Inainte, aprilie 1964 (Anul 21, nr. 5940-5965)

1964-04-01 / nr. 5940

o5 f-W ANUL XXI­­ Nr. 5940­4 PAGINI 20 BANI MIERCURI 1 APRILIE 1964 Cu toate forțele la lucrările agricole de primăvară! Să grăbim însâmînțârile din epoca s­a ! Odată cu încălzirea timpului, lu­crătorii din G.A.S., mecanizatorii din S.M.T., colectiviștii din raioa­nele Corabia, Caracal, Băilești, Se­­garcea, Calafat, Vînju Mare, Craio­va, Balș, au pornit cu toate forțele la pregătirea terenurilor și la exe­cutarea vnsămînțărilor. Din nume­roase unități agricole socialiste din aceste raioane primim vești că însă­­mînțările din prima epocă au fost terminate sau sînt pe sfîrșite, că au fost grăpate mari suprafețe de ogoare adinei de toamnă. Ne este cunoscut că prelungirea iernii a scurtat timpul în care urmează să se facă semănatul mai cu seamă al culturilor timpurii: mazărea, mă­zărichea, orzul, orzoaica, ovăzul, lucerna, trifoiul, sperceta, muștarul macul etc. Trebuie să avem în ve­dere că numai în gospodăriile co­lective avem țări în cadrul de executat însă nu în­­epocii s-a pe mai mult de 100.000 ha. Se impune așa­dar ca membrii consiliilor agricole raionale, condu­cerile unităților agricole socialiste să urmărească permanent ca pentru o bună folosire a tractoarelor și ma­șinilor agricole toate culturile de primăvară să fie semănate la timp cu respectarea strictă a cerințelor plantelor față de condițiile pedocli­matice. Indicațiile care au fost date la șe­­dințele plenare ale Consiliului Su­perior al Agriculturii, Consiliului a­gricol regional și consiliilor agricole raionale de a se asigura densitatea potrivită la unitatea de suprafață tre­buie riguros respectată. Stă în putin­ța inginerilor agronomi să calculeze cantitatea de sămință la ha, în funcție de valoarea culturală stabi­lită prin buletinele de analize. Nu trebuie să uităm, că acele cantități de sămință date în plus, constituie risipă, iar economia rău înțeleasă este de natură să micșoreze den­sitatea culturilor și prin urmare să diminueze simțitor recolta. Baza tehnico-materială în continuă dezvoltare a agriculturii noastre permite să se execute semănatul nu­mai cu mașinile. Prin urmare, spo­rește cerința privitoare la pregătirea terenului în vederea asigurării unui cît mai bun pat germinativ. Cercetări­le întreprinse la stațiunile experimen­­tale Șimnic și Caracal, au arătat că atunci cînd semănatul se face la arături de toamnă, care nu sunt tasate, este suficient ca imediat ce se poate ieși la lucru să se execute o grăpare bună, perpendiculară sau în diagonală pe direcția arăturii. Organizarea ireproșabilă a mun­cii constituie chezășia scurtării tim­pului afectat lucrărilor, asigurării unei bune calități a acestora. Oa­menii de știință apreciază că dacă lucrările se fac în timp scurt plan­tele vor folosi umiditatea din sol, vor încolți mai repede și vor fi în afara pericolului de a fi înăbușite de buruieni. In ultimele zile, in ra­ioanele din sudul regiunii tempera­tura din sol a crescut mai repede decit era de așteptat. In asemenea condiții, întîrzierea semănatului poate avea efecte negative asupra recoltei, in vederea preîntîmpinării acestor efecte, se cere concentrarea tuturor forțelor și mijloacelor pentru a folosi condițiile optime de umiditate și tem­peratură din sol, nncit fiecare cultură să fie semănată în cadrul epocii op­time. Organele și organizațiile de partid, consiliile agricole raionale sînt chemate să desfășoare o perma­nentă muncă de îndrumare și con­trol asigurînd în toate unitățile folosi­rea la maximum a fiecărei clipe bune de lucru în cîmp, a întregii capacități de producție a utilajului agricol. SUCCESE In ultimele zile, timpul a devenit prielnic executării lucrărilor agricole de primăvară. Ca urmare, membrii celor 33 de gospodării colective din raionul Corabia, ajutați de către mecanizatori, au pornit cu toate forțele la însămîn­­țări. Pînă zilele trecute, s-au însămînțat aproape 1000 ha cu mazăre, ovăz, lu­cerna, in, borceag, sfeclă de zahăr și alte culturi din epoca s­a, iar alte 3.500 ha au fost pregătite pentru însămînțări. Printre gospodăriile colective ce s-au evidențiat în executarea acestor lucrări se află cele din: Tia Mare, Gîrcov, Or­­lea, Ianca, Ștefan cel Mare, „Drumul belșugului" — Dăbuleni, Vădăstrița, Vădastra, Obîrșia Veche, Vișina Veche și altele. ELENA CUMPANAȘU coresp. Au însămînțat mazărea La gospodăria colectivă „23 August“ din Băilești, însămințatul mazărei s-a terminat în această primăvară în numai cîteva zile bune de lucru. Cele mai bune rezultate le-au obținut colectiviștii din brigăzile a I-a, a 11-a și a lll-a, s-au evidențiat de asemenea în muncă și co­lectiviștii Alexandru Negreț, Constan­tin Bălună, Marin Moșu și alții. Acum, la colectiva amintită se desfășoară însă­­mînțatul sfeclei de zahăr și al florii­­soarelui. ION DUȚA coresp. Primele rezultate Sub îndrumarea organizației de partid și cu sprijinul inginerului agro­nom, membrii gospodăriei colective „Victoria comunismului" din Giurgița, raionul Segarcea, au obținut primele rezultate bune la însămînțarea culturi­lor din urgența I-a. Astfel, pînă în prezent, au fost însămînțate 30 ha cu mazăre și 23 ha cu floarea-soarelui, fă­­cîndu-se totodată pregătiri pentru în­sămînțarea altor culturi. în efectuarea acestor lucrări s-au e­­vidențiat colectiviștii din brigăzile­ a III-a, a IV-a și a V-a conduse de Florea Calotă, Ion Mîrșan și Ion Dăn­­cilă. CONSTANTIN DINU coresp. fruntașă“ pe ramură și „Diploma de între­prindere fruntașă“ în întrecerea socialistă pe țară pe anul 1963 Ieri după amiază, la Uzinele „Electroputere“ Craiova, a avut loc adunarea consacrată înmînării „Steagului roșu de întreprindere fruntașă“ pe ramura in­dustriei electrotehnice și a „Diplomei de întreprindere fruntașă“ în întrecerea socialistă pe țară pe anul 1963. In fața sutelor de participanți, tov. Alexandru Dombi, directorul general al uzinelor, a făcut o trecere în revistă a succeselor inregistrate de muncitorii, inginerii și tehnicienii de aici privind îndeplinirea sarci­nilor de plan pe anul trecut. Astfel planul producției globale a fost îndeplinit o proporție de 100,13 la sută, al producției marfă în proporție de 101,1 la sută, iar peste prevederile planului s-au construit mașini și aparataje electrice în va­­loare de 8.921.000 lei, înfăptuirea unui ansamblu de măsuri termico-organiza­­torice eficiente între care: amenajarea unor linii tehnologice moderne de prelu­crare a axelor motor, de montaj întrerupătoare de 10—15 kW, de confecționare a radiatoarelor pentru transformatoare, ridicarea calificării și specializării a Peste 1500 de muncitori și maiștri etc. a permis ca productivitatea muncii să fie realizată în proporție de 100,85 la sută față de pian, reprezentând o creștere în comparație cu 1962 de 21,4 la sută. De asemenea, peste prevederile planu­lui s-au realizat 9.656.000 lei economii la prețul de cost și 2.032.000 lei bene­ficii. Pentru toate aceste frumoase succese în muncă înregistrate în decursul anului trecut, tovarășul Isac­ Martin, președintele Consiliului Central al Sindi­catelor a înmînat constructorilor de mașini și aparataje electrice „Steagul roșu de întreprindere fruntașă“ pe ramură și „Diploma de întreprindere fruntașă“ în întrecerea socialistă pe țară pe anul 1963, felicitîndu-i călduros pentru a­­ceste realizări, dîndu-le în același timp indicații prețioase pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe 1964 și a angajamentelor luate in cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. Colectivul Uzinelor „Electroputere“ a fost felicitat apoi cu acest prilej în numele Comitetului regional de partid, de către tovarășul Constantin Băbălău secretar al Comitetului regional Oltenia al P.M.R. și în numele Consiliului regional al Sindicatelor de către tov. Marin Popa, președinte al C. R S. Oltenia. » Cei pezenți la adunare au asigurat partidul și guvernul că își vor înzeci eforturile în muncă pentru a menține cu cinste înalta distincție primită, prin îndepinirea exemplară a planului de stat pe 1964 și a angajamentelor luate în cinstea măreței sărbători de la 23 August. AUREL POPESCU Uzinele „Electroputere" Craiova. Vedere de ani de montaj a locomotivelor Diesel-electrice. pan­a D­o □­a ■­­ta­nai iniiin­g :::::::::::: IN SCHELA ȚI­C­LENI Resurse valoroase redate producției lui La începutul acel­an, peroliștii Schelei de extracție Țicleni, aninați de dorința de a întim­­pina cea de-a XX-a aniversare a eliberă­rii patriei cu rezul­tate deosebite în întrecerea socialistă, s-au angajat să realizeze suplimentar produse în valoare de 2.600.000 lei, să obțină o creștre de 1 la sută a produc­tivității muncii planificate, iar econo­miile peste plan să depășească suma de 1.000.000 lei. Procedînd la înfăptuirea programu­lui de măsuri stabilit la începutul anu­lui conducerea schelei s-a interesat de îmbunătățirea coeficientului de exploa­tare a sondelor, a reactivat un număr sporit de sonde și și-a orientat preocu­pările spre introducerea elementelor de tehnică nouă etc. Ca urmare, pentru prima oară în re­giunea Oltenia, în cadrul Schelei de extracție Țicleni s-a trecut în cea de-a doua lună a anului acesta la organi­zarea activității de intervenții și repa­rații solide la nivelul secțiilor de pro­ducție. Sub îndrumarea comitetului de partid din schelă conducerea acesteia și com­i­­tetul sindicatului s-au ocupat de crea­rea bazei tehnico-materiale pentru des­fășurarea întrecerii socialiste la nivelul cerințelor și noilor condiții de organi­zare a activității în secții complexe. A­­ceasta a însemnat totodată participarea mai numeroasă a muncitorilor și cadre­­lor tehnico-inginerești la organizarea și conducerea producției, la soluționarea operativă a problemelor economice. Una din aceste probleme care s-a bucurat de succes în schelă o constituie valori­ficarea fondului inactiv de sonde. Aici în anul trecut cât și în acest an — în perioada scursă, prevederile privind reactivizarea sondelor oprite au fost nu numai îndeplinite dar și depășite. A­­ceastă preocupare a însemnat în fiecare an cantități suplimentare de țiței din ce în ce mai mari. De la începutul desenalului și pînă la încheierea primu­lui trimestru al anului 1964, colectivul Schelei Țicleni a dat economiei națio­nale peste 120.000 tone țiței. Continuînd seria realizărilor din anul trecut cînd planul producției a fost re­alizat cu 15 zile îna­­ir­te de termen, pe­ri­­oliștii de aci au re­ușit să îndeplinească planul trimestrial în condiții exem­plare, iar în primele două luni ale a­­n­ului să depășească principalii indica­tori după cum urmează: producție globală cu 3,50 la sută, producție marfă cu 0,82 la sută, producție de țiței cu 1,08 la sută, productivitatea muncii cu 3,40 la sută. Importantele resurse redate producției au creat condiții pentru micșorarea cheltuielilor de extracție, prelucrarea hidrocarburilor etc. și obținerea unei economii suplimentare de peste 600.000 lei față de 1.000.000 lei ce­ prevede an­gajamentul luat. Colectivele conduse de tovarășii Dumitru Davițoiu, Gheorghe Aldescu, Ion Constantinescu, Constan­tin Cojocaru, Ion Ilie și altele, s-au evidențiat în mod deosebit în sporirea producției de țiței și creșterea produc­tivității muncii în primul trimestru al anului 1964. Pentru aceste succese, numai în primele două luni ale anului, petroliștilor din Schela Țicleni raionul Gilort, le-au fost acordate prime de producție în valoare de 372.000 lei. Rea­lizările de pînă acum sînt o garanție sigură că angajamentele luate vor fi nu numai realizate, dar și depășite. GH. FLOREA • In perioada scursă din planul desenal petroliștii din această schelă au realizat o producție suplimentară de peste 120 000 tone țiței provenită din valorificarea fondului inactiv de str­cl«.­­ Prin gospodărirea resurselor locale colectivul din Țicleni obținut economii suplimentare în primele două luni ale anului in valoare de peste 600.000. Profiluri noi în urbanistica o­­ In întrecerea patrio­­­tică gospodărească 30 martie 1964. Această zi a adus locuitorilor orașului de pe Jiu bucuria prilejuită de evenimentul acordării O­­rașului Tg. Jiu a premiului II pe țară în întrecerea patriotică gospodărească ce s-a desfășurat anul trecut între ora­șele regionale. Orele 18... La adunarea festivă din sala „23 August“, erau prezenți sute de cetățeni din oraș, președinți și delegați ai sfaturilor populare orășenești de subordonare regională și raională repre­zentanți din partea organelor locale de partid și de stat. Tovarășul Ion Predescu, președintele comitetului executiv al Sfatului popular regional Oltenia, declară deschisă adu­narea festivă și dă cuvîntul tovarășu­lui Virgiliu Ion, președintele comitetu­lui executiv al sfatului popular orășe­nesc Tg. Jiu, care expune informarea asupra realizărilor gospodărești­ edilita­­re obținute în decursul anului trecut. Toți cei din sală ascultă cu atenția încordată recapitularea realizărilor la care mulți dintre ei și-au adus din plin contribuția. Orașul Tg. Jiu este astăzi parcă altul­ e de nerecunoscut pentru oaspeții care nu l-au văzut de multă vreme, în locul multor case mici și insalubre, au fost construite în anii re­gimului democrat popular numeroase blocuri moderne cu două și trei etaje, străzi întregi au fost modernizate, rețe­lele de apă și electricitate au fost re­făcute și extinse pe măsura noilor po­sibilități. Prin grija partidului și gu­vernului peisajul industrial al orașului s-a dezvoltat și s-a îmbogățit neconte­nit. La marginea de nord-­vest a orașu­lui au apărut siluetele svelte ale ma­relui complex de industrializare a lemnu­lui , vechile în­treprinderi au fost modernizate și reu­­tilate, în prezent, la o altă extremitate a orașului — la Bîr­­sești se află în plină construcție una dintre cele mai mari fabrici de ci­ment din țară. în afara noilor blocuri de locuințe ce întîlnești în cartiere­le­le orașului, aici au mai apărut un mo­dern local pentru poștă, un­­zogar, un cinema­­teatru de vară, precum și alte construcții ob­ștești. Bunii gospodari ai Tg. Jiului au ho­­tărît ca și din punct de vedere gospodă­resc orașul lor să fie la înălțime, în întrecerea patriotică desfășurată anul trecut, cetățenii, mobilizați de exemplul deputaților și comuniștilor, au partici­pat cu pasiune la muncă voluntară și au izbutit prin aceasta să realizeze im­portante obiective gospodărești edilita­re. Ca urmare a celor aproape 2.200.000 d­e muncă patriotică efectuate de lo­cuitorii dornici să-și vadă orașul tot mai frumos, anul trecut au fost ame­najate, printre altele, 4,5 ha noi zone verzi și 19.180 mp ronduri cu flori; s-au făcut săpături și umpluturi de pă­­mînt în volum de 7000 mc, s-a intro­dus pe o distanță de 2 km conducta pentru alimentarea cu apă industrială a complexului de industrializare a lem­nului, s-a întreținut cu cea mai mare grijă parcul în care se află una dintre cele mai frumoase opere de artă ale sculptorului Brîncuși . Coloana infini­tului. Una dintre cele mai importante rea­lizări la care cetățenii nu și-au precu­pețit efortul, o constituie corectarea cursului rîului Jiu prin săparea unui canal care apără de inundații strada 14 Octombrie. Numai pentru realizarea a­­cestui obiectiv, cetățenii au efectuat lu­crări a căror valoare depășește suma de 360.000 lei. Valoarea totală a lu­crărilor efectuate prin muncă patriotică a cetățenilor și prin folosirea posibili­tăților locale se ridică la suma de 5.270.000 lei, ceea ce reprezintă valo­ric 210 lei pe fiecare locuitor. Entuziasmul cetățenilor, pasiunea lor in muncă s-au adăugat grijii partidu­lui și guvernuului față de ridicarea ne­contenită a orașelor și sa făcut astfel ca Tg. Jiul să fie astăzi unul dintre cele mai bine gospodărite orașe din țară. Eforturile a zeci­ și mii de oameni gos­podari din Tg. Jiu, eforturile comu­niștilor și deputaților, ale utemiștilor și pionierilor au fost încununate cu suc­ces. Tovarășul Lucaci Ladislau, din par­tea Consiliului de Miniștri al R.P.R. a înmînat tovarășului Virgiliu Ion, preșe­dintele comitetului executiv al sfatului popular orășenesc, diploma prin care Consiliul de Miniștri al R.P.R. acordă orașului Tg. Jiu premiul II pe țară pentru rezultatele deosebite obținute în anul 1963 în întrecerea patriotică pentru înfru­musețarea și buna gospodărire a orașe­lor regionale, (fotografia din stînga). Sunt răsplătiți apoi pentru eforturile depuse un număr de 74 gospodari de frunte ai orașului. Printre ei se nu­mără deputații Constantin Gavrilescu, Naghi Ana, Nicolae Butaru, Maria Go­­deanu, Constantin Predică, Hortopan Vasile, Constanța Paicu, precum și ce­tățenii Jega Nicolae, Ion Mercioiu, Constantin Munteanu, Ioana Negrea și mulți alții, care au contribuit cu dra­goste și pasiune la buna gospodărire a orașului. Ei poartă cu justificată mîn­­drie la reverul hainei, insigna de „Prun­­taș în gospodărirea orașelor". Pe fețele lor citești satisfacția­ datoriei îndepli­nite. M. STANESCU Orașul Tg. Jiu—premiul II pe țară Iașului Tg. Jiu. Foto: FLORIAN BOȘOGA ACTUALIZATI Consfătuire cu sericicultoareie Astăzi, la centrul de raion Calafat, comitetul raional al femeilor împreună cu consiliul agricol raional și ofi­ciul D.C.A., organizează o consfătuire pe tema răspîndi­­rii experienței înaintate în creșterea viermilor de mătase. La consfătuire participă: președintele comisiilor de femei din Q.A.C., și brigadierele sericicole. Cu acest prilej, se va prezenta un referat care va oglindi rezul­tatele obținute în ramura sericicolă de G.A.C. din raion, precum și sarci­nile ce stau în fața comisiilor de femei în acest an. Producții Antrenați în muncitorii din secte i la Uzina „7 Note 1 sprijinul maiștrilor drumați în permat de partid, obțin 7­­cese. De la începu prezent, ei au rea­ducție în proporți dînd produse de 1 cînd procentul de mis­ Imbun procesulu Colectivul de­­ produse zaharoai Tr. Severin, cu 1 partid, a luat­­ torice pentru un plan și a angaja termen. Pe aceas îmbunătățirea . Astfel, pentru 1­ producție se vor două săli: una 1 pentru depozitar de fabricație va turbine din cele profilată pe pro­tru depozitare zestrată cu on­­servarea în lei­prime. Se îmbunătățesc condițiile de muncă dînd viață planului de măsuri tehnico-organizatorice colectivul atelierului mecanic-șef de la I.R.A. 8 Cra­iova a depus eforturi pentru darea în folosință a une noi linii de decovit în atelierul de demontare a auto­vehiculelor. In atelierul de demontaj va fi dat în folosință și 1 pod rulant cu ajutorul căruia se vor ridica motoarele­­ automobil de pe șasiu. Acesta va contribui la reducer eforturilor fizice ale muncitorilor și la sporirea prodc­tivității muncii. Și în cadrul sectorului II a fost da în folosință o presă pneumatică, cu ajutorul căreia­­ execută mai multe operațiuni. FLORICA BURADA coresp. ■pe perna de aer și cu aripi por­tante Școlarizarea unor cadre din G.A.C. Din inițiativa Consiliului agricol regional, la Cen­trul școlar agricol nr. 1 Craiova, la Școala veter:­­­»’de Malu Mare, la Școala hortiviticolă Bîrsești și la Rațiu­nea experimentală Șimnic s-au deschis cursuri ':a ?c<o­­larizare a contabililor din G.A.C. și brig­adî"*"Gor ^ le­gumicoli, hortiviticoli și zootehniști cu durata de cinci pînă la zece luni. Aceste cursuri sînt u­rm­ate de peste 200 cadre din G.A.C. *asi 9 -"mfera micilor "«ari z ai­e-a T­Pentru oamenii muncii din agricu­tură Pentru a veni în ajutorul oameni­­lor muncii din GAC, Consiliul agri­col regional Oltenia a editat o serie de broșuri cu caracter agrozooteh­nic. în­ tiraje de 1500—3000 esem­ne au fost editate broșurile : „Mă grotehnice pentru obținerea lor mari de carton­ timpu­rre a producțiilor egalo­game prin folosirea cur­­­sive“, „Lucrările de pi da de pomi“ și „Pre­t .grosiere".

Next