastră de jos, cei mai mulți craioveni întîlniți în zi de odihnă la Adunații de Ge­rmane preferă soarele... în ciuda căldurii toride mai accentuată ca oricind. Cînd o fi gata noul ștrand din lunca Jiului î M. D. Cu toate forțele la strânsul păioaselor Harnicii colectiviști din comuna In­­torsura, raionul Segarcea, au pornit cu toate forțele la recoltatul păioaselor, încă din ziua de 28 iunie. Faptul că munca a fost temeinic pregătită, a fă­cut ca încă din primele zile să se ob­țină rezultate bune. Recoltatul orzului s-a terminat în circa o zi și jumătate, iar pînă acum s-a recoltat griul de pe cîteva sute de hectare. Există condiții ca angajamentul luat de către colecti­viștii din Intorsura, adică de a termina în acest an recoltatul păioaselor numai în șapte zile, să fie nu numai îndeplinit, dar și depășit. In urma colectiviștilor și combine­lor ce lucrează la recoltat, echipe spe­cial formate din colectiviști lucrează la strinsul paielor și la strîngerea sno­pilor în cîrstăți, iar mecanizatorii exe­cută arătura în care se va însămînța porumbul furajer. ©. PETRE 1. coresp. a­n Membrii gospodăriei agricole colectiva „8 Martie“ din C­oroborenî, raionul Vînju Mare, au cultivat cu culturi pă­ioase cîteva sute de hectare. De zilele trecute, ei au început recoltatul. Pînă acum au recoltat orzul de pe cele 16 ha cultivate și au început recoltatul griului din soiurile precoce. Cele mai bune rezultate le-au obținut colectiviștii: Ion Neagoe, Stana Nea­­goe, Marița Asproitî, Ilie Constantin, Dumitru Răducan și mulți alții. A. BUCUR coresp. Sub îndrumarea organizației de partid, consiliul de conducere al gos­podăriei colective „Al III-lea Congres al P.M.R.” din orașul Băilești a luat din vreme cele mai corespunză­toare măsuri în vederea bune desfășurări a campaniei de recoltare păioaselor. Ca urmare, încă din prime zile de muncă în cîmp, rezultatele bur, s-au arătat. Viteza zilnică la recolta a fost continuu depășită. Pînă acum s-a recoltat orzul de pe cele 60 hectare cultivate. De zilele trecute s-a început recoltatul griului. Pînă acum a fost recoltat griul de pe aproape 150 hec­tare. S-au evidențiat colectiviștii: Ioana Pătra, Elena Bancă, Maria Zanogianu, Maria Lungu și mulți alții. Paralel cu recoltatul, colectiviștii au luat toate măsurile ca, cu sprijinul me­canizatorilor de la S.M.T. Băilești ce­ deservesc gospodăria colectivă respec­tivă să execute arături și însămînțărî în cultură dublă pe suprafețe cît mai mari. - ION PATRAȘCU coreso. Asalt la recoltat E seară. In biroul directorului se ține obișnuita ședință operativă. Iau parte toți cei care răspund de organizarea și desfășurarea în timp a recoltatului cerealelor păioase. Li se comunică că cele 203 ha cu orz sunt terminate și că de mîine dimi­neață (29 iunie) va începe recol­tatul griului din soiul San Pastore. Aceasta se va face în mai multe puncte și cu forțe sporite: 38 de combine și două vindrovere. ...împreună cu tov. D. Lupulescu, secretarul comitetului de partid pe gospodărie, am pornit să-i căutăm pe cei care în dimineața aceasta porniseră asaltul în lan cu aproape toate combinele ce concură în ac­tuala campanie la strîngerea recol­tei. Expresia „cît vezi cu ochii sînt numai grîne aurite" nu e de loc exagerată, atunci cînd privești lanu­­rile de păioase ale gospodăriei de stat Segarcea, care Se întind pe su­prafața de aproape 2000 ha. Drumul pînă la locul unde se seceră nu e scurt. Am poposit mai întîi la brigada întîia pe care o conduce Dumitru Manda, in punctul „Pădurea Flori­­ca". Pe drumurile făcute în lan, au intrat încă din zori cele opt com­bine. Le privești cum fiecare din ele, conduse cu pricepere de iscu­siții tractoriști, taie din lan spi­cele pline, lăsînd in urmă miriștea tunsă uniform, iar în sacii de pe combină se rostogolesc boabele pline. La capătul lanului, în timp ce de pe combină sacii cu griu sunt des­cărcați și așezați în autocamion, intrăm în vorbă cu omul de la vo­lan. E comunistul Diaconu Gh. Tu­dor. De la el aflăm de fapt ce gîn­­desc lucrătorii gospodăriei în aceste zile hotărîtoare pentru strinsul cerea­lelor păioase. „Strîngem acum ro­dal muncii depuse de noi încă din toamna anului trecut, cînd am în­gropat aici sămința. Ne grăbim să nu pierdem nici un bob. E cunoscut de toată lumea că secerișul este o treabă de scurtă durată, de cîteva zile. Noi ne-am angajat ca să ter­minăm nu numai șapte zile". De la secretarul comitetului de partid aflăm că Diaconu Tudor este unul din fruntașii gospodăriei. La­­ recoltatul orzului a reușit să secere cu combina­­ție șapte hectare cu peste 20 de tone boabe zilnic, în loc de 5,5 ha norma planificată. Gos­podăria mai are și alți combineți fruntași ca de pildă Popa Marin din brigada a patra, Becheanu Nicolae din brigada a cincea, Manea Nico­lae din brigada întiia... Pornim mai departe. La un alt lan din același soi de grîu, îl găsim pe directorul gospodăriei, tov. ing. G. Biță, în mijlocul oamenilor. Ob­­servînd că paletele combinelor lo­vesc cam tare în spicele de grîu, provocînd pe unele locuri scutu­rarea boabelor, pe loc,­la indicația sa, la fiecare combină se scot jumă­tate din paletele de scîndură și se înlocuiesc cu unele de sfoară. Toto­dată, indică să se meargă și cu o viteză mai mică, pentru ca combi­nele să poată bate bine spicele in­trate în tobă. ...Punctul „Gorila". Departe, în lan, siluetele combinelor strălucesc în soare. In jurul lor se vede pul­bere de praf și pleavă, semn că merg din plin. Dogoarea puternică a soarelui îi face pe cei șapte com­­bineri din brigada lui Tomița Va­sile să transpire din abundență. Nu-i împiedică însă de loc să facă efor­turi pentru folosirea din plin a ma­șinilor. Popa Constantin, Lițu Constantin și alții, în frunte cu șe­ful brigăzii și-au depășit zilnic pla­nul la recoltare cu cîte patru-șase tone. Și rezultatele din primele ore ale acestei dimineți confirmă munca stăruitoare pentru ca recolta de grîu să ajungă neintîrziat la siloz. Brigadierul, tov. Gheorghe Cioro­­mela, ne informează că cele 58 de hectare „atacate" de membrii bri­găzii a doua, aci la punctul „Co­­bia", vor fi terminate în numai o zi și jumătate, după care vor conti­nua secerișul în alta parte. Și nu avem nici un motiv să ne îndoim de aceasta, pentru că și a doua zi (30 iunie), deși duminică, combi­ner­ii au intrat din nou în lan, mai de noapte, muncind cu mai multă hotărîre. Felul cum se muncește la gospo­dăria agricolă de stat Segarcea ne arată că în cîteva zile de efort se­cerișul va fi gata. Gospodăria s-a pregătit bine și din timp. Munca e organizată așa cum trebuie. Cu cele 42 de combine cu o viteză zilnică de 231 ha secerate, conducerea gos­podăriei și-a planificat să termine recoltatul cerealelor păioase în nu­mai șapte zile. La aceasta se mai adaugă și faptul că, prin cei 36 de agitatori din brigăzile de trac­toare comitetul de partid explică muncitorilor importanța stringerii și înmagazinării fără pierderi a re­coltei, care, după primele statistici arată obținerea unei producții ma mari decît a a planificată. Intre­cerea socialistă între brigăzi și in­dividuri între combiner­', bine or­ganizată de comitetul sindicatului, îm­i arată și ea roadele din plin în aceste zile hotărîtoare pentru soarta recoltei de păioase. ION VRAJITORU

Next