Inainte, aprilie 1965 (Anul 22, nr. 6250-6274)

1965-04-01 / nr. 6250

Ob PJ<9 LA UZINELE „ELECTROPUTERE" După primul trimestru Primul trimestru al anului 1965 s-a încheiat. Pentru multe din colectivele de muncă din fabricile Uzinelor „Elec­­troputere" — Craiova, sfîrșitul celor trei luni a însemnat prilejul unei noi afirmări în întrecerea socialistă. Con­structorii aparatajului electric, ai ma­șinilor rotative și ai transformatoare­lor au obținut rezultate demne de toa­tă lauda. In primele trei luni, rezultate deo­sebite au fost obținute și în ceea ce privește îmbunătățirea calității pro­ducției. Iată cîteva dintre cele mai semnificative fapte. Cu patru zile înainte de încheierea trimestrului, membrii colectivului de muncă din atelierul transformatoare mici, al cărui maistru este Tudor Pă­­deanu, au anunțat realizarea ultime­lor bobine prevăzute în planul tri­mestrului I. După alte trei zile de la data cînd se anunțase acest succes la transformatoare mici, alte 30 de mașini se adăugaseră la prevederile de plan. Obținerea unor astfel de rezultate, nu sunt surprinzătoare. Atelierul de bobinaj din fabrica transformatoare este cunoscut ca unul din colectivele de muncă cu o îndelungată tradiție în întrecerea socialistă. Printre cei de aici muncesc bobinatori cu renume, a căror hărnicie și abnegație s-au afir­mat ori de cîte ori situația i-a solici­tat în mod deosebit. Și astăzi, la sfîr­șitul primului trimestru al anului, Flo­rică Floarea, Lucreția Pîrvu, Nicolița Niculescu sau Ioana Chircă, sunt pil­dă de hărnicie și pricepere. Aici, în colectivul în care muncesc ele fap­tele de seamă sunt obișnuite. Producția de automate ocupă un vo­lum însemnat în planul lunar al fa­bricii aparataj. In atelierul în care se produc întreruptoare cuprinse în­tre 10 și 110 kV își desfășoară acti­vitatea unul dintre cele mai bune co­lective de muncă din fabrică. La sfîr­șitul primelor trei luni ale anului a­­cesta, cei de la automat au raportat primii depășirea planului trimestrial. Cele 33 întreruptoare peste planul tri­mestrial sunt o dovadă concludentă a hărniciei constructorilor de aparataj din atelierul respectiv. Intr-un alt atelier al fabricii apara­taj, acolo unde se realizează transfor­matoarele de măsură, sunt anunțate, de asemenea, succese deosebite. Pro­ducția la transformatoarele de tensiu­ne pentru măsură a fost încheiată pe întreg trimestrul. Echipa care produ­ce aici miezul magnetic se găsește cu un avans de 20 de bucăți. In ace­lași atelier, este încheiat planul tri­mestrial și la transformatoarele de curent tip CFS. In sectorul proiectări al Uzine­lor „Electroputere“ — Craiova. 5= ■­a» -nm> -um- - acțiunea de modernizare a transporturilor feroviare In Lumina importantelor sarcini tra­sate de partid, organele și organiza­țiile de partid din regionala CFR Cra­iova au urmărit cu perseverență mo­bilizarea cadrelor tehnico-inginerești din toate sectoarele de activitate la descoperirea acelor resurse a căror valorificare să contribuie la îmbună­tățirea muncii la calea ferata și ridi­carea acestui sector la nivelul dezvol­tării economiei naționale. Grija pen­tru educarea politică și ideologică a specialiștilor, ținerea la curent a a­­cestora cu problemele actuale ale politicii partidului nostru, răspunde­rea cu care organele și organizațiile de partid au muncit în vederea creș­terii rândurilor lor prin primirea în rîndul comuniștilor a celor mai buni , ingineri și tehnicieni, au fost pro­bleme deosebite, rezolvate cu tot mai mult succes. Aceste preocupări ne-au dat posibilitatea să atragem specia­liștii, cadrele tehnico-inginerești, inte­lectualitatea feroviară la rezolvarea cu mult simț de răspundere a problemei calității transporturilor. Alături de colectivele de muncitori și maiștri de la tracțiune, întreținere, ...centralizare și telecomandă etc, spe­cialiștii din regionala Craiova și-au adus o contribuție substanțială la mo­dernizarea continuă a transporturilor pe calea ferată. Preocupările cadrelor tehnico-inginerești din unitățile și subunitățile Direcției regionale CFR Craiova au fost cu atît mai valoroase, cu cit sarcinile noastre au sporit de la an la an. Față de nivelul realizări­lor din 1959, anul acesta vitezele co­merciale sporesc cu 8,91 la sută la trenurile de călători și cu 25,73 la sută la trenurile de marfă ; rulajul vago­nului se va îmbunătăți cu 19,44 la su­tă, iar zonele expediate înregistrează un spor mai mare de 1,10 ori. Conducerea regionalei noastre, pri­mind un ajutor substanțial din partea organelor de partid, și-a orientat preo­cupările în domeniul muncii cu inte­lectualii și specialiștii spre ridicarea nivelului științific și profesional al a­­cestora, în vederea promovării tehnicii noi în toate compartimentele de pro­ducție. SARCINI SPORITE — SPECIALIȘTI TEMEINIC PREGĂTIȚI In ultimii ani, unitățile noastre au fost dotate cu o serie de mijloace și instalații moderne de automatizare a proceselor de transport, impunînd : introducerea remorcării trenurilor cu locomotive Diesel­­electrice, bloc de li­nie automat (BLA) și apoi centralizare dispecer, automati­zarea rețelei telefo­nice, mecanizarea lucrărilor de între­ținere în linie, introducerea și perfec­ționarea căii fără foante, crearea con­dițiilor pentru obținerea unor viteze de circulație de 120 km/oră la trenu­rile de marfă și 160 km/oră la trenu­rile de călători etc. Practica a demonstrat că elementul principal care asigură introducerea progresului tehnic în transportul fe­roviar constă în participarea creatoa­re a specialiștilor, bine pregătiți pro­fesional, la punerea în practică și perfecționarea celor mai va­loroase tehnologii de transport din țară și de peste hotare. In acest sens, am ajuns la concluzia că pregă­tirea inginerilor și tehnicienilor nu poate fi limitată la cadrul strict in­dividual, lipsindu-i pe aceștia de for­me organizate de pregătire sistema­tică cu elemente de tehnică nouă. Or­ganizarea în bune condiții a studierii tehnicii noi, moderne, ordonează și impulsionează studiul individual și co­lectiv, indicînd cu precizie direcțiile majore spre care să-și îndrepte aten­ția. In acest scop, noi am organizat în cadrul regionalei patru cursuri de spe­cialitate în care se predau teme înso­țite de filme documentare, proiecții la epidiascop, diagrame și alte materiale didactice pentru ramurile mișcare și comercial, tracțiune și vagoane, între­ținerea căii, centralizare și telecoman­dă. Aceste cursuri sunt frecventate de circa 120 ingineri și tehnicieni. Pentru identificarea procedeelor tehnologice moderne, a metodelor înaintate de muncă și a perfecționă­rilor care pot fi introduse imediat sau studiate, am organizat un colectiv de ingineri care consultă în mod organi­zat publicațiile tehnice la care sîntem abonați. Pe baza consultării acestor publicații, colectivul Informează con­ducerea direcției regionale asupra u­­nor măsuri de tehnică nouă ce pot fi aplicate în procesul de producție. Pe linia acțiunilor de propagandă tehni­că, sunt informate colectivele de in­gineri și tehnicieni din ramura res­pectivă. In cadrul acestei acțiuni de consultare organizată, fiecare specia­list din colectiv studiază 1—3 publi­cații, răspunzînd de informarea con­ducerii unității și a colectivului de muncă asupra noutăților tehnice. O altă serie de ingineri au urmat tute din țară în spe­­­­cialitățile mișcare, pentru centralizările electrodinamice, tracțiune pentru locomotivele Diesel­­electrice, centralizare și telecomandă pentru centralizări electrodinamice etc, acest examen fiind trecut cu califica­tive bune de către 92 ingineri specia­lizați. Tot în vederea ridicării nivelu­lui științific al ceferiștilor din diverse specialități, s-a desfășurat o susținută muncă de lămurire în mijlocul aces­tora pentru perfecționarea studiilor. Astfel, din anul 1960 și pînă în pre­zent și-au luat examenul de stat 57 ingineri, cinci economiști și patru ju­riști, iar în etapa actuală avem la în­­vățămintul superior 18 tovarăși. Pe baza indicațiilor primite de la organele de partid, noi ne-am îndrep­tat atenția nu numai spre desăvîrși­­rea pregătirii profesionale a specia­liștilor cu studii superioare, ci am ur­mărit ridicarea nivelului mediu de pregătire a principalilor meseriași din unitățile de exploatare feroviară. Ur­mare, în perioada scursă din planul șesenal au absolvit cursurile școlilor medii 156 lucrători, iar în prezent ur­mează aceste cursuri 269 meseriași de la calea ferată. Simultan, la Universi­tatea muncitorească din cadrul aima­ției regionale CFR Craiova, desfășoară activitatea din an sunt înscriși circa 160 salariat Măsurile asigurate în fiecar partament de activitate ne­ au să ridicăm nivelul calitativ al porturilor feroviare. An de an­­țiune și mișcare, comercial, în re, centralizare și telecomandă a semnat noi realizări în domen bunătățirii indicilor de calitate, iar pe tren de marfă a crescut timii cinci ani cu 9 la sută, vite­mercială cu 21 la sută, iar sarcis­tică cu 13 la sută. In vederea nătățirii tonajului pe tren de s-au luat măsuri pentru ochiu­l perechilor de trenuri pe secția I — Petroșani, unde exista un ele­­­libru. Studiindu-se această prob s-a ajuns la concluzia că priv­i­rea tonajului pe tren de la 10, 1350 tone între Filiași — Petre acest dezechilibru se poate elit Inginerii din ramura mișcare în i­borare cu cei de la întreținere au d­at posibilitatea sporirii tonajulu secția Piatra Olt — Caracal, tona uitat de viteza redusă peste macazul nr. 2 din stația Romula. In urma stu­diului efectuat s-a scos macazul din curba respectivă, iar viteza a sporit la 65 km/oră, ceea ce a permis folosi­rea forței vii a trenului și obținerea unui tonaj pe această secție de 1250 tone/tren față de 835 tone existent mai înainte. Valoroasă a fost și contribuția spe­cialiștilor de la întreținere, care au urmărit îmbunătățirea stării căii ferate. Pînă in prezent, în regionala noastră s-au făcut următoarele modernizări: refacții de linii cu șine tip 49 pe o lungime de 220 km, sudarea șinelor pe o lungime de 54 km și reparații radi­cale pe 65 km. In acest an, vom mai executa următoarele lucrări de moder­nizare : refacții de linii cu șine tip 49 pe 37 km, sudarea căii pe o lungime de 50 km și reparații radicale pe 45 km cale. (Continuare în pag. 2-a) Ing. IULIAN IANCOVICI director al Direcției regionale C.F.R. Craiova cursuri de speciali­zare și au dat exa­menul de verificare la diferite insti­ ?5ol5 Severinul îmbracă haina primăverii Primăvara Începe sa se facă simțită tot mai puternic și în orașul Tr. Severin. In ton cu primăvara, gospodarii ora­șului au trecut și ei la treabă. Nu vor să-i rămină datori cu nimic acestui ano­timp proaspăt și îmbietor, l-am văzut prin țarcuri și de alei, trebăluind prin sere. Fiecare, în felul lui, se străduia să completeze harnica natură. Pe strada Traian, pe alte străzi și bu­levarde­, echipe de harnici și pricepuți gos­podari se ocupă de întreținerea pomilor, efectuându-le ceea ce se cheamă fasona­rea coroanei. Prin parcuri și spatii verzi se greblează peluzele și se seamănă ga­zonul. Gardurile vii, arbuștii existenți de asemenea, se curăță și se fasonează. In alte locuri se completează golurile cu noi arbuști. Numai în parcul Rozelor vor fi plantați aproximativ 700 de bucăți. Alți gospodari completează golurile create în rîndul copacilor ornamentali. In cîteva parcuri, chiar și prin cartierele mărginașe, s-a început pregătirea și săparea ronduri­lor și rabaturilor pentru a fi plantate cu pansele, miezotii, garofițe și alte flori. De altfel, în răsadnițe, cei care se ocupă de îngrijirea și înfrumusețarea parcurilor au deja pregătite peste 700.000 fire flori dintre cele mai frumoase și snia cum sunt : salvia, begonia, petunia, s­lena și altele. In aceeași ordine de idei, am aflat se pregătesc pentru a fi plantați pe­ 4000 trandafiri pitici și urcători, alta, circa 3000—4000 dalii, garoafe, criza­teme și altele. După cum se vede, preocuparea gospo­dărilor severineni pentru a întineri și a frumuseța continuu­ minunatul lor oraș plină de dinamism, e vie ca și primăvați. ION GRASU fjiwuoiocu i_en.T3ie Regională Oltenia Lucrări ce tre­buie făcute la culturile de toamnă Suntem In plină campanie de primă­vară. Față de anul trecut, situația este mult mai bună în ceea ce pri­vește răsăritul și înfrățitul cerealelor de toamnă, precum și rezerva de apă din sol. Iarna blindă ce am avut-o in toată țara și in regiunea noastră, n-a cobo­­rât temperatura la nodul de înfrățire a cerealelor sub 10 grade C, astfel că pericolul de pierdere prin geruri la cerealele de toamnă nu există. In schimb, terenurile acoperite de culturi au ieșit bătătorite din cauza lipsei de îngheț și dezgheț din timpul iernii. Cerealele de toamnă semănate la e­­poca optimă, adică intre 1-20 octom­brie, care au primit înainte de se­mănat Îngrășăminte organice sau mi­nerale, au răsărit uniform, au intrățit bine și au intrat bine dezvoltate in iarnă. Sunt Insă culturi de toamnă, in regiunea noastră, care au o densitate de 400—1000 de fire pe metru pătrat. Starea de vegetație aproape că nu s-a întrerupt în cursul iernii, datorită temperaturilor anormal de fată de iernile obișnuite la ridicate noi in țară. Scurgerile de apă pe pantele culti­vate cu cereale de toamnă au provo­cat și in regiunea Oltenia dezgolirea rădăcinilor la numeroase plante. A­­colo unde pantele sunt mai mari de 30 de grade, dezrădăcinarea lor este chiar îngrijorătoare. Pe culturile a­­flate la piciorul pantei există peri­colul ca plantele să fie calamitate de solul spălat de pe pante. O dată cu semănăturile de toamnă s-au dezvoltat și buruienile, datorită ploilor și căldurii din timpul toam­nei și iernii exceptional de­favorabi­­le. Pentru a preintimpina acțiunea nefavorabilă a apei ce poate bălti sau a apei ce se scurge pe pante, a unei dezvoltări și unei înfrățiri puternice a cerealelor de toamnă etc., ne îngă­duim să arătăm in cele ce urmează cîteva măsuri ce trebuie aplicate îna­inte de semănat. Pentru scurgerea apei de prisos de pe culturi trebuie să verificăm zilnic starea acestora și să tragem brazde cu tractorul sau cu plugul acționat de animale. In felul acesta se poate eva­cua cit mai repede apa ce eventual ar putea să băltească. Acolo unde te­renul este plan sau chiar prezintă de­presiuni, este necesar să săpăm pu­țuri din loc în loc și șanțuri între ele, care să poată aduna în cîteva zile apa de pe culturile de toamnă. Prof. dr. VASILE STRATULA Culturile prea înfrățite care au de­pășit 800—1000 de lire la metru pă­trat, trebuie rărite. Această lucrare se poate face cu ajutorul grapelor tractate de-a curmezișul rindurilor semănate. Prin grăparea energică, dată sau chiar de două ori, trebuie să­­ rămînă numai 600—700 plante la mp. Controlul trebuie făcut îndată in urma lucrării cu grapa prin numă­rători de plante, prin probe luate ni t­rama metrică. O dată cu lucrarea e­­nergică de grăpare se curăță cultu­rile de frunzele uscate, se aerisesc plantele și prin aceasta se oprește dezvoltarea mucegaiului de zăpadă și a diferitelor ciuperci. Pe culturile dezvoltate și vitrofite normal se va lucra cu grapa stelată sau cu sapa rotativă. Pe culturile dezrădăcinate, lucrarea de primăvară se va face nu­mai cu grapa stelată sau cu tăvălu­gul stelat, care ajută la punerea in contact a rădăcinilor cu solul. Pe cul­turile foarte dezrădăcinate, tăvălugii netezi sunt mai potriviți pentru a face legătura rădăcinilor plantelor cu so­lul. Pe culturile acoperite de solul transportat de pe pante, este bine să se lucreze cu grapele obișnuite, care vor descoperi și aerisi plantele care abia așteaptă să înceapă vegetația. Lucrările de grupare și tăvălugire, precum și cele cu sapa rotativă nu trebuie să se facă decit atunci, cînd solul are umiditate de circa 40-50 la sută din apa capilară. Buruienile din culturile de toamnă se pot combate cu succes prin priviri manuale în cooperativele agricole de producție unde există suficiente bra­te de muncă; in unitățile agricole de stat, plivitul se poate face prin apli­carea tratamentelor cu ierbicide. Pen­tru combaterea buruienilor din cultu­rile de grîu, secară și orz se poate folosi ierbicidul 2,4 D­in cantitate de 0,6—2,5 kg la ha sau Rapion socotit 1-4-6 litri la hectar. Dozele minime se vor folosi pentru buruienile sensibile cum sunt: rapița, muș­­aml și altele, iar cele maxime pentru combaterea buruienilor rezistente și anume : pă­­lămida, botul etc. Cînd tratamentul se face cu avionul, se folosesc soluții de 150-200 litri apă, iar cu mașinile tractate 450-500 litri apă la ha. So­luțiile este bine să fie strecurate prin site speciale, pentru a evita inlunda­­rea duzelor de la aparatele respec­­tive. Tratamentele cu ierbicide trebuie făcute pe timp senin, calm și destul de cald. Temperatura aerului este bine să fie între 25-25 grade C, iar frunzele plantelor să fie fără nici un pic de apă din rouă sau alte preci­pitații, ceea ce înseamnă că tratamen­tul se va aplica după evaporarea a­­pei provenite din ploi sau rouă. Dacă se constată că buruienile n-au fost distruse după două-trei zile, tratamen­tul se repetă, dar se va ține seama ca dozele de ierbicide să nu depă­șească limita superioară prescrisă. Culturile de toamnă care au primit in toamnă numai superiosiat sau su­­perfosiatul și o parte din ingrășă­­mîntul cu azotat, simt mare nevoie de azot acum in primăvară. Pe tere­nurile din sudul regiunii, cu o fer­tilitate naturală bună cum sînt cer­noziomurile, cînd culturile de toam­nă au urmat după o bună premergă­toare, au nevoie mai mică de îngră­șăminte azotate. Pe aceste culturi se vor da cantități mici și anume: cite 50—75 kg azotat de amoniu la ha. Pe culturile din centrul și din nordul regiunii, ca și pe cele care urmează tot după cereale păioase, este necesar să se mărească doza de îngrășămint la 100 kg azotat de amoniu la ha. Proporția între îngrășăminte trebuie păstrată la raportul 2:1 in favoarea azotului. Îngrășământul cu azot tre­buie dat ci­ mai devreme, inainte de a începe nitrificarea în sol, in urma activității microorganismelor, pînă cel mai tirziu la începerea împăierii cerealelor. Trebuie să aplicăm orice măsură agrotehnică, în mod diferențial, pe di­feritele culturi de toamnă, după starea lor de vegetație, după solul pe care il ocupă ele și în felul acesta vom obține recolte mari și economice. Cu toate forțele Membrii cooperativei a­­gricole de producție „Stea­gul roșu“ din Moțăței, ra­ionul Calafat, s-au pregă­tit din timp și multilate­ral in vederea actualelor lucrări agricole. întregul utilaj este in perfectă sta­re de funcționare , a fost asigurată și condiționată cantitatea de sămință ne­cesară , au fost instruiți minuitorii de semănători. Bine pregătiți, membrii cooperativei agricole res­pective au pornit cu toa­te forțele la executarea in­­sămințărilor și a celorlal­te lucrări de sezon. Prin folosirea chibzuită a fie­cărei ore bune de lucru in timp, a utilajului agricol, membrii cooperatori impre­——«»«*« Fi­ 1­m­ă cu mecanizatorii care deservesc unitatea respec­tivă, au reușit ca intr-un timp relativ scurt să insă­­mințeze 80 ha cu mazăre, 20 ha cu borceag, 10 ha cu ovăz, 5 ha cu mazuri­­che, 75 ha cu sfeclă de za­hăr, 40 ha cu floarea-soa­­relui și alte culturi. C. DIHORU, coresp. Cînd terenul s-a zvîntat De curînd au început lucrările agri­cole de primăvară și la cooperativa agricolă de producție din Brabova, ra­ionul Craiova. Membrii acestei uni­tăți nu au așteptat pînă ce tarlale în­tregi au devenit bune de lucru, ci de îndată ce terenul s-a zvîntat pe o a­­numită porțiune au și trecut la exe­cutarea lucrărilor. Ca urmare, într-un timp relativ scurt ei au reușit să în­­sămînțeze 35 ha cu floarea-soarelui, 15 ha cu mazăre, 10 ha cu ovăz, 18 ha cu borceag. De asemenea, au mai plantat 3300 bucăți pomi fructiferi. Este demn de relevat faptul că în­treaga cantitate de sămînță folosită în actuala campanie a fost asigurată și condiționată din vreme. In vederea grăbirii lucrărilor, în afară de mași­nile SMT, cooperatorii folosesc cu suc­ces și cele circa 90 de atelaje. In primele zile bune de lucru în cîmp s-au remarcat îndeosebi tinerii utemiști Gheorghe Dumitrescu, Con­stantin Geană, Dina Bălan, Mihai Sa­­moilă, Marin Condoiu, Dinu Condoiu și alții. ION GHEORGHE, coresp. .Illlli iMln Rînduri de la an prieten săli de cursuri ale școlii generale de 8 ani nr. 12, ca și interesantele expo­nate ale Muzeului regional al Olte­niei, Raymond Barbet a rămas plăcut impresionat de cele văzute în scurta vizită tăcută la Craiova. nu. La solicitarea u­­redactor al nostru, Raymond Barbet și-a expri­mat gîndurile și sentimentele de admirație pentru cele văzute, prin rîndurile pe care le reproducem ală­turat. „Din nou am vizi­tat orașul nostru fra­te Craiova și am des­coperit lucruri noi. Am fost in special surprins de amploa­rea construcțiilor ri­dicate in doi ani. In timp ce in 1963, vă­zusem cartiere in con­strucției am găsit as­tăzi locuințele ocu­pate de familiile muncitorilor. Explica­țiile care mi-au fost date asupra perspec­tivelor de dezvoltare a acestui oraș atît de plăcut, îmi permit să apreciez amploarea dezvoltării lui viitoa­re. Felicit din toată mun,­­tr acute contribuie la reali­­trea bunăstării populației. Am fost fe­cit să inlinnesc din nou pe tov. Predescu eședinte al Sfatului popular regional și tov. Gigea, președinte al Sfatului pop­­­l orașului Craiova, per că ei vor putea răspunde invitației Așa cum am mai informat la timp cititorii ziarului orașul Craiova a avut ca oaspete pe Raymomt —t, de­ Nan-noastre și vor veni la Nanterre, și pot să-i asigur că populația muncitoare din orașul nostru le va face o călduroasă primire“. RAYMOND BARBET Deputat, primar al Nanterre-ului c/Satur­ ittâti din, r­egiun­e Fierăstraie de înaltă productivitate Recent, exploatările forestiere din regiune au fost dotate cu 50 fie­răstraie Meulloch, care au o pro­ductivitate industrială de circa 10.000 mc pe an. Aceste fierăstraie, pe lîngă faptul că au o productivi­tate ridicată sunt foarte rezistente, pot lucra din orice poziție și sunt foarte etanșe la rezervoare. Noi modele de confecții La Fabrica de confecții Craiova, pe lângă faptul că s-a întărit exi­gența la control pe fiecare fază de operație, muncitorii și tehnicienii­ de aici au realizat în ultima vre­me noi modele de confecții și a­­nume: costume de băieți și panta­loni scurți de doc pentru elevi. Urmează să intre în fabricație alte noi confecții printre care pantaloni pescărești de fete, pantalonași de copii și altele, care se vor bucura de aprecierea unanimă a cumpără­torilor. Intîlnire cu cititorii Din inițiativa colectivului Biblio­tecii raionale Tr. Severin, timp de două zile poeta Veronica Forum­ba­­cu a fost oaspetele iubitorilor de literatură din acest oraș. Cu acest prilej, între membrii cercului literar „Alexandru Vlahu­­ța" și cunoscuta poetă au avut loc fructuoase schimburi de opinii în­­tr-o seamă de probleme de creație literară 12 000 analize de sol De la 1 ianuarie și pînă în pre­zent, laboratorul de analiză a solu­lui din cadrul Oficiului regional de proiectarea și organizarea teritoriu­lui Oltenia a executat 12.000 ana­lize de sol. Cele mai multe dintre aceste analize au fost executate pentru cooperativele agricole de producție din raioanele Oltețu, Balș, Gorj și altele. # £ ?:.• ! In apropierea Craiovei, tov. I. Predescu, președinte al comitetului executiv al Sfatului popular regional Oltenia, dă explicații tov. Raymond Barbet, în legătură cu amenajările ce se vor face în jurul orașului.

Next