Inainte, noiembrie 1965 (Anul 22, nr. 6432-6456)
1965-11-02 / nr. 6432
I \ K3HBI - Centrala i _^9‘onpiă Oltenia Proletari din toate țările, uniti-vă ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII — NR. 64324 PAGINI _ 25 BANI MARȚI 2 NOIEMBRIE 1965 Cum asigurați materia primă pentru iarnă ? Combinatul de Industrializare a lemnului Tr. Severin este un obiectiv tînăr, primele lui fabrici au intrat anul acesta în funcțiune. Nivelul tehnic ridicat al utilajelor cu care este înzestrat, capacitățile mari de producție pe care le are, asigură prelucrarea lemnului. Apropierea iernii, deci a sezonului care îngreuiază și uneori face imposibilă aprovizionarea cu bușteni de la exploatările forestiere, cît și cantitatea mare de bușteni pe care o consumă C.I.L. Tr. Severin, ne-au determinat să-i punem cîteva întrebări tovarășului Mihail Voicu, directorul acestui combinat, spre a cunoaște ce măsuri s-au întreprins în direcția aprovizionării cu bușteni. In ce constă preocuparea conducerii pentru a aproviziona combinatul cu buștenii ‘ necesari ? — Experiența pe care o are colectivul de conducere al combinatului ne-a arătat că acest important obiectiv nu poate fi rezolvat fără luarea unor măsuri temeinice. Faptul că în trimestrul IV al acestui an vom consuma, aproximativ 21.000 metri cubi de bușteni, iar în trimestrul I 1966 o cantitate tot așa de mare, precum și stînjenirea ce o aduc intemperiile exploatătÜor’ din pădure, și "^rii sporturilor, ne-au determinat să întocmim balanțe și planuri de aprovizionare corelate cu planurile de producție și procesul tehnologic, în cele mai mici pînă detalii. încă de la 6 septembrie am stabilit cu D.R.E.F. Oltenia graficile de livrare, iar pentru impulsionarea activității am delegat un permanent pe achizitor depozitul central lîngă de bușteni, de la Preajba. Paralel, am luat măsuri pentru lărgirea și descongestionarea depozitului de bușteni din incinta întreprinderii. Cum au fost transpuse în practică măsurile luate? — Furnizorii noștri principali — D.R.E.F. Oltenia și D.R.E.F. Banat — au înregistrat restanțe mari, privind aprovizionarea, chiar în cursul semestrului I. De aceea, paralel cu aprovizionarea ritmică trebuiau recuperate și restanțele. Situația aceasta a făcut ca pînă acum D.R.E.F. Oltenia să nu respecte clauzele De altfel contractuale, menționăm că și în prezent D.R.E.F. Oltenia se află în restanță cu circa 7.000 m.c. bușteni de cherestea și derulaj. Intîlnirile ce au avut loc între conducătorii D.R.E.F., I.F. și C.I.L. au îmbunătățit parțial aprovizionarea, dar D.R.E.F. Oltenia continuă să nu se încadreze în graficele de livrare. Față de existență, ce situația v-ați propus pentru îmbunătăți aproviazionarea în viitorul apropiat ? — Recent, am avut o nouă întîlnire cu furnizorii și am perfectat contractele. Am trimis unii achizitori și delegați care să accelereze ritmul livrărilor, începînd chiar de la gurile de exploatare. principal Achizitorului i-am atras atenția nu numai asupra livrărilor cantitative, ci și asupra calității buștenilor înscrise în normele STAS. De asemenea am intervenit la forurile în drept ca I.F. Orșova și Caransebeș să fie ajutate la timp cu numărul de vagoane necesar transportării buștenilor. Toate acestea au permis ca D.R.E.F. Banat să se achite integral de sarcina privind buștenii de derulaj, iar D.R.E.F. Oltenia să-și intensifice activitatea, dar nu în ritmul pe care noi îl dorim. Ce propuneți pentru accelerarea uui INTERVIU k muluizionarea de aprovicii bușteni ? — Deoarece stocul de bușteni pe care îl avem în depozit poate asigura producția numai pentru un număr restrîns de zile, propunem organizarea unei ședințe operative la care să participe nu numai conducătorii I. F. — furnizoare, conducerea D.R.E.F. și C.I.L., ci și un reprezentant al forului tutelar, pentru a reglementa imediat situația livrărilor, îmbunătățirea colaborării se poate realiza prin trimiterea de către C.T.L. a unor delegați permanenți la T.F. respective spre a impulsiona livrarea materiei prime. tot Modul în care D.R.E.F. din regiunea noastră își respectă obligațiile contractuale este necorespunzător. Faptul că pînă în prezent n-a respectat termenele stabilite privind crearea unui stoc rezervă de bușteni în cadrul CIJL, cu toate că timpul va deveni nefavorabil în curînd, pune sub semn de întrebare seriozitatea cu care aceasta privește îndeplinirea planului pe anul în curs și crearea unor condiții optime pentru desfășurarea procesului de producție în unitățile cu care cooperează atît pe trimestrul în curs cît și în primul trimestru al anului 1966. Se impune luarea celor mai urgente măsuri pentru recuperarea restanțelor și impulsionarea livrărilor, astfel ca C.I.L. să-și poată crea stocurile necesare pentru iarnă. Nu sunt admise livrări de bușteni necorespunzători (de la începutul anului I. F. Tr. Severin, Baia de Aramă, Tg. Jiu Novaci au livrat C.I.L. Tr. Severin cantitatea de 730 m.c. bușteni neceși respunzători ce au fost refuzați), deoarece prin cheltuieli de transport inutile este diminuată rentabilitatea I. F. respective și in plus se blochează depozitele fabricilor. I. GRASU Aprovizionarea și deservirea populației Pe marginea lucrărilor celei de-a III-a sesiuni ordinare a Sfatului popular regional I După cum s-a mai anunțat, sîmbăta trecută, sesiunea a III-a ordinară a Sfatului popular regional Oltenia a supus dezbaterilor un domeniu deosebit de important: aprovizionarea și deservirea oamenilor muncii cu produse alimentare și industriale de larg consum. Problemele acestea — așa cum a apreciat majoritatea participanților la discuții — îmbracă un pronunțat caracter economic și politic, iar rezolvarea lor implică o preocupare plină de răspundere. E un adevăr de necontestat, subliniat de altfel atît de raportul comitetului executiv cît și de coraportul comisiei permanente de resort prezentat cu acest prilej. Aplicînd în viață sarcinile trasate de partid, comitetul executiv Sfatului popular regional, sub înaldrumarea biroului Comitetului regional de partid, a luat o serie de măsuri in scopul creșterii bunăstării materiale și culturale a oamenilor muncii din regiune, prin sporirea volumului de produse alimentare și idustriale comerțului de desfăcure de unitățile stat și cooperatist, dezvoltarea continuă a bazei tehnice materiale a comerțului socialist, lărgirea și modernizarea rețelei de desfacere și ridicarea necontenită a nivelului de deservire a populației. Produse în valoare de peste 3.890 000.000 lei Ca urmare a creșterii necontenite a puterii de cumpărare a populației, volumul mărfurilor care s-au desfăcut și urmează a fi desfăcute; cu amănuntul în anul 1965 s-a dublat față de anul 1959, realizindu se astfel pînă la sfîrșitul anului sarcinile trasate de partidul nostru în domeniul circulației mărfurilor. După un calcul prelimiitar, se arată în raportul comispind executiv, numai in acel an, unitățile comerțului socialist din regiune vor vinde populației mărfuri în valoare de peste 3.890.000.000 lei. Modificările survenite în structura cererii de mărfuri au determinat industria noastră socialistă să furnizeze produse care să dea posibilitatea oamenilor muncii de a se alimenta și îmbrăca mai bine, de a-și mobila cît mai confortabil locuințele, de a trăi o intensă viață culturală. Paralel cu creșterea volumului de mărfuri puse la dispoziția populației, s-a mărit și numărul unităților comerciale de desfacere cu amănuntul. Numai în primele șapte luni ale anului curent, s-au înființat 61 unități din care 47 au fost amplasate în construcții noi. Tot în această perioadă, s-au executat lucrări de amenajare în 251 unități, iar în alte 46 unități s-au introdus mobilier și utilaj comercial modern. Atît în magazinele nou construite, cît și în cele care au fost modernizate, s-au introdus forme economicoase și rapide de vînzare ca : autoservirea, plata directă la vinzator, expunerea deschisă a mărfurilor. Cu toate măsurile luate pentru asigurarea fondului de marfă la nivelul cererii și posibilităților de desfacere, la unele produse ca: făină albă, vin îmbuteliat, băuturi industriale, tricotaje, încălțăminte din piele pentru femei și copii, țesături cu fir din bumbac, cherestea rășinoasă etc, repartițiile au fost insuficiente ca sortiment și structură. La intervențiile comitetului executiv al Sfatului popular regional organele centrale au acordat suplimentări la o serie de produse spre a nu se mai simți lipsa lor. Unele organizații comerciale — U.R.C.C., Direcția comercială regională și Inspecția comercială de stat — așa cum au arătat in discuțiile purtate mai mulți participanți la sesiune, între care Nicolae Voiculescu, Mihai Pădureanu, Ion Fulea, nu au depus suficiente eforturi pentru lichidarea unor lipsuri ce se mai manifestă in realizarea sarcinilor ce le revin, nu au urmărit în mod permanent aprovizionarea ritmică și cu întregul sortiment de produse a orașelor, centrelor muncitorești și gurilor de exploatare forestieră. Tocmai de aceea s-a simțit, uneori, lipsa anumitor produse. Această lipsă se datorește pe de-o parte comenzilor întocmite sub necesar de unitățile cu amănuntul, iar pe de altă parte insuficientei preocupări a întreprinderilor cu ridicata față de aprovizionarea ritmică a unităților de desfacere. S-au întîlnit frecvent în unități și produse care nu au corespuns din punct de vedere calitativ. Spre exemplificare, lucrările sesiunii au arătat: pîinea produsă la Craiova, Tg. Jiu, Tr. Severin și Motru, care M. STANESCU (Continuare în pag. 3-a) Zilele trecute, în cadru festiv, s-au anunțat rezultatele intrecerii socialiste desfășurată în cadrul cooperativelor agricole de producție din regiunea noastră în campania de vară. In baza materialului prezentat, cele mai bune rezultate le-au obținut cooperativele agricole din Padea — raionul Craiova, „Unirea’ Corabia și cea din Ionești — raionul Filiași Întrucit aceste unități au asigurat o largă participare a oamenilor la muncă, au executat lucrări agricole în limitele epocii optime și la un înalt nivel agrotehnic, au realizat cel mai mare punctaj, obținând, în ordine, primele trei locuri în cadrul întrecerii socialiste. In clișeul alăturat: tov. Mihai Baluță — lui agricol președintele Consiliu regional, înmînînd steagul de unitate fruntașă — locul I președintelui cooperativei agricole din Padea. Vedere parțială a Combinatului alimentar „Oltenia“. à întreprinderea de prefabricate din beton Craiova , în laboratorul central al întreprinderii, tov. Mateeșescu Nicolae, tehnician, verifică cu ajutorul presei, rezistența cimentului. Foto : L. Săndescu Anul acesta — la un nivel superior Peste puțin timp, și în cadrul cooperativei agricole din Bratovoiești, raionul deschide cursurile Craiova, se vor învățământului agrozootehnic de masă cu durata de trei ani. Sub îndrumarea organizației de partid, consiliul de conducere și inginerul agronom au rezolvat problema înscrierilor în anul I, s-au stabilit lectorii și cercurile, s-au precizat zilele de curs și sălile, s-au procurat mulaje și alt material didactic. Lectorii sunt recrutați din rândul tehnicienilor agronomi și cadrelor didactice cu multă experiență, au întocmit, cu sprijinul ing. Maria Sinculescu, tematica cursurilor. La cultura plantelor de cîmp se va insista pe agrotehnica culturilor pe terenurile nisipoase, întrucit unitatea noastră dispune, în cea mai mare parte, numai de astfel de tipuri de sol; la cercul pomiviticol se va acorda o atenție deosebită lucrărilor de întreținere și exploatare a plantațiilor de vii și pomi pe rod, iar în zootehnie căilor de realizare a unei selecții reușite la toate categoriile de animale. Ca urmare a măsurilor luate, se preconizează ca anul acesta învățămîntul agrozootehnic de masă să se desfășoare la un nivel calitativ superior anilor trecuți. M. POSTOLACHE, coresp. Angajamentul a fost respectat prin organizarea temeinică a procesului de producție, urmărirea susținută a planului de măsuri tehnico-organizatorice la fiecare loc de muncă și desfășurarea largă a întrecerii socialiste, colectivul de muncă al întreprinderii mecanizate transporturi forestiere Craiova depășit valoarea producției de la începutul anului și pînă în prezent cu peste 2.000.000 lei. De asemenea, s-au transportat peste plan circa 45.000 tone material lemnos și produse balastiere, depășindu-se astfel sarcinile de plan la tone și tone kilometri auto și la tractoare rutiere. Volumul de lucrări necesare pentru pregătirea terenurilor din lunca Dunării, în vederea împăduririlor cu plop negru hibrid, a fost depășit, față de plan, cu peste 33 la sută. Asigurarea unei mai bune utilizări a parcului activ, reducerea imobilizărilor în atelierele de reparații prin organizarea lucrului pe brigăzi mici și reducerea staționărilor la încărcare au condus la depășirea principalilor indici tehnico-economici. Atît depășirile la indicatorii de plan, cît și eficiența introducerii tehnicii noi se oglindesc în rezultatele financiare. Astfel, s-a obținut o economie peste plan la prețul de cost în valoare de 649.000 lei, realizîndu-se angajamentul anual. Dintre sectoarele cu cele mai bune rezultate lea Cărbunești, care a obținut sectorul realizat o productivitate (autocamion de 14.000 tone kilometri/tone capacitate și un parcurs mediu zilnic de 167 S-au evidențiat de asemenea: km. coloana auto nr. 1 Craiova (șef coloană Aftenie Marin), coloana de autobasculante Tg. Jiu, (șef coloană Popescu Petrică) și coloana auto Baia de Fier, (șef coloană Rădescu Constantin). Individual, cele mai bune realizări le-au înregistrat conducătorii auto Dragu Dumitru, Alecu Florea, Toma Dumitru, Bădulescu Nicolae, Anghel Ion cu peste 110.000 tone kilometri fiecare. Ing.LIE MORARU, director I.M.T.F. Craiova Turneu artistic „Taraful Gorjului" a susținut în aceste zile un turneu în comunele și satele raionului Calafat. Pretutindeni, spectatorii au apreciat repertoriul și calitatea artistică a interpretării. In comuna Dobridor, de exemplu, spectacolul tarafului a fost vizionat de peste 500 de oameni. Dobridorenii au urmărit cu multă plăcere îndeosebi cîntecele oltenești din repertoriul soliștilor Roman Alexandru și Virginia Surcel. DOREL BIRCU, coresp. Grupuri soci pentru Conducerea tivă a Trustului tehnico-administraregional de construcții Oltenia, împreună cu comitetul sindicatului, sunt preocupate de a asigura condiții tot mai bune de cazare a muncitorilor aflați pe diferite șantiere de construcții ale regiunii. In orașul Craiova au fost construite două grupuri sociale cu o capacitate de 925 paturi pentru dormitoare comune și 48 apartamente pentru muncitorii familiști. Grupul de locuințe din cartierul 41 are și încălzire centrală. Tot tot orașul Craiova s-a început în cursul ale constructori lunii septembrie a. c. construirea celui de-al treilea grup social în cartierul Mititelu, care va avea o capacitate de 300 de paturi. Și în orașul Tg. Jiu au fost luate măsuri corespunzătoare pentru asigurarea condițiilor de cazare a muncitorilor. Pe lîngă dormitoarele existente s-a construit un grup social cu o capacitate de 150 de paturi și 12 apartamente pentru familiști. De asemenea, pentru cei de pe șantierele din Tr. Severin Motru s-au amenajat locuințe penitru cazarea a 245 de oameni și 11 respectiv 300. La Motru se preconizează introducerea încălzirii centrale în cele 12 dormitoare comune. In felul acesta, vor putea să desfășoare constructorii mai bine activitatea și să-și îndeplinească sarcinile de plan ce le revin. S. CONSTANTIN, coresp. I NEGRU PE ALB Gestionarul magazinului sătesc al cooperativei de consum din Bilta, raionul Filiași, lipsește deseori din magazin, îngreunînd aprovizionarea cumpărătorilor. Geică Ștefan, coresp. Cumpărătorii, la vedeți, tovarășe observator, poate dați de urmele lui Mitică al nostru ! Desen de G. PAPAZIAN întîlnirea între două en era t í î n Scopul întîlnirii: să aflăm cum trăiesc bătrînii. Ce preocupări au. Ce-i interesează. Să le vorbim despre Republica Socialistă România. Să le cerem sfaturi în legătură cu ce mai trebuie făcut pentru înflorirea comunei. Să le dovedim respectul și prețuirea. Locul întâlnirii sub nucii din curtea școlii, acolo unde a fost incendiat in 1907 conacul moșierului Stănilă". Ion Mihăescu, președintele Sfatului popular comunal Stoina, iși cerceta îngîndurat însemnările de pe coală de hîrtie. Bănuoiam că se gîndea la cele ce avea să le spună bătrinilor... De multe ori întîlnim în viață scene, care ne fac să simțim emoții adinei, tulburătoare. Asemenea scene au trăit de curînd și locuitorii din comuna Stoina, raionul Filiași. Dintr-o apreciată inițiativă a sfatului popular comunal s-a organizat o consfătuire cu bătrînii trecuți de 70 de ani. Despre acest eveniment s-a vorbit cu multe zile mai înainte. Și iată că la data stabilită bătrînii au început să coboare de pe ulițele satelor, îmbrăcați sărbătorește. Cei mai in vtrstă au fost aduși cu căruțele. Octogenarul Dumitru Diaconu a venit condus de doi nepoți. De reverul vestei albe, gorjenești, își prinsese Medalia „50 de ani de la răscoala din 1907“ și țăranilor Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ cl. II-a. In băncile sub nucii din rinduite curtea școlii și-au strîns miinile. Cîțiva nu se mai văzuseră de mai mulți ani, cu toate că-i leagă atitea amintiri Deși la 74 de ani, Dumitru St. Eremia a rămas tot vesel. Potrivește cuvintele de duh acolo unde trebuie, la fel cum o făcea în zi„șeful“ prin nerețe. Bătrînii își amintesc de Dumitru Eremia, cel cu ani și ani în urmă cînd era călușarilor de părțile locului. Eremia zimbește amintirilor și scoate din buzunarul de la piept diploma primită la cel de-al III-lea concurs pe țară dintre echipele artistice de amatori ale căminelor culturale, caselor de cultură și caselor de citit. E mîndru, nevoie mare și de cele ce scria prin septembrie 1951 revista „Albina", despre perea lui la joc, pricecei tineri citesc cu glas tare rândurile din revistă și Eremia ascultă cu plăcere. Dumitru Diaconu evocă amănunte din primăvara anului 1907. Ii completează Ion Tănasie și Nicolae Dinu. Ion Mihăescu le-a vorbit apoi despre bucuria tinerilor de a trăi alături de bătrîni, zilele în care se muncește pasionant pentru înflorirea Republicii Socialiste România. Mulți dintre bătrîni nu au părăsit comuna de ani și ani de zile. De aceea ascultau emoționați, cu bătrînească ciune despre înțelepBicaz, Argeș, despre mărețele construcții ce se ridică în aceste site la Gura Văii, la Craiova, la Galați sau Hunedoara. Invitați să-și spună părerile despre ce trebuie întreprins pentru înfrumusețarea comunei, pentru dezvoltarea cooperativei agricole de producție, bătrînii au arătat pe unde rîul Amaradia și-a schimbat în decursul anilor vadul, ce alunecări de terenuri s-au produs, au ajutat să fie identificate vechi cariere de piatră. Un vechi proverb romanesc spune : „Dacă n-ai un bătrin, să-l cumperi!“. Pătrunzind semnificația acestor înțelepte cuvinte, Sfatul popular al comunei Stoina reușit să culeagă ronadele unei nante întâniri impresioîntre două generații, să dovedească bătrinilor prețuirea și respectul de care se bucură din partea generației crescută și educată de partid. L. TALAZ