Inainte, iunie 1964 (Anul 21, nr. 5991-6015)
1964-06-02 / nr. 5991
ANUL XXI « NR. 59914 PAGINI 20 BANI MARȚI 2 IUNIE 1964 | _____ / BIkIr“****»«^_______________ Sportivi continuu producția de produse lactate Pentru anul 1964, se prevede prin plan o sporire a producției globale a I.C.I.L. Craiova cu 16 la sută, iar la producția marfă cu 18 la sută față de realizările anului 1963. Creșterile planificate sunt mobilizatoare și de aceea, colectivul nostru, la indicația organizației de partid și cu sprijinul comitetului sindicatului, a stabilit încă de la începutul anului numeroase măsuri tehnico-organizatorice care să asigure sarcinilor îndeplinirea de plan și a angajamentelor luate. Ca urmare, după patru luni de activitate, planul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 118 la sută, iar planul producției marfă în proporție de 116 la sută. Sortimentele prevăzute a se realiza în perioada amintită au fost, de asemenea, respectate. Astfel, la lapte de consum planul a fost îndeplinit în proporție de 103 la sută, unt — 122 la sută, brînzeturi — 110 la sută și produse proaspete 100 la sută Materia primă este furnizată întreprinderii de către gospodăriile agricole de stat și gospodăriile colective. In perioada amintită, toți furnizorii s-au străduit să-și respecte obligațiile contractuale ,in mare parte să asigure o materie primă de bună calitate, ceea ce constituie una din condițiile principale pentru obținerea unor preparate din lapte, corespunzătoare calitativ. La produsul telemea, indicele de calitate a sporit de la 78 la sută la 100 la sută, în ultimul timp, și în special la noile unități de prelucrare a laptelui se constată că principalii furnizori nu mai acordă atenția cuvenită calității materiei prime, ceea ce face să întîmpinăm greutăți în asigurarea calității preparatelor. Considerăm că este de datoria tuturor furnizorilor să ia măsuri pentru respectarea condițiilor de igienă și calitate, impuse de normele în vigoare. Succesele obținute în primele patru luni ale anului de către colectivul I.C.I.L. Craiova se datoresc în același timp și introducerii progresului tehnic. Astfel, au fost date în funcțiune două secții de fabricare a brînzeturilor comune (telemea și cașcaval), una la Bechet și alta la Poiana Mare, fiecare avînd o capacitate anuală de 350 tone. La începutul lunii mai a fost dată în producție și secția de fabricat telemea de la Băilești a cărei capacitate anuală este de 500 tone. Progresul tehnic și-a spus în mai mare măsură cuvîntul în cadrul secției de la Craiova, unde au fost montate noi utilaj, printre care o linie modernă de pasteurizate a laptelui. Aceasta permite dublarea capacității de producție și creează posibilitatea de a se lucra alternativ cu vechea linie de pasteurizati, asigurîndu-se timpul necesar întreținerii în bune condiții a tuturor acestor utilaje. In prezent, întreprinderea este dotată cu peste 120 de autovehicule de diverse capacități, destinate transportului materiei prime de la furnizori la unitățile de prelucrare, precum și transportului produselor finite către beneficiarii noștri. Folosirea la randamentele planificate a tuturor utilajelor existente în unitățile noastre a permis ca de la începutul anului să depășim productivitatea muncii cu 14 la sută față de plan, să obținem o bună corelație a tuturor indicatorilor planului. La aceasta a contribuit în mare măsură și faptul că de la 1 martie a.c. a fost definitivat și îmbunătățit sistemul de salarizare a lucrătorilor din unitățile noastre, avînd la bază norme de muncă stabilite în mod științific. Noile stimulente au permis realizarea normelor de producție în toate sectoarele întreprinderii. Pe total întreprindere, normele au fost îndeplinite în proporție de 101,8 la sută în trimestrul I, iar în luna aprilie în proporție de 102,1 la sută. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate de către colectivul secțiilor Craiova, Caracal, Tg. Jiu și Tr. Severin, îmbunătățirea calității, creșterea productivității muncii, sunt însă condiționate și de creșterea necontenită a calificării muncitorilor, în acest scop, periodic s-au expus conferințe pe diferite teme cu caracter tehnic, s-au popularizat metodele noi de muncă și inițiativele valoroase apărute în întrecere, pentru ca experiența pozitivă și noul să fie însușită de toți muncitorii. Realizările amintite în activitatea de producție a colectivului se oglindesc din plin în prețul de cost, la care numai în trimestrul I s-au obținut economii de 485 000 lei, din care 56 000 lei economii peste plan. Realizările ne vor permite ca pînă la sfîrșitul anului să îndeplinim întocmai angajamentul de economii pesta plan. ~k Dacă pînă în prezent colectivul întreprinderii noastre a știut să-și îndeplinească sarcinile de plan și angajamentele luate, și în viitor el va depune eforturi pentru a obține noi realizări. In acest scop vor fi luate măsuri importante, printre care un rol de seamă va reveni intensificării campaniei de încheiere a contractelor pentru furnizarea de materie primă de către membrii G.A.C., în vederea asigurării necesarului de materie primă pentru semestrul II. Atenție deosebită se va acorda și recepționării materiei prime precum și transportului către secțiile de fabricație în cele mai bune condiții. Măsurile amintite vor fi completate prin darea în proucție a unei secții de pasteurizare a laptelui la secția de brînzeturi comune din Bechet,în scopul valorificării superioare a subproduselor, în perioada următoare se va da în funcțiune o stație de cazeină pe lîngă secția de brînzeturi din Băilești, iar din fondul de mică mecanizare se va extinde centrul de prelucrare a laptelui de la Rogova, raionul Vînju Mare. Ing. CORNEL MARINA director I. C. I. L. Craiova Și-au depășit angajamentele Hotărît să întîmpine cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei cu rezultate deosebite în muncă, colectivul atelierului de mecanică de la fabrica de aparataj a Uzinelor „Electroputere" — Craiova desfășoară cu succes întrecerea socialistă pentru îmbunătățirea calității produselor și creșterea productivității muncii. în acest sens, cu cîteva luni in urmă, maiștrii Ilie Nisipeanu și Gheorghe Pintilie au lansat inițiativa ca, din echipele ce numărau numai doi-trei strungari, să formeze echipe cu cîte 10—12 strungari. Această măsură a fost aplicata experimental acum trei luni. Rezultatele s-au arătat încă din primele zile ca fiind dintre cele mai bune. Una dintre echipele care au obținut astfel succese de seamă se numără cea condusă de comunistul Dumitru Militant. Pentru luna mai de pildă, strungarii din echipa amintită se angajaseră să depășească sarcinile de plan cu 25 la sută. La sfîrșitul lunii, ei au constatat cu deplină satisfacție că depășirea de plan a fost de 40 la sută, în mod deosebit s-au evidențiat în întrecere Spiridon Năstăsoiu, Oprea Cojocaru, Stan Petrișor, Florea Zamfir și alții, încă de la data de 28 mai a.c., colectivul de muncă din atelierul pregătiri bobine de la fabrica de mașini rotative, condus de maistrul Constantin Coleșin, muncind cu elan, a reușit să-și realizeze sarcinile de plan ce-i reveneau pe întreaga lună. De la data îndeplinirii planului lunar și pînă la sfîrșitul lunii, colectivul atelierului a confecționat bobine pentru încă 25 de mașini. In obținerea acestor remarcabile succese, echipele conduse de Constanța Mladin, Dumitru Proieea, Vasile Săulescu, Dumitru Antonie și Paulina Drăgan au dat dovadă de multă măiestrie, realizînd o înaltă productivitate și numai lucrări de cea mai bună calitate. Continuîndu-și tradiția de colectiv cu rezultate deosebite în întrecerea socialistă, muncitorii și tehnicienii din atelierul bobinat al LDE de la fabrica de mașini rotative, în frunte cu maiștrii Gheorghe Tănăsescu și Alexandru Dincă, au obținut în cursul lunii mai rezultate dintre cele mai bune. Echipele conduse de Teodor Licinschi și Oliviu Uzum, numai în 20 de zile au reușit să bobineze opt generatoare ce le reveneau ca plan pe întreaga lună. Inregistrînd acest deosebit succes, colectivul atelierului bobinat LDE a putut să bobineze încă patru generatoare pînă la sfîrșitul lunii, deci cu trei generatoare mai mult decît prevedea angajamentul luat. Comuniștii Ion Beucă, Maria Bozga, Pavel Dumitrache și Elena Mitrică au obținut cele mai frumoase succese, mobilizînd în întrecere și pe ceilalți tovarăși ai lor de muncă. ȘTEFAN BANCIU, coresp. (Pentru concurs) Uzinele „Electroputere" — Craiova. Lăcătușii montori Neagu Nicolae și Dinu Ion, lucrind la instalația de cablaj a transformatoarelor de 10 M.V.A. 110 K.V. 410 evidențiați în întrecere în lupta pentru îndeplinirea înainte de termen a angajamentelor ce ni le-am luat în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, în luna aprilie 420 muncitori și cadre tehnico-inginerești au fost confirmați evidențiați în întrecerea socialistă. S-au mai evidențiat în întrecere 31 brigăzi, din care 22 se mențin de la începutul anului. Comitetele sindicale de secții de la fabricile de cherestea și placaj au organizat mai bine întrecerea socialistă, obținîndu-se rezultate însemnate. Astfel, normele de producție au fost realizate în proporție de 108 la sută la fabrica de cherestea și 113 la sută la fabrica de placaj. La nivelul grupelor de sindicat și secțiilor s-au organizat dezbateri valoroase și s-au întreprins acțiuni hotărîte pentru întărirea disciplinei în muncă. De la începutul anului pînă în prezent, absensivele nemotivate și învoirile au scăzut față de perioada corespunzătoare a anului trecut cu circa 50 la sută. Asigurînd în continuare măsuri tehnico-organizatorice valoroase, noi suntem convinși că vom îndeplini înainte de termen angajamentele ce ni le-am luat și ne vom menține titlul pe care l-am cîștigat pentru realizările din anul trecut, de întreprindere fruntașă pe țara în întrecerea socialistă pe ramură. OPREA BUSUIOG președintele comitetului sindicatului, Complexul de industrializare a lemnului Tg. Jiu "Dar ce are Omul mai ramai!“ (La faza regională a celui de-al șaptelea concurs) S-ar cuveni poate, să consemnăm de data aceasta cîteva date de bilanț, deoarece sîmbătă și duminică s-au desfășurat la Craiova ultimele întreceri din cadrul fazei regionale a celui de-al șaptelea concurs al formațiilor artistice de amatori. După cum am mai relatat și altădată, în cinci centre din regiune, faza regională a chemat pe scena marelui concurs cei mai buni cîntăreți și dansatori amatori din toate raioanele regiunii, întrunind cifra (deocamdată neoficială) impresionantă de peste 10.000 de participanți. Iată primul fapt deosebit de semnificativ, plin de conținut, de mare rezonanță. In această cifră, sunt desigur, înglobate zeci de coruri, de brigăzi artistice de agitație, de dansatori, de soliști vocali și instrumentiști, de oameni talentați și pasionați în dorința unanimă de a ocupa un loc cit mai bun în marea întrecere. Dar... deocamdată juriul încă n-a avut timpul necesar pentru a trece in revistă sutele de fișe, spre a face astfel bilanțul final, clasificarea formațiilor. Cînd juriul își va spune cuvîntul definitiv, el va fi tipărit și în ziarul nostru. Pînă atunci, încercăm o sumară prezentare a întrecerilor care s-au desfășurat sîmbătă și duminică în sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor din orașul Craiova. In prima zi a concursului au apărut pe scenă formațiile craiovene din cadrul sindicatelor și cooperativelor meșteșugărești. Afirmăm ca și altădată că ar merita poate să fie prezentată fiecare formație participantă, deoarece fiecare a căutat să aducă în scenă bucuria cântecului și dansului „Tot ce are Omul mai frumos !“. — după cum s-a exprimat deosebit de semnificativ, un spectator pasionat. Desigur, au existat însă formații care s-au impus prin tematică, text și interpretare, așa cum de pildă ni s-a părut brigada artistică de agitație de la I.O.I.L „Chimica alimentara". Tinerii interpreți, pregătiți de instructorul Venus Cioâltea au apărut în scenă, într-adevăr „cu inima plină de soare", prezentînd un program frumos, interpretat cu măiestrie. Se pare însă, că tot în cadrul întrecerilor sindicale, un „concurent de temut“ se prezintă și brigada artistică de agitație de la I.S.C.M. Tema brigăzii se pare a fi de două ori semnificativă : „La înălțime" — așa cum sunt constructorii marelui combinat și termocentralei, și.., așa cum a fost însăși brigada. Pentru a nu mai reveni la acest gen de formații, meriți să ne oprim puțin și asupra brigăzii artistice de agitație de la cooperativa „Arta casnică" din Tismana. E deosebit de greu să prezinți în cîteva cuvinte conținutul deosebit de bogat al acestei brigăzi. Făuritorii covoarelor și ai costumelor naționale pentru întreaga țară, mîinile de aur — cum bine le-a numit brigada, au adus în scenă diplomele cîștigate în întrecerile republicane, scrisorile de felicitare din țară și de peste hotare pentru arta neîntrecută a țesăturilor artistice. Nu-i vorbă, că la brigăzi s-au prezentat deosebit de bine și cei de la Casa de cultură a sindicatelor Craiova. Din cinci interpreți, trei au fost... familia Ștefanovici : mama, tatăl și fiul — Ovidiu, in vîrstă de cinci ani. Ca și la programul brigăzii de la Tismana, interpreții au cucerit pur și simplu sala, fotoreporterii au „uitat" de meserie, iar juriul, în picioare, a aplaudat îndelung. Au fost, într-adevăr, momente de o mare frumusețe, pe care le pot invidia chiar artiștii profesioniști. Dacă în celelalte centre, formațiile de dansuri au constituit momentele cele mai izbutite din concurs, aici la Craiova, dansatorii au cedat întîietatea brigăzilor artistice de agitație și formațiilor instrumentale. Îndeosebi orchestrele de la Casa de cultură a sindicatelor și Direcția regională C.F.R., împreună cu soliștii vocali au oferit un adevărat „spectacol festiv". Despre tradiționala „dispută" dintre corurile Direcției regionale C.F.R. și sindicatul învățămîntului lăsăm juriul să-și spună cuvîntul, tocmai datorită valorii lor deosebit de apropiate. Fără intenția de a formula caracteristici generale, acum, la încheierea fazei regionale a celui de-al șaptelea concurs se poate spune că marea întrecere a artiștilor amatori a reușit să antreneze un număr impresionant de interpreți, să-i stimuleze în ridicarea măiestriei, în dăruirea lor scenei — acest minunat far către inimile oamenilor. M. DUMITRESCU In clișee : (sus) — Ovidiu Ștefanovici — mezinul concursului ; (jos) , o scenă din minunatul program prezentat de brigada artistică de agitație de la „Arta populară" — Craiova. Eminescu — „luceafărul poeziei romînești" In aceste zile, în toate școlile din orașul Craiova se organizează manifestări cultural-artistice închinate vieții și operei marelui nostru poet, Mihail Eminescu, de la a cărui moarte se împlinesc 75 de ani. Cu acest prilej, la Școala medie nr. 1, în orele educative profesorii diriginți fac expuneri pe tema „Eminescu — luceafărul poeziei romînești“. In orele respective, elevii vor recita din cele mai reprezentative poezii ale marelui poet. Deoarece elevii claselor a X-a au studiat în acest an școlar opera lui Mihail Eminescu, ei pregătesc cîte o lucrare pe care o voi prezenta la sfîrșitul anului școlar. La biblioteca școlii medii respective s-au făcut prezentări asupra cărților: „Viața lui Mihail Eminescu“ de George Călinescu, „Mihail Eminescu“ Z. D. Bușulega“ etc. Și în cadrul Școlii medii nr. 3, în ziua de 9 iunie a.c. se comemorează intr-un cadru festiv, 75 de ani de la moartea lui Mihail Eminescu. In cadrul simpozionului va fi prezentat referatul „Concepția despre artă și viață a lui Mihail Eminescu", susținut de către eleva Ecaterina Gingheza din clasa a X-a B. In fiecare după-amiază din aceste zile, elevii Școlii medii nr. 3 fac repetiții la punctele prevăzute în programul stabilit. Cilit de. Prea multe imagini din Calafatul anilor trecuți n-am găsit în culegerea unor fotografii din albumele aflate la sfatul popular al orașului. Conținutul filelor decupate dintr-un carton ales, învelite în coală transparentă, se referea mai cu seamă la Calafatul zilelor de după 23 August 1944, la înfăptuirile obținute aici în anii puterii populare, perioadă în care locuitorii acestei așezări de pe malul sting al Dunării au manifestat interes și pasiune pentru nou. Dar gospodărirea și înfrumusețarea fiecărui colțișor al orașului, a cărui vechime depășește 100 de ani, a devenit o preocupare deosebită mai cu seamă în ultimii ani. Azi, oprindu-te în acest oraș în care vei întîlni cu siguranță obiective noi, pitorescul va răspunde la apel. Iți vor delecta privirea Parcul poporului, minunat reamenajat, parcurile Debarcader și „1 Mai", precum și alte spații verzi create prin munca și inițiativa gospodarilor. Iți vor zîmbi, o dată cu miile de flori plantate în cele cinci scuaruri construite de curînd, copiii a căror viață este azi cum nu se poate mai frumoasă. Răsfoiesc albumele, întorc filă cu filă și, după ce admir minunatele fotografii ilustrînd ceea ce e nou și frumos în orașul Calafat, citesc niște litere scrise îngrijit, caligrafic : „Strada Tudor Vladimirescu — complet modernizată" ; „Bulevardul Horia, Cloșca și Crișan complet reconstruit" ; „Străzile Gheorghe Doja și 1 Mai modernizate" ; „Localul Casei raionale de cultură construit în utimii doi-trei ani" ; „Plaja orașului Calafat". Abia atunci mi-am dat seama de ce președintele comitetului executiv al sfatului popular orășenesc, tov. Petre Bobolicu, întreba unde și cum se pot tipări vederi, ilustrate. Și la Calafat există minunate colțuri pitorești, construcții, înfăptuiri care merită a fi cunoscute în alte localități ale regiunii noastre și în țară. Calafatul, acest oraș mereu proaspăt, înverzit și plin de tinerețe, clasat pe locul I în regiunea noastră în întrecerea patriotică pentru gospodărire și înfrumusețare are oameni minunați. Angelica Bonnaz și Petre Mateescu, Lidia Crăciun și Vasile Paliu, Nicolae Penuș și Aur Turcu și mulți alții ca Gheorghe Tatiana, Ștefan Popa, Constantin Trăistaru, sute și mii, în inima cărora pulsează pasiunea pentru nou, împletită cu mîndria de a fi înfăptuit prin muncă patriotică, în 1963, obiective de folos obștesc echivalente cu suma de 3.063.000 lei. Șirul succeselor continuă. Primăvara anului acesta a însemnat alte noutăți la Calafat, alte fapte, alte obiective pe harta orașului și bineînțeles „meșterii", gospodarii orașului din rândul cărora se detașează deputații, au ținut să fie la zi și chiar să-și depășească cu mult angajamentele pe care și le-au luat în cinstea zilei în care vom aniversa cu toții 20 de ani de la eliberarea patriei, două decenii de viață nouă. Dar iată obiectivele realizate : 4785 mp străzi și 420 metri liniari trotuare construite ; 60.460 mp extinderi de zone și spații verzi; 13.116 pomi și arbori ornamentali plantați; taluzarea și consolidarea unor maluri pe 7710 mp etc. etc. Cu cîteva zile în urmă, făcînd un calcul estimativ, tov. Mihai Nicolaescu de la sfatul popular orășenesc ne spunea că valoarea lucrărilor efectuate prin muncă voluntară, la care se consumaseră aproximativ 500.000 ore, se ridica la mai mult de 1.700.000 lei. Confruntarea celor văzute în imagini fotografice cu terenul, cu viața orașului, a arborilor și a florilor, cu zecile de mii de mii de străzi îmbrăcate în piatră cubică sau cu pavele , întîlnirea cu Calafatul cotidian, toate acestea au impus consemnările de față. T. LUCIAN III- >«111 - Pe ogoare, la întreținerea culturilor Scărișoara Teasc Ploile abundente căzute în ultimul timp au făcut ca plantele de porumb, soarea-soarelui și sfeclă de zahăr să se dezvolte viguros. Și o dată cu ele, buruienile. Acum, mai mult ca oricînd se face simțită nevoia executării lucrărilor de întreținere. De aceea, sub îndrumarea organizației de partid, consiliul de conducere al G.A.G. „8 Martie" din Teasc, raionul Craiova, brigadierii și șefii de echipe și-au pus în centrul preocupărilor lor mobilizarea oamenilor la prășit. Ca urmare, pe cele 20 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr s-au executat două prășite și răritul, iar pe cele 440 hectare cultivate cu porumb pentru boabe s-au terminat prima prasilă și răritul, acum continuîndu-se cu cea de-a doua prașilă. De remarcat, este că întreaga suprafață rezervată porumbului a fost cultivată intercalat cu fasole și dovleac. In mod deosebit s-au evidențiat în muncă colectiviștii din brigăzile conduse de Constantin Barbu și Marin Gheoghe M. POSTOLACHE, coresp. Cunoscînd importanța pe care lucrările de întreținere o prezintă pentru sporirea producțiilor la hectar, colectiviștii din Scărișoara, raionul Caracal se preocupă intens de aplicarea la timp a prașilelor la culturile prășitoare, de efectuarea târitului Sub îndrumarea inginerului agronom Nicolae Bălănescu, colectiviștii și mecanizatorii au executat pînă acum cîte două prășite pe terenurile cultivate cu floareasoarelui și sfeclă de zahăr și o prașilă pe toată suprafața de 1020 hectare cultivată cu porumb. Totodată, răritul s-a executat ca o lucrare aparte, la sfecla de zahăr, floarea-soarelui și porumb. Cele mai bune rezultate le-au obținut atît mecanizatorii din brigada condusă de Ștefan Banciu, cit și colectiviștii Haralambie Cealeanu, Vacin Dănciulescu, Gheorghe Orzatu, Nicolae Călin și alții Urzicuța Făurești R VASILE, coresp. Colectiviștii din Urzicuța, raionul Băilești, au executat pînă acum și cea de-a doua prașilă la sfecla de zahăr și floarea-soarelui. Se apropie de sfirșit și cea de-a doua prașilă si la porumb. Unele echipe și brigăzi care au terminat executarea prașilei a doua, au început executarea celei de-a treia prașile la floarea-soarelui și sfeclă de zahăr. Așa se prezintă situația la brigada întîia condusă de Mihai Popescu, la echipa a șasea din brigada a doua și la echipa șasea din brigada a cincea. După ritmul cu care se lucrează, se poate afirma cu certitudine că în maximum o săptămînă și această lucrare va fi încheiată. I. NEDELCU coresp. Sub îndrumarea organizației de partid, colectiviștii din Făurești, raionul Oltețu, au acordat multă atenție organizări muncii la întreținerea culturilor prășitoare. Ca urmare, la floarea-soarelui, cartofi și ceapă s-au executat cîte două prășite, iar la porumb, prima prașilă pe mai bine de 50 la sută din suprafața cultivată. In același timp, la floarea-soarelui și porumb a început efectuarea răritului. O activitate rodnică se desfășoară în aceste zile la colectiva din Făurești și pe terenurile plantate cu viță de vie. Aci s-a executat și sapa a doua, precum și un stropit, urmînd ca în aceste zile să se facă arăcitul. Colectiviștii din brigăzile întîia, a doua și a treia s-au evidențiat în muncă. P. MIHAIL, coresp. Cu prilejul Zilei internationale a copilului, în orașul Craiova s-a desfășurat un concurs de trotinete pentru cei mici. Iată-i în acest clișeu la... start. Gest nobil Căutam un fapt. Ceva deosebit. Deodată îmi apare în față vreo trei, patru. Ba nu, mai multe. Un noian de fapte. Care mai de care mai atractive, mai felurite. Cotidiene, toate faptele sunt viața noastră, a tuturora. Da, ele sunt viața mea, a ta, a lor, a noastră, a celor ce construim în țară socialismul. Se asemuie cu niște cărămizi de granit, din care ridicăm solid, temelia noii orinduiri socialiste. Dar cum cititorul nostru s-a obișnuit să citească periodic, în prima pagină a ziarului numai un singur fapt, ii vom satisface și de astă dată obișnuința. Atît, numai unul din noianul de fapte vom trata, Iată , prin fața garajului I.T.C. din calea București — Craiova într-o seară de mai, micuțul Constantin Neșteanu, un băiețel de vîrstă școlară, plingea și suspina. Văzindu-l așa, cetățenii Gheorghe Dinu și G. Pîrvan s-au oprit, și l-au întrebat călduros ! — Ce e puștiule, de ce ești necăjit ? Ce ți s-a întîmplat ? Poate te ajutăm noi cu ceva. — Mi-am pierdut balonzerdul. Mă va mustra mămica. De-aia suni necăjit ...Cei doi au plănuit, puțin, l-au mai „descusut" pe puștiul pe obrazul căruia bobițe de lacrimi se rostogoleau jos și i-au spus : „Hai cu noi". A urmat apoi o reconstituire a intîmplării și după numai circa o jumătate de oră, micuțul se afla în posesia obiectului pierdut. Acesta, cu ajutorul cetățenilor Gheorghe Dinu și G. Pirvan a fost găsit intr-unul din autobuzele de gară-parc cu care circulase cu puțin timp înainte băiețelul. Fapta, de a fi ajutat pe acest copil este cu atît mai lăudabilă, cu cât Zostel, micuțul cu pricina s-a întors acasă însoțit de aceia pe care nu-i va uita niciodată. Oameni ai zilelor noastre. La despărțire, cei trei s-au salutat bărbătește. " A fost un gest nobil. L. T.