Inainte, iunie 1964 (Anul 21, nr. 5991-6015)

1964-06-02 / nr. 5991

ANUL XXI « NR. 5991­4 PAGINI 20 BANI MARȚI 2 IUNIE 1964 | _____ / BIk­I­­r“***­*»«^­_______________ Sportivi continuu producția de produse lactate Pentru anul 1964, se prevede prin plan o sporire a producției globale a I.C.I.L. Craiova cu 16 la sută, iar la pro­ducția marfă cu 18 la sută față de rea­lizările anului 1963. Creșterile planificate sunt mobilizatoare și de aceea, colectivul nostru, la indicația organizației de partid și cu sprijinul comitetului sindi­catului, a stabilit încă de la începutul anului numeroase măsuri tehnico-organi­­zatorice care să asigure sarcinilor îndeplinirea de plan și a angajamentelor luate. Ca urmare, după patru luni de activitate, planul pro­ducției globale a fost îndeplinit în proporție de 118 la sută, iar planul producției marfă în pro­porție de 116 la sută. Sortimentele pre­văzute a se realiza în perioada amintită au fost, de asemenea, respectate. Astfel, la lapte de consum planul a fost îndepli­nit în proporție de 103 la sută, unt — 122 la sută, brînzeturi — 110 la sută și produse proaspete 100 la sută Materia primă este furnizată întreprin­derii de către gospodăriile agricole de stat și gospodăriile colective. In peri­oada amintită, toți furnizorii s-au stră­duit să-și respecte obligațiile contractuale ,i­­n mare parte să asigure o materie primă de bună calitate, ceea ce consti­tuie una din condițiile principale pentru obținerea unor preparate din lapte, cores­punzătoare calitativ. La produsul telemea, indicele de calitate a sporit de la 78 la sută la 100 la sută, în ultimul timp, și în special la noile unități de prelucrare a laptelui se constată că principalii furni­zori nu mai acordă atenția cuvenită ca­lității materiei prime, ceea ce face să întîmpinăm greutăți în asigurarea cali­tății preparatelor. Considerăm că este de datoria tuturor furnizorilor să ia măsuri pentru respectarea condițiilor de igienă și calitate, impuse de normele în vigoare. Succesele obținute în primele patru luni ale anului de către colectivul I.C.I.L. Craiova se datoresc în același timp și introducerii progresului tehnic. Astfel, au fost date în funcțiune două secții de fabricare a brînzeturilor comune (telemea și cașcaval), una la Bechet și alta la Poiana Mare, fiecare avînd o capacitate anuală de 350 tone. La începutul lunii mai a fost dată în producție și secția de fabricat telemea de la Băilești a cărei capacitate anuală este de 500 tone. Progresul tehnic și-a spus în mai mare măsură cuvîntul în cadrul secției de la Craiova, unde au fost montate noi uti­laj, printre care o linie modernă de pas­teurizate a laptelui. Aceasta permite dublarea capacității de producție și­ cre­ează posibilitatea de a se lucra alterna­tiv cu vechea linie de pasteurizati, asi­­gurîndu-se timpul necesar întreținerii în bune condiții a tuturor acestor utilaje. In prezent, întreprinderea este dotată cu peste 120 de autovehicule de diverse ca­pacități, destinate transportului materiei prime de la fur­nizori la unitățile de prelucrare, precum și transportului pro­duselor finite către beneficiarii noștri. Folosirea la randamentele planificate a tuturor utilajelor existente în unitățile noastre a permis ca de la începutul a­­nului să depășim productivitatea muncii cu 14 la sută față de plan, să obținem o bună corelație a tuturor indicatorilor planului. La aceasta a contribuit în mare măsură și faptul că de la 1 martie a.c. a fost definitivat și îmbunătățit sistemul de salarizare a lucrătorilor din unitățile noastre, avînd la bază norme de muncă stabilite în mod științific. Noile stimu­lente au permis realizarea normelor de producție în toate sectoarele întreprin­derii. Pe total întreprindere, normele au fost îndeplinite în proporție de 101,8 la sută în trimestrul I, iar în luna aprilie în proporție de 102,1 la sută. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate de către colectivul secțiilor Craiova, Ca­racal, Tg. Jiu și Tr. Severin, îmbunătățirea calității, creșterea pro­ductivității muncii, sunt însă condițio­nate și de creșterea necontenită a cali­ficării muncitorilor, în acest scop, pe­riodic s-au expus conferințe pe diferite teme cu caracter tehnic, s-au popularizat metodele noi de muncă și inițiativele valoroase apărute în întrecere, pentru ca experiența pozitivă și noul să fie însușită de toți muncitorii. Realizările amintite în activitatea de producție a colectivului se oglindesc din plin în prețul de cost, la care numai în trimestrul I s-au obținut economii de 485 000 lei, din care 56 000 lei economii peste plan. Realizările ne vor permite ca pînă la sfîrșitul anului să îndeplinim în­tocmai angajamentul de economii pesta plan. ~k Dacă pînă în prezent colectivul între­prinderii noastre a știut să-și îndepli­nească sarcinile de plan și angajamen­tele luate, și în viitor el va depune efor­turi pentru a obține noi realizări. In acest scop vor fi lua­te măsuri importante, printre care un rol de seamă va reveni intensificării campa­niei de încheiere a contractelor pentru furnizarea de mate­rie primă de către membrii G.A.C., în vederea asigurării necesarului de mate­rie primă pentru semestrul II. Atenție deosebită se va acorda și re­­cepționării materiei prime precum și transportului către secțiile de fabricație în cele mai bune condiții. Măsurile a­­mintite vor fi completate prin darea în pro­ucție a unei secții de pasteurizare a laptelui la secția de brînzeturi comune din Bechet,în scopul valorificării supe­rioare a subproduselor, în perioada ur­mătoare se va da în funcțiune o stație de cazeină pe lîngă secția de brînzeturi din Băilești, iar din fondul de mică me­canizare se va extinde centrul de pre­lucrare a laptelui de la Rogova, raionul Vînju Mare. Ing. CORNEL MARINA director I. C. I. L. Craiova Și-au depășit angajamentele Hotărît să întîmpine cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei cu rezultate deosebite în muncă, colectivul atelieru­lui de mecanică de la fabrica de apa­­rataj a Uzinelor „Electroputere" — Cra­iova desfășoară cu succes întrecerea so­cialistă pentru îmbunătățirea calității produselor și creșterea productivității muncii. în acest sens, cu cîteva luni in urmă, maiștrii Ilie Nisipeanu și Gheor­­ghe Pintilie au lansat inițiativa ca, din echipele ce numărau numai doi-trei strun­gari, să formeze echipe cu cîte 10—12 strungari. Această măsură a fost aplicata experimental acum trei luni. Rezultatele s-au arătat încă din primele zile ca fiind dintre cele mai bune. Una dintre echipele care au obținut astfel succese de seamă se numără cea condusă de comunistul Dumitru Mili­tant. Pentru luna mai de pildă, strungarii din echipa amintită se angajaseră să depășească sarcinile de plan cu 25 la sută. La sfîrșitul lunii, ei au constatat cu deplină satisfacție că depășirea de plan a fost de 40 la sută, în mod deo­sebit s-au evidențiat în întrecere Spi­ridon Năstăsoiu, Oprea Cojocaru, Stan Petrișor, Florea Zamfir și alții, încă de la data de 28 mai a.c., colec­tivul de muncă din atelierul pregătiri bobine de la fabrica de mașini rotative, condus de maistrul Constantin Coleșin, muncind cu elan, a reușit să-și realizeze sarcinile de plan ce-i reveneau pe în­treaga lună. De la data îndeplinirii planului lunar și pînă la sfîrșitul lunii, colectivul ate­lierului a confecționat bobine pentru încă 25 de mașini. In obținerea acestor remarcabile suc­cese, echipele conduse de Constanța Mladin, Dumitru Proieea, Vasile Săulescu, Dumitru Antonie și Paulina Drăgan au dat dovadă de multă măiestrie, realizînd o înaltă productivitate și numai lucrări de cea mai bună calitate. Continuîndu-și tradiția de colectiv cu rezultate deosebite în întrecerea socia­listă, muncitorii și tehnicienii din ateli­erul bobinat al LDE de la fabrica de mașini rotative, în frunte cu maiștrii Gheorghe Tănăsescu și Alexandru Dincă, au obținut în cursul lunii mai rezultate dintre cele mai bune. Echipele conduse de Teodor Licinschi și Oliviu Uzum, numai în 20 de zile au reușit să bobi­neze opt generatoare ce le reveneau ca plan pe întreaga lună. Inregistrînd acest deosebit succes, co­lectivul atelierului bobinat LDE a putut să bobineze încă patru generatoare pînă la sfîrșitul lunii, deci cu trei generatoare mai mult decît prevedea angajamentul luat. Comuniștii Ion Beucă, Maria Bozga, Pavel Dumitrache și Elena Mitrică au obținut cele mai frumoase succese, mo­­bilizînd în întrecere și pe ceilalți tova­răși ai lor de muncă. ȘTEFAN BANCIU, coresp. (Pentru concurs) Uzinele „Electroputere" — Craiova. Lăcătușii montori Neagu Nicolae și Dinu Ion, lucrind la instalația de cablaj a transformatoarelor de 10 M.V.A. 110 K.V. 410 evidențiați în întrecere în lupta pentru îndeplinirea înainte de termen a angajamen­telor ce ni le-am luat în cinstea celei de-a XX-a aniversări a elibe­­rării patriei, în luna a­­prilie 420 muncitori și ca­dre tehnico-inginerești au fost confirmați evidenți­ați în întrecerea socialistă. S-au mai evidențiat în întrecere 31 brigăzi, din care 22 se mențin de la începutul anului. Comitetele sindicale de secții de la fabricile de cherestea și placaj au or­ganizat mai bine între­cerea socialistă, obținîn­­du-se rezultate însemna­te. Astfel, normele de producție au fost reali­zate în proporție de 108 la sută la fabrica de che­restea și 113 la sută la fabrica de placaj. La ni­velul grupelor de sindi­cat și secțiilor s-au orga­nizat dezbateri valoroase și s-au întreprins acțiuni hotărîte pentru întărirea disciplinei în muncă. De la începutul anului pînă în prezent, absen­si­vele nemotivate și în­voirile au scăzut față de perioada corespunză­toare a anului trecut cu circa 50 la sută. Asigurînd în continuare măsuri tehnico-organiza­­torice valoroase, noi sun­tem­ convinși că vom în­deplini înainte de termen angajamentele ce ni le-am luat și ne vom menține titlul pe care l-am cîștigat pentru rea­lizările din anul trecut, de întreprindere fruntașă pe țara în întrecerea so­cialistă pe ramură. OPREA BUSUIOG președintele comitetului sindicatului, Complexul de industrializare a lem­nului Tg. Jiu ­"Dar ce are Omul mai­­ ramai!“ (La faza regională a celui de-al șaptelea concurs) S-ar cuveni poate, să consemnăm de data aceasta cîteva date de bilanț, de­oarece sîmbătă și duminică s-au desfă­șurat la Craiova ultimele întreceri din cadrul fazei regionale a celui de-al șapte­lea concurs al formațiilor artistice de a­­matori. După cum am mai relatat și altădată, în cinci centre din regiune, faza regio­nală a chemat pe scena marelui concurs cei mai buni cîntăreți și dansatori ama­tori din toate raioanele regiunii, întru­nind cifra (deocamdată neoficială) im­presionantă de peste 10.000 de partici­panți. Iată primul fapt deosebit de semni­ficativ, plin de conținut, de mare rezonanță. In această cifră, sunt desigur, înglobate zeci de coruri, de brigăzi artis­tice de agitație, de dansatori, de soliști vocali și instrumentiști, de oameni ta­lentați și pasionați în dorința unanimă de a ocupa un loc cit mai bun în marea întrecere. Dar... deocamdată juriul încă n-a avut timpul necesar pentru a trece in revistă sutele de fișe, spre a face ast­fel bilanțul final, clasificarea formații­lor. Cînd juriul își va spune cuvîntul de­finitiv, el va fi tipărit și în ziarul nos­tru. Pînă atunci, încercăm o sumară pre­zentare a întrecerilor care s-au desfășurat sîmbătă și duminică în sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor din orașul Craiova. In prima zi a concursului au apărut pe scenă formațiile craiovene din cadrul sin­dicatelor și cooperativelor meșteșugărești. Afirmăm ca și altădată că ar merita poate să fie prezentată fiecare formație participantă, deoarece fiecare a căutat să aducă în scenă bucuria cântecului și dan­sului „Tot ce are Omul mai frumos !“. — după cum s-a exprimat deosebit de semnificativ, un spectator pasionat. Desigur, au existat însă formații care s-au impus prin tematică, text și inter­pretare, așa cum de pildă ni s-a părut brigada artistică de agitație de la I.O.I.L „Chimica alimentara". Tinerii interpreți, pregătiți de instructorul Venus Cioâltea au apărut în scenă, într-adevăr „cu ini­ma plină de soare", prezentînd un pro­gram frumos, interpretat cu măiestrie. Se pare însă, că tot în cadrul întrece­rilor sindicale, un „concurent de temut“ se prezintă și brigada artistică de agi­tație de la I.S.C.M. Tema brigăzii se pare a fi de două ori semnificativă : „La înălțime" — așa cum sunt constructorii marelui combinat și termocentralei, și.., așa cum a fost însăși brigada. Pentru a nu mai reveni la acest gen de formații, meriți să ne oprim puțin și asupra bri­găzii artistice de agitație de la coopera­tiva „Arta casnică" din Tismana. E deo­sebit de greu să prezinți în cîteva cu­vinte conținutul deosebit de bogat al a­­cestei brigăzi. Făuritorii covoarelor și ai costumelor naționale pentru întreaga țară, mîinile de aur — cum bine le-a numit brigada, au adus în scenă diplomele cîștigate în întrecerile republicane, scri­sorile de felicitare din țară și de peste hotare pentru arta neîntrecută a țesătu­rilor artistice. Nu-i vorbă, că la brigăzi s-au prezentat deosebit de bine și cei de la Casa de cultură a sindicatelor Craiova. Din cinci interpreți, trei au fost... fami­lia Ștefanovici : mama, tatăl și fiul — Ovidiu, in vîrstă de cinci ani. Ca și la programul brigăzii de la Tismana, inter­preții au cucerit pur și simplu sala, foto­reporterii au „uitat" de meserie, iar juriul, în picioare, a aplaudat îndelung. Au fost, într-adevăr, momente de o mare frumusețe, pe care le pot invidia chiar artiștii profesioniști. Dacă în celelalte centre, formațiile de dansuri au constituit momentele cele mai izbutite din concurs, aici la Craiova, dansatorii au cedat întîietatea brigăzilor artistice de agitație și formațiilor instru­mentale. Îndeosebi orchestrele de la Casa de cultură a sindicatelor și Direc­ția regională C.F.R., împreună cu soliștii vocali au oferit un adevărat „spectacol festiv". Despre tradiționala „dispută" dintre corurile Direcției regionale C.F.R. și sindicatul învățămîntului lăsăm juriul să-și spună cuvîntul, tocmai datorită valorii lor deosebit de apropiate. Fără intenția de a formula caracteris­tici generale, acum, la încheierea fazei regionale a celui de-al șaptelea concurs se poate spune că marea întrecere a ar­tiștilor amatori a reușit să antreneze un număr impresionant de interpreți, să-i stimuleze în ridicarea măiestriei, în dă­ruirea lor scenei — acest minunat far către inimile oamenilor. M. DUMITRESCU In clișee : (sus) — Ovidiu Ștefanovici — mezinul concursului ; (jos) , o scenă din minunatul program prezentat de brigada artistică de agitație de la „Arta populară" — Craiova. Eminescu — „luceafărul poeziei romînești" In aceste zile, în toate școlile din o­­rașul Craiova se organizează manifestări cultural-artistice închinate vieții și ope­rei marelui nostru poet, Mihail Emi­nescu, de la a cărui moarte se împli­nesc 75 de ani. Cu acest prilej, la Școala medie nr. 1, în orele educative profesorii diriginți fac expuneri pe tema „Eminescu — luceafărul poeziei romî­nești“. In orele respective, elevii vor recita din cele mai reprezentative poe­­zii ale marelui poet. Deoarece elevii claselor a X-a au studiat în acest an școlar opera lui Mihail Eminescu, ei pregătesc cîte o lucrare pe care o voi prezenta la sfîrșitul anului școlar. La biblioteca școlii medii respective s-au făcut prezentări asupra cărților: „Viața lui Mihail Eminescu“ de George Căli­­nescu, „Mihail Eminescu“ Z. D. Bușu­­lega“ etc. Și în cadrul Școlii medii nr. 3, în ziua de 9 iunie a.c. se comemorează intr-un cadru festiv, 75 de ani de la moartea lui Mihail Eminescu. In cadrul simpozio­nului va fi prezentat referatul „Con­cepția despre artă și viață a lui Mihail Eminescu", susținut de către eleva Ecaterina Gingheza din clasa a X-a B. In fiecare după-amiază din aceste zile, elevii Școlii medii nr. 3 fac repetiții la punctele prevăzute în programul stabilit. Cilit de. P­rea multe imagini din Calafatul anilor trecuți n-am găsit în cule­gerea unor fotografii din albumele aflate la sfatul popular al orașului. Con­ținutul filelor decupate dintr-un carton ales, învelite în coală transparentă, se referea mai cu seamă la Calafatul zilelor de după 23 August 1944, la înfăptuirile obținute aici în anii puterii populare, perioadă în care locuitorii acestei așezări de pe malul sting al Dunării au mani­festat interes și pasiune pentru nou. Dar gospodărirea și înfrumusețarea fie­cărui colțișor al orașului, a cărui ve­chime depășește 100 de ani, a devenit o preocupare deosebită mai cu seamă în ulti­mii ani. Azi, oprindu-te în acest oraș în care vei întîlni cu siguranță obiective noi, pitorescul va răspunde la apel. Iți vor delecta privirea Parcul poporului, minunat reamenajat, parcurile Debarca­der și „1 Mai", precum și alte spații verzi create prin munca și inițiativa gospodarilor. Iți vor zîmbi, o dată cu miile de flori plantate în cele cinci scua­­ruri construite de curînd, copiii a căror viață este azi cum nu se poate mai fru­moasă. R­ăsfoiesc albumele, întorc filă cu filă și, după ce admir minunatele foto­­grafii ilustrînd ceea ce e nou și frumos în orașul Calafat, citesc niște litere scrise îngrijit, caligrafic : „Strada Tudor Vladimirescu — complet moder­nizată" ; „Bulevardul Horia, Cloșca și Crișan complet reconstruit" ; „Străzile Gheorghe Doja și 1 Mai modernizate" ; „Localul Casei raionale de cultură con­struit în utimii doi-trei ani" ; „Plaja orașului Calafat". Abia atunci mi-am dat seama de ce președintele comitetului executiv al sfa­tului popular orășenesc, tov. Petre Bo­­bolicu, întreba unde și cum se pot tipări vederi, ilustrate. Și la Calafat există mi­nunate colțuri pitorești, construcții, în­făptuiri care merită a fi cunoscute în alte localități ale regiunii noastre și în țară. Calafatul, acest oraș mereu proaspăt, înverzit și plin de tinerețe, clasat pe locul I în regiunea noastră în întrecerea patri­otică pentru gospodărire și înfrumuseța­re are oameni minunați. Angelica Bonnaz și Petre Mateescu, Lidia Crăciun și Va­sile Paliu, Nicolae Penuș și Aur Turcu și mulți alții ca Gheorghe Tatiana, Ște­fan Popa, Constantin Trăistaru, sute și mii, în inima cărora pulsează pasiunea pentru nou, împletită cu mîndria de a fi înfăptuit prin muncă patriotică, în 1963, obiective de folos obștesc echiva­lente cu suma de 3.063.000 lei. Ș­irul succeselor continuă. Primăvara anului acesta a însemnat alte nou­­­­tăți la Calafat, alte fapte, alte obiec­tive pe harta orașului și bineînțeles „mește­rii", gospodarii orașului din rândul că­rora se detașează deputații, au ținut să fie la zi și chiar să-și depășească cu mult angajamentele pe care și le-au luat în cinstea zilei în care vom aniversa cu toții 20 de ani de la eliberarea patriei, două decenii de viață nouă. Dar iată obiectivele realizate : 4785 mp străzi și 420 metri liniari trotuare construite ; 60.460­ mp extinderi de zone și spații verzi; 13.116 pomi și arbori ornamen­tali plantați; taluzarea și consolidarea unor maluri pe 7710 mp etc. etc. Cu cîteva zile în urmă, făcînd un cal­cul estimativ, tov. Mihai Nicolaescu de la sfatul popular orășenesc ne spunea că valoarea lucrărilor efectuate prin muncă voluntară, la care se consumaseră aproxi­mativ 500.000 ore, se ridica la mai mult de 1.700.000 lei. Confruntarea celor văzute în imagini fotografice cu terenul, cu viața orașului, a arborilor și a florilor, cu zecile de mii de mii de străzi îmbrăcate în piatră cubică sau cu pavele , întîlnirea cu Ca­lafatul cotidian, toate acestea au impus consemnările de față. T. LUCIAN III- >«111 - Pe ogoare, la întreținerea culturilor Scărișoara Teasc Ploile abun­dente căzute în ultimul timp au făcut ca plante­le de porumb, soarea-soarelui și sfeclă de zahăr să se dezvolte viguros. Și o dată cu ele, buruienile. Acum, mai mult ca oricînd se face simțită nevoia exe­cutării lucr­ărilor de întreținere. De aceea, sub îndrumarea organizației de partid, consiliul de conducere al G.A.G. „8 Martie" din Teasc, raionul Craiova, brigadierii și șefii de echipe și-au pus în centrul preocupărilor lor mobilizarea oamenilor la prășit. Ca urmare, pe cele 20 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr s-au executat două prășite și răritul, iar pe cele 440 hectare cultivate cu porumb pentru boabe s-au terminat prima pra­silă și răritul, acum continuîndu-se cu cea de-a doua prașilă. De remarcat, este că întreaga suprafață rezervată porum­bului a fost cultivată intercalat cu fa­sole și dovleac. In mod deosebit s-au evidențiat în muncă colectiviștii din brigăzile conduse de Constantin Barbu și Marin Gheo­ghe M. POSTOLACHE, coresp. Cunoscînd im­portanța pe care lucrările de­ în­treținere o pre­zintă pentru sporirea producțiilor la hec­tar, colectiviștii din Scărișoara, raio­nul Caracal se preocupă intens de a­­plicarea la timp a prașilelor la culturile prășitoare, de efectuarea târitului Sub îndrumarea inginerului agronom Nico­lae Bălănescu, colectiviștii și mecani­zatorii au executat pînă acum cîte două prășite pe terenurile cultivate cu floarea­­soarelui și sfeclă de zahăr și o prașilă pe toată suprafața de 1020 hectare culti­­vată cu porumb. Totodată, răritul s-a executat ca o lucrare aparte, la sfecla de zahăr, floarea-soarelui și porumb. Cele mai bune rezultate le-au obținut atît mecanizatorii din brigada condusă de Ștefan Banciu, cit și colectiviștii Haralambie Cealeanu, Vacin Dănci­u­­lescu, Gheorghe Orzatu, Nicolae Călin și alții Urzicuța Făurești R VASI­LE, coresp. Colectiviștii din Urzicuța, raionul Băilești, au exe­­cutat pînă a­­cum și cea de-a doua prașilă la sfecla de zahăr și floarea-soarelui. Se apropie de sfirșit și cea de-a doua prașilă si la porumb. Unele echipe și brigăzi care au ter­minat executarea prașilei a doua, au început executarea celei de-a treia pra­șile la floarea-soarelui și sfeclă de za­hăr. Așa se prezintă situația la bri­gada întîia condusă de Mihai Popescu, la echipa a șasea din brigada a doua și la echipa șasea din brigada a cincea. După ritmul cu care se lucrează, se poate afirma cu certitudine că în maxi­mum o săptămînă și această lucrare va fi încheiată. I. NEDELCU coresp. Sub îndruma­rea organizației de partid, colec­tiviștii din Fău­rești, raionul Oltețu, au acordat multă atenție organizări muncii la între­ținerea culturilor prășitoare. Ca ur­mare, la floarea-soarelui, cartofi și ceapă s-au executat cîte două prășite, iar la porumb, prima prașilă pe mai bine de 50 la sută din suprafața cul­tivată. In același timp, la­ floarea-soa­relui și porumb a început efectuarea răritului. O activitate rodnică se desfășoară în aceste zile la colectiva din Făurești și pe terenurile plantate cu viță de vie. Aci s-a executat și sapa a doua, pre­cum și un stropit, urmînd ca în aceste zile să se facă arăcitul. Colectiviștii din brigăzile întîia, a doua și a treia s-au evidențiat în muncă. P. MIHAIL, coresp. Cu prilejul Zilei internationale a copilului, în orașul Craiova s-a des­fășurat un concurs de trotinete pen­tru cei mici. Iată-i în acest clișeu la... start. Gest nobil Căutam un fapt. Ceva deosebit. Deodată îmi apare în față vreo trei, patru. Ba nu, mai multe. Un noian de fapte. Care mai de care mai atrac­tive, mai felurite. Coti­diene, toate faptele sunt viața noastră, a tutu­rora. Da, ele sunt viața mea, a ta, a lor, a noastră, a celor ce con­struim în țară socialis­mul. Se asemuie cu niște cărămizi de gra­nit, din care ridicăm solid, temelia noii orin­­duiri socialiste. Dar cum cititorul nos­­tru s-a obișnuit să ci­tească periodic, în prima pagină a zia­rului numai un singur fapt, ii vom satisface și de astă dată obișnuința. Atît, numai unul din noianul de fapte vom trata, Iată , prin fața garajului I.T.C. din calea București — Craiova într-o seară de mai, micuțul Con­stantin Neșteanu, un băiețel de vîrstă școlară, plingea și­ suspina. Văzindu-l așa, cetățenii Gheorghe Dinu și G. Pîrvan s-au oprit, și l-au întrebat căl­duros ! — Ce e puștiule, de ce ești necă­jit ? Ce ți s-a întîmplat ? Poate te ajutăm noi cu ceva. — Mi-am pierdut balonzerdul. Mă va mustra mămica. De-aia suni necă­jit ...Cei doi au plănuit, puțin, l-au mai „descusut" pe puștiul pe obrazul căruia bobițe de lacrimi se rostogoleau jos și i-au spus : „Hai cu noi". A urmat apoi o reconstituire a in­­tîmplării și după numai circa o ju­mătate de oră, micuțul se afla în po­sesia obiectului pierdut. Acesta, cu a­­jutorul cetățenilor Gheorghe Dinu și G. Pirvan a fost găsit intr-unul din autobuzele de gară-parc cu care circu­lase cu puțin timp înainte băiețelul. Fapta, de a fi ajutat pe acest copil este cu atît mai lăudabilă, cu cât Zostel, micuțul cu pricina s-a întors acasă însoțit de aceia pe care nu-i va uita niciodată. Oameni ai zilelor noastre. La despărțire, cei trei s-au salutat bărbătește. " A­­ fost un gest nobil. L. T.

Next