Inainte, aprilie 1964 (Anul 21, nr. 5940-5965)
1964-04-01 / nr. 5940
o5 f-W ANUL XXI Nr. 59404 PAGINI 20 BANI MIERCURI 1 APRILIE 1964 Cu toate forțele la lucrările agricole de primăvară! Să grăbim însâmînțârile din epoca sa ! Odată cu încălzirea timpului, lucrătorii din G.A.S., mecanizatorii din S.M.T., colectiviștii din raioanele Corabia, Caracal, Băilești, Segarcea, Calafat, Vînju Mare, Craiova, Balș, au pornit cu toate forțele la pregătirea terenurilor și la executarea vnsămînțărilor. Din numeroase unități agricole socialiste din aceste raioane primim vești că însămînțările din prima epocă au fost terminate sau sînt pe sfîrșite, că au fost grăpate mari suprafețe de ogoare adinei de toamnă. Ne este cunoscut că prelungirea iernii a scurtat timpul în care urmează să se facă semănatul mai cu seamă al culturilor timpurii: mazărea, măzărichea, orzul, orzoaica, ovăzul, lucerna, trifoiul, sperceta, muștarul macul etc. Trebuie să avem în vedere că numai în gospodăriile colective avem țări în cadrul de executat însă nu înepocii s-a pe mai mult de 100.000 ha. Se impune așadar ca membrii consiliilor agricole raionale, conducerile unităților agricole socialiste să urmărească permanent ca pentru o bună folosire a tractoarelor și mașinilor agricole toate culturile de primăvară să fie semănate la timp cu respectarea strictă a cerințelor plantelor față de condițiile pedoclimatice. Indicațiile care au fost date la ședințele plenare ale Consiliului Superior al Agriculturii, Consiliului agricol regional și consiliilor agricole raionale de a se asigura densitatea potrivită la unitatea de suprafață trebuie riguros respectată. Stă în putința inginerilor agronomi să calculeze cantitatea de sămință la ha, în funcție de valoarea culturală stabilită prin buletinele de analize. Nu trebuie să uităm, că acele cantități de sămință date în plus, constituie risipă, iar economia rău înțeleasă este de natură să micșoreze densitatea culturilor și prin urmare să diminueze simțitor recolta. Baza tehnico-materială în continuă dezvoltare a agriculturii noastre permite să se execute semănatul numai cu mașinile. Prin urmare, sporește cerința privitoare la pregătirea terenului în vederea asigurării unui cît mai bun pat germinativ. Cercetările întreprinse la stațiunile experimentale Șimnic și Caracal, au arătat că atunci cînd semănatul se face la arături de toamnă, care nu sunt tasate, este suficient ca imediat ce se poate ieși la lucru să se execute o grăpare bună, perpendiculară sau în diagonală pe direcția arăturii. Organizarea ireproșabilă a muncii constituie chezășia scurtării timpului afectat lucrărilor, asigurării unei bune calități a acestora. Oamenii de știință apreciază că dacă lucrările se fac în timp scurt plantele vor folosi umiditatea din sol, vor încolți mai repede și vor fi în afara pericolului de a fi înăbușite de buruieni. In ultimele zile, in raioanele din sudul regiunii temperatura din sol a crescut mai repede decit era de așteptat. In asemenea condiții, întîrzierea semănatului poate avea efecte negative asupra recoltei, in vederea preîntîmpinării acestor efecte, se cere concentrarea tuturor forțelor și mijloacelor pentru a folosi condițiile optime de umiditate și temperatură din sol, nncit fiecare cultură să fie semănată în cadrul epocii optime. Organele și organizațiile de partid, consiliile agricole raionale sînt chemate să desfășoare o permanentă muncă de îndrumare și control asigurînd în toate unitățile folosirea la maximum a fiecărei clipe bune de lucru în cîmp, a întregii capacități de producție a utilajului agricol. SUCCESE In ultimele zile, timpul a devenit prielnic executării lucrărilor agricole de primăvară. Ca urmare, membrii celor 33 de gospodării colective din raionul Corabia, ajutați de către mecanizatori, au pornit cu toate forțele la însămînțări. Pînă zilele trecute, s-au însămînțat aproape 1000 ha cu mazăre, ovăz, lucerna, in, borceag, sfeclă de zahăr și alte culturi din epoca sa, iar alte 3.500 ha au fost pregătite pentru însămînțări. Printre gospodăriile colective ce s-au evidențiat în executarea acestor lucrări se află cele din: Tia Mare, Gîrcov, Orlea, Ianca, Ștefan cel Mare, „Drumul belșugului" — Dăbuleni, Vădăstrița, Vădastra, Obîrșia Veche, Vișina Veche și altele. ELENA CUMPANAȘU coresp. Au însămînțat mazărea La gospodăria colectivă „23 August“ din Băilești, însămințatul mazărei s-a terminat în această primăvară în numai cîteva zile bune de lucru. Cele mai bune rezultate le-au obținut colectiviștii din brigăzile a I-a, a 11-a și a lll-a, s-au evidențiat de asemenea în muncă și colectiviștii Alexandru Negreț, Constantin Bălună, Marin Moșu și alții. Acum, la colectiva amintită se desfășoară însămînțatul sfeclei de zahăr și al floriisoarelui. ION DUȚA coresp. Primele rezultate Sub îndrumarea organizației de partid și cu sprijinul inginerului agronom, membrii gospodăriei colective „Victoria comunismului" din Giurgița, raionul Segarcea, au obținut primele rezultate bune la însămînțarea culturilor din urgența I-a. Astfel, pînă în prezent, au fost însămînțate 30 ha cu mazăre și 23 ha cu floarea-soarelui, făcîndu-se totodată pregătiri pentru însămînțarea altor culturi. în efectuarea acestor lucrări s-au evidențiat colectiviștii din brigăzile a III-a, a IV-a și a V-a conduse de Florea Calotă, Ion Mîrșan și Ion Dăncilă. CONSTANTIN DINU coresp. fruntașă“ pe ramură și „Diploma de întreprindere fruntașă“ în întrecerea socialistă pe țară pe anul 1963 Ieri după amiază, la Uzinele „Electroputere“ Craiova, a avut loc adunarea consacrată înmînării „Steagului roșu de întreprindere fruntașă“ pe ramura industriei electrotehnice și a „Diplomei de întreprindere fruntașă“ în întrecerea socialistă pe țară pe anul 1963. In fața sutelor de participanți, tov. Alexandru Dombi, directorul general al uzinelor, a făcut o trecere în revistă a succeselor inregistrate de muncitorii, inginerii și tehnicienii de aici privind îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul trecut. Astfel planul producției globale a fost îndeplinit o proporție de 100,13 la sută, al producției marfă în proporție de 101,1 la sută, iar peste prevederile planului s-au construit mașini și aparataje electrice în valoare de 8.921.000 lei, înfăptuirea unui ansamblu de măsuri termico-organizatorice eficiente între care: amenajarea unor linii tehnologice moderne de prelucrare a axelor motor, de montaj întrerupătoare de 10—15 kW, de confecționare a radiatoarelor pentru transformatoare, ridicarea calificării și specializării a Peste 1500 de muncitori și maiștri etc. a permis ca productivitatea muncii să fie realizată în proporție de 100,85 la sută față de pian, reprezentând o creștere în comparație cu 1962 de 21,4 la sută. De asemenea, peste prevederile planului s-au realizat 9.656.000 lei economii la prețul de cost și 2.032.000 lei beneficii. Pentru toate aceste frumoase succese în muncă înregistrate în decursul anului trecut, tovarășul Isac Martin, președintele Consiliului Central al Sindicatelor a înmînat constructorilor de mașini și aparataje electrice „Steagul roșu de întreprindere fruntașă“ pe ramură și „Diploma de întreprindere fruntașă“ în întrecerea socialistă pe țară pe anul 1963, felicitîndu-i călduros pentru aceste realizări, dîndu-le în același timp indicații prețioase pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe 1964 și a angajamentelor luate in cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. Colectivul Uzinelor „Electroputere“ a fost felicitat apoi cu acest prilej în numele Comitetului regional de partid, de către tovarășul Constantin Băbălău secretar al Comitetului regional Oltenia al P.M.R. și în numele Consiliului regional al Sindicatelor de către tov. Marin Popa, președinte al C. R S. Oltenia. » Cei pezenți la adunare au asigurat partidul și guvernul că își vor înzeci eforturile în muncă pentru a menține cu cinste înalta distincție primită, prin îndepinirea exemplară a planului de stat pe 1964 și a angajamentelor luate în cinstea măreței sărbători de la 23 August. AUREL POPESCU Uzinele „Electroputere" Craiova. Vedere de ani de montaj a locomotivelor Diesel-electrice. pana Do □a ■tanai iniiing :::::::::::: IN SCHELA ȚICLENI Resurse valoroase redate producției lui La începutul acelan, peroliștii Schelei de extracție Țicleni, aninați de dorința de a întimpina cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei cu rezultate deosebite în întrecerea socialistă, s-au angajat să realizeze suplimentar produse în valoare de 2.600.000 lei, să obțină o creștre de 1 la sută a productivității muncii planificate, iar economiile peste plan să depășească suma de 1.000.000 lei. Procedînd la înfăptuirea programului de măsuri stabilit la începutul anului conducerea schelei s-a interesat de îmbunătățirea coeficientului de exploatare a sondelor, a reactivat un număr sporit de sonde și și-a orientat preocupările spre introducerea elementelor de tehnică nouă etc. Ca urmare, pentru prima oară în regiunea Oltenia, în cadrul Schelei de extracție Țicleni s-a trecut în cea de-a doua lună a anului acesta la organizarea activității de intervenții și reparații solide la nivelul secțiilor de producție. Sub îndrumarea comitetului de partid din schelă conducerea acesteia și comitetul sindicatului s-au ocupat de crearea bazei tehnico-materiale pentru desfășurarea întrecerii socialiste la nivelul cerințelor și noilor condiții de organizare a activității în secții complexe. Aceasta a însemnat totodată participarea mai numeroasă a muncitorilor și cadrelor tehnico-inginerești la organizarea și conducerea producției, la soluționarea operativă a problemelor economice. Una din aceste probleme care s-a bucurat de succes în schelă o constituie valorificarea fondului inactiv de sonde. Aici în anul trecut cât și în acest an — în perioada scursă, prevederile privind reactivizarea sondelor oprite au fost nu numai îndeplinite dar și depășite. Această preocupare a însemnat în fiecare an cantități suplimentare de țiței din ce în ce mai mari. De la începutul desenalului și pînă la încheierea primului trimestru al anului 1964, colectivul Schelei Țicleni a dat economiei naționale peste 120.000 tone țiței. Continuînd seria realizărilor din anul trecut cînd planul producției a fost realizat cu 15 zile înairte de termen, perioliștii de aci au reușit să îndeplinească planul trimestrial în condiții exemplare, iar în primele două luni ale anului să depășească principalii indicatori după cum urmează: producție globală cu 3,50 la sută, producție marfă cu 0,82 la sută, producție de țiței cu 1,08 la sută, productivitatea muncii cu 3,40 la sută. Importantele resurse redate producției au creat condiții pentru micșorarea cheltuielilor de extracție, prelucrarea hidrocarburilor etc. și obținerea unei economii suplimentare de peste 600.000 lei față de 1.000.000 lei ce prevede angajamentul luat. Colectivele conduse de tovarășii Dumitru Davițoiu, Gheorghe Aldescu, Ion Constantinescu, Constantin Cojocaru, Ion Ilie și altele, s-au evidențiat în mod deosebit în sporirea producției de țiței și creșterea productivității muncii în primul trimestru al anului 1964. Pentru aceste succese, numai în primele două luni ale anului, petroliștilor din Schela Țicleni raionul Gilort, le-au fost acordate prime de producție în valoare de 372.000 lei. Realizările de pînă acum sînt o garanție sigură că angajamentele luate vor fi nu numai realizate, dar și depășite. GH. FLOREA • In perioada scursă din planul desenal petroliștii din această schelă au realizat o producție suplimentară de peste 120 000 tone țiței provenită din valorificarea fondului inactiv de strcl«. Prin gospodărirea resurselor locale colectivul din Țicleni obținut economii suplimentare în primele două luni ale anului in valoare de peste 600.000. Profiluri noi în urbanistica o In întrecerea patriotică gospodărească 30 martie 1964. Această zi a adus locuitorilor orașului de pe Jiu bucuria prilejuită de evenimentul acordării Orașului Tg. Jiu a premiului II pe țară în întrecerea patriotică gospodărească ce s-a desfășurat anul trecut între orașele regionale. Orele 18... La adunarea festivă din sala „23 August“, erau prezenți sute de cetățeni din oraș, președinți și delegați ai sfaturilor populare orășenești de subordonare regională și raională reprezentanți din partea organelor locale de partid și de stat. Tovarășul Ion Predescu, președintele comitetului executiv al Sfatului popular regional Oltenia, declară deschisă adunarea festivă și dă cuvîntul tovarășului Virgiliu Ion, președintele comitetului executiv al sfatului popular orășenesc Tg. Jiu, care expune informarea asupra realizărilor gospodărești edilitare obținute în decursul anului trecut. Toți cei din sală ascultă cu atenția încordată recapitularea realizărilor la care mulți dintre ei și-au adus din plin contribuția. Orașul Tg. Jiu este astăzi parcă altul e de nerecunoscut pentru oaspeții care nu l-au văzut de multă vreme, în locul multor case mici și insalubre, au fost construite în anii regimului democrat popular numeroase blocuri moderne cu două și trei etaje, străzi întregi au fost modernizate, rețelele de apă și electricitate au fost refăcute și extinse pe măsura noilor posibilități. Prin grija partidului și guvernului peisajul industrial al orașului s-a dezvoltat și s-a îmbogățit necontenit. La marginea de nord-vest a orașului au apărut siluetele svelte ale marelui complex de industrializare a lemnului , vechile întreprinderi au fost modernizate și reutilate, în prezent, la o altă extremitate a orașului — la Bîrsești se află în plină construcție una dintre cele mai mari fabrici de ciment din țară. în afara noilor blocuri de locuințe ce întîlnești în cartierelele orașului, aici au mai apărut un modern local pentru poștă, unzogar, un cinemateatru de vară, precum și alte construcții obștești. Bunii gospodari ai Tg. Jiului au hotărît ca și din punct de vedere gospodăresc orașul lor să fie la înălțime, în întrecerea patriotică desfășurată anul trecut, cetățenii, mobilizați de exemplul deputaților și comuniștilor, au participat cu pasiune la muncă voluntară și au izbutit prin aceasta să realizeze importante obiective gospodărești edilitare. Ca urmare a celor aproape 2.200.000 de muncă patriotică efectuate de locuitorii dornici să-și vadă orașul tot mai frumos, anul trecut au fost amenajate, printre altele, 4,5 ha noi zone verzi și 19.180 mp ronduri cu flori; s-au făcut săpături și umpluturi de pămînt în volum de 7000 mc, s-a introdus pe o distanță de 2 km conducta pentru alimentarea cu apă industrială a complexului de industrializare a lemnului, s-a întreținut cu cea mai mare grijă parcul în care se află una dintre cele mai frumoase opere de artă ale sculptorului Brîncuși . Coloana infinitului. Una dintre cele mai importante realizări la care cetățenii nu și-au precupețit efortul, o constituie corectarea cursului rîului Jiu prin săparea unui canal care apără de inundații strada 14 Octombrie. Numai pentru realizarea acestui obiectiv, cetățenii au efectuat lucrări a căror valoare depășește suma de 360.000 lei. Valoarea totală a lucrărilor efectuate prin muncă patriotică a cetățenilor și prin folosirea posibilităților locale se ridică la suma de 5.270.000 lei, ceea ce reprezintă valoric 210 lei pe fiecare locuitor. Entuziasmul cetățenilor, pasiunea lor in muncă s-au adăugat grijii partidului și guvernuului față de ridicarea necontenită a orașelor și sa făcut astfel ca Tg. Jiul să fie astăzi unul dintre cele mai bine gospodărite orașe din țară. Eforturile a zeci și mii de oameni gospodari din Tg. Jiu, eforturile comuniștilor și deputaților, ale utemiștilor și pionierilor au fost încununate cu succes. Tovarășul Lucaci Ladislau, din partea Consiliului de Miniștri al R.P.R. a înmînat tovarășului Virgiliu Ion, președintele comitetului executiv al sfatului popular orășenesc, diploma prin care Consiliul de Miniștri al R.P.R. acordă orașului Tg. Jiu premiul II pe țară pentru rezultatele deosebite obținute în anul 1963 în întrecerea patriotică pentru înfrumusețarea și buna gospodărire a orașelor regionale, (fotografia din stînga). Sunt răsplătiți apoi pentru eforturile depuse un număr de 74 gospodari de frunte ai orașului. Printre ei se numără deputații Constantin Gavrilescu, Naghi Ana, Nicolae Butaru, Maria Godeanu, Constantin Predică, Hortopan Vasile, Constanța Paicu, precum și cetățenii Jega Nicolae, Ion Mercioiu, Constantin Munteanu, Ioana Negrea și mulți alții, care au contribuit cu dragoste și pasiune la buna gospodărire a orașului. Ei poartă cu justificată mîndrie la reverul hainei, insigna de „Pruntaș în gospodărirea orașelor". Pe fețele lor citești satisfacția datoriei îndeplinite. M. STANESCU Orașul Tg. Jiu—premiul II pe țară Iașului Tg. Jiu. Foto: FLORIAN BOȘOGA ACTUALIZATI Consfătuire cu sericicultoareie Astăzi, la centrul de raion Calafat, comitetul raional al femeilor împreună cu consiliul agricol raional și oficiul D.C.A., organizează o consfătuire pe tema răspîndirii experienței înaintate în creșterea viermilor de mătase. La consfătuire participă: președintele comisiilor de femei din Q.A.C., și brigadierele sericicole. Cu acest prilej, se va prezenta un referat care va oglindi rezultatele obținute în ramura sericicolă de G.A.C. din raion, precum și sarcinile ce stau în fața comisiilor de femei în acest an. Producții Antrenați în muncitorii din secte i la Uzina „7 Note 1 sprijinul maiștrilor drumați în permat de partid, obțin 7cese. De la începu prezent, ei au readucție în proporți dînd produse de 1 cînd procentul de mis Imbun procesulu Colectivul de produse zaharoai Tr. Severin, cu 1 partid, a luat torice pentru un plan și a angaja termen. Pe aceas îmbunătățirea . Astfel, pentru 1 producție se vor două săli: una 1 pentru depozitar de fabricație va turbine din cele profilată pe protru depozitare zestrată cu onservarea în leiprime. Se îmbunătățesc condițiile de muncă dînd viață planului de măsuri tehnico-organizatorice colectivul atelierului mecanic-șef de la I.R.A. 8 Craiova a depus eforturi pentru darea în folosință a une noi linii de decovit în atelierul de demontare a autovehiculelor. In atelierul de demontaj va fi dat în folosință și 1 pod rulant cu ajutorul căruia se vor ridica motoarele automobil de pe șasiu. Acesta va contribui la reducer eforturilor fizice ale muncitorilor și la sporirea prodctivității muncii. Și în cadrul sectorului II a fost da în folosință o presă pneumatică, cu ajutorul căreia execută mai multe operațiuni. FLORICA BURADA coresp. ■pe perna de aer și cu aripi portante Școlarizarea unor cadre din G.A.C. Din inițiativa Consiliului agricol regional, la Centrul școlar agricol nr. 1 Craiova, la Școala veter:»’de Malu Mare, la Școala hortiviticolă Bîrsești și la Rațiunea experimentală Șimnic s-au deschis cursuri ':a ?c<olarizare a contabililor din G.A.C. și brigadî"*"Gor ^ legumicoli, hortiviticoli și zootehniști cu durata de cinci pînă la zece luni. Aceste cursuri sînt urmate de peste 200 cadre din G.A.C. *asi 9 -"mfera micilor "«ari z aie-a TPentru oamenii muncii din agricutură Pentru a veni în ajutorul oamenilor muncii din GAC, Consiliul agricol regional Oltenia a editat o serie de broșuri cu caracter agrozootehnic. în tiraje de 1500—3000 esemne au fost editate broșurile : „Mă grotehnice pentru obținerea lor mari de carton timpurre a producțiilor egalogame prin folosirea cursive“, „Lucrările de pi da de pomi“ și „Pret .grosiere".