Inainte, octombrie 1967 (Anul 24, nr. 7024-7049)

1967-10-01 / nr. 7024

ie ► niininiiiiHiiiiniimiiimiimiiiiimmiimiiiimmiiiiimmmmiiimnmmmimiiiiimnmiii ■*! i = „ZIUA 1­­ RECOLTEI" ) (sărbătoare a­­­l întregului popor ( De la Olt pînă la Cerna și de la Dunăre pînă la poa­lele Parîngului, peste tot în Oltenia ca de altfel în în­treaga țară, astăzi se sărbă­torește „Ziua recoltei“. Ea reprezintă o dezvoltare a tradiției harnicului și talen­tatului nostru popor care încă din vechi timpuri săr­bătorește culesul holdelor. Pentru membrii coopera­tivelor agricole, lucrătorii I.A.S. și S.M.T., „Ziua re­coltei“ constituie un minu­nat prilej de manifestare a muncii împlinite, de sărbă­torire a hărniciei omului în efortul său necontenit spre belșug și bunăstare. „Ziua recoltei“ oferă tuturor posi­bilitatea de a cunoaște con­cret că, pe măsura împlinirii în fapte a politicii înțelepte a partidului nostru care o­­rientează în mod statornic agricultura pe calea dezvol­tării intensive și multilate­rale, rodul ogoarelor devine tot mai bogat. Incepînd de anul trecut, cînd a fost instituită de Co­mitetul Central al P.C.R. și Consiliul de Miniștri, sărbă­toarea recoltei a primit noi dimensiuni, o amploare pe măsura transformărilor a­­dînci ce au avut loc în a­­gricultura socialistă aflată în plin progres de dezvol­tare și modernizare. Așadar, prin amploarea și conținu­tul său, „Ziua recoltei poate fi considerată pe drept cuvînt sărbătoare obș­tească a întregului popor. La Craiova, la Băilești, Ca­lafat, Corabia, Vînju-Mare cît și în nordul regiunii, as­tăzi peste tot, în cea mai îndepărtată așezare ome­nească, este o zi a bucuriei, petrecerii, cîntecului și jo­cului nostru strămoșesc. In același timp, „Ziua re­coltei“ prilejuiește un bo­gat bilanț al muncii însufle­țite a țăranilor cooperatori, lucrătorilor din I.A.S. și S.M.T., care folosind cu pri­cepere baza tehnico-mate­­rială pe care o au la înde­­mînă, dezvoltînd experiența acumulată, au izbutit să smulgă pămîntului roade îmbelșugate cum nu s-au întîlnit niciodată prin par­tea locului. Cine merge as­tăzi — și este bine să mer­gem cu toții — acolo unde se sărbătorește „Ziua recol­tei“ în orașe, sate, centre muncitorești, va fi martorul afirmării artei noastre popu­lare, a obiceiurilor strămo­șești transmise din genera­ție în generație, a simțului artistic neegalat al poporu­lui român. Acest al doilea an al cin­cinalului este bogat în roa­de. Bucurîndu-se din plin de sprijinul substanțial și multilateral al partidului și statului materializat în dez­voltarea bazei tehnice a a­­griculturii, cooperatorii, lu­crătorii din I.A.S., mecani­zatorii S.M.T., vor putea să (Continuare In pag. a III-a) Vizitați expozițiile-tîrg ! Aveți ce vedea și ce cumpăra. w* 1 MORBUL­E ACCENTE suficienței! Simptomele suficienței se manifestă la unele persoane destul de timpu­riu și încet, încet, cei predispuși la îmbolnăvire, dacă n-au suferit atacuri vio­lente, trec în faza cronică, strecurîndu-se pînă la adînci bătrîneți printre cei necontaminați. Suficiența se exteriorizează printr-o exagerată mulțumire de sine. Cei care o debitează i se pare ca știe atît de multe lucruri și că are atit de multă expe­riență, incit semenii săi se găsesc întotdeauna într-o jalnică inferioritate. Su­ficientul își tratează semenii, și în mod deosebit inferiorii, cu un dispreț suveran. Deși pare curios, suficiența face casă bună cu slugărnicia. In fața­ șefului, suficientul își etalează curajos calitățile și meritele în muncă. Are la îndemîna cîteva procedee specifice de a nu supăra și de­ a se pune bine. Mai întîi, co­­roana lui vertebrală se îndoaie așa de repede și așa de mult de parc-ar fi nu- i­ielușă de alun. Folosește apoi clar și apăsat pronumele de reverență „dumnea­­­­voastră“, asociindu-l frecvent cu inofensivul, dar flatantul „aveți dreptate“. • Chiar în aceste împrejurări, suficientul nu uită să sublinieze prin cuvinte ne- i vinovate meritele pe care de fapt nu le are. Urechea șefului aude la­ intervale ■ foarte scurte : „pe baza experienței noastre“, „cu bruma de cunoștințe ce -­ l avem“, sau : „asta am facut-o eu“, „aici m-am gîndit", dincolo „am realizat" , etc. Suficientul nu se sfiește să spună că într-o instituție, unde lucrează nu­­­­meroși oameni capabili, toate realizările i se datoresc lui. ■ Un profesor de limba română îmi povestea cu multa însuflețire despre­­ metodele pe care le folosește pentru însușirea temeinică a cunoștințelor de li­­­­teratură și gramatică de către elevii clasei a opta de la școala generală unde­­ funcționează. Convingerea cu care arăta „minunatele“ rezultate ale mun­cii sale m-ar fi entuziasmat peste măsură dacă n-aș fi știut că ani în șir a intrat în clasa mult după sunetul clopoțelului, a ieșit deseori înainte de semnalul re­creației și, nu mai departe de vara aceasta, dintr-o clasă cu 30 de învățăcei abia patru au reușit la examenul de admitere în liceu. Profesorul suferă de o formă foarte avansată de suficientă­ împrejurări favorabile mi-au înlesnit, în cursul anului universitar trecut, să fiu martor la niște discuții spontane și sincere, cu diferiți studenți din a­­nul I ai unei facultăți tehnice, despre modul cum se pregătesc pentru exa­mene. M-a surprins faptul că multora li se părea foarte firesc sa studieze nu­mai după notițele luate la curs și aceasta numai in preajma examenelor. Am ținut sa stau de vorbă cu ei și în urm­a sesiunii de vară. Printre altele, băieții își numărau „boabele“ și demonstrau cu argumente dintre cele mai convingă­toare „fantasticul ghinion“ de la examene, care i-a proiectat, nemeritat, foarte aproape de punctul originii celor două axe de coordonate. (Pe abscisă total are­­ studiu individual, iar pe ordonată notele obținute la examen). în dosul acestor­­ manifestări de sfărîmare a regulilor și de sfidare a muncii sistema­tice, la ti­­­­nerii mei prieteni se ascunde periculosul morb al suficienței. Starea aceasta de îmbătare cu apă rece care-l face pe om să se rupă de realitate și să creadă că e altceva decît este, constituie un indiciu precis al identificării suficienților. Suficientul spune despre dorințele lui că sunt deja succese. El este un meșter al vorbelor mari, dar nu și al faptelor. Suficientului îi lipsește întotdeauna un timp al lucrării și anume : prezentul. Ori a făcut ceva extraordinar în trecut, ori va face ceva deosebit în viitor. Nedepistată la timp și netratată ca atare, suficiența devine o frîna destul de­­ serioasă în calea dezvoltării și progresului. Prof. D. IORDAGHE ANUL XXIV NR. 7024 DUMINICĂ 1 OCTOMBRIE 1967 4 PAGINI 25 BANI Tîrgu-Jiu Lat.o.iu Pete ale Timpuri noi“ nepăsării pe luciul mobilei Profilată îndeosebi pe prelucrarea lemnului, I.O.I. „Timpuri noi“ din Tîrgu- Jiu a acumulat în ultimii ani o bogată experiență, oferind comerțului mai multe tipuri de mobilă. Anul acesta de exemplu, se fabrică camere combinate tip „Tîrgu-Jiu“ (7140 lei), camere combinate tip „11 Iunie“ (3179 lei), sufragerii tip „Jiul“ (4501 lei), studiouri și biblioteci. Ca formă de concepție, utilitate, es­tetică și finisaj răspund­ele preferințelor și exigențelor mereu crescînde ale cumpărătorilor ? Afirmațiile unui șef de secție... întrebîndu-l despre calitatea produselor, tov. Petre An­­drița, șeful secției nr. 1, unde se realizează cele mai multe tipuri de mobilă ne-a răspuns pe un ton din care se degaja siguranța: „Anul acesta n-am avut nici un refuz, n-am primit nici o reclama­­ție...“ Și, în continuare, tov. Andrița ne-a informat că un colectiv din care au făcut parte șeful secției, controlorul tehnic de calitate și cinci dintre cei mai buni muncitori, a studiat îndea­proape fenomenul care ducea la apariția anumitor defor­mări la piesele de mobilă. S-a stabilit că cheresteaua nu era suficient de uscată. Acum materialul lemnos se croiește și se stivuiește cu două luni înainte de a fi prelucrat (vom vedea însă că nu s-a ajuns la perioada de 120 de zile necesară uscării, așa cum prevede, de altfel tehnologia de fabricație). Tot la această secție s-a făcut o nouă reorganizare a e­­chipelor (din trei s-au format două). O echipă execută nu­mai montajul pe alb, iar alta montajul definitiv al piese­lor de mobilă. In felul acesta, s-a urmărit reducerea operațiilor de manipulare și AUREL POPESCU (Continuare în pag. a III-a) 414 "(îllllllllllllllllliliIl IIIIIMI Millllllllllllllillli I I I I IIIIIIilil IIIl IIIIIlIIll I I IIII Il IIII IIIlllllllllIl I I IIIIIIII Il I IIII Ill I IIIIIIIll­lI1I1IH111I1I.H1..11............. rPili,num,um......................................mim,........mm...........mim,................................................................li..................................................................................................................................................... • Azi, în regiune, atît la sate cît și la orașe, întreaga miș­­care artistică și cele mai multe dintre manifestările sportive sînt dedicate „Zilei recoltei", hărniciei celor ce au făcut ogoarele să rodească mai mult ca altădată, bucuriei toamnei bogate in rod. Peste tot s-au amenajat pentru formații artistice estrade în preajma expozițiilor-tîrg. • La Turnu-Severin, estrada formațiilor artistice a fost a­­menajată în piața „Mircea“. După deschiderea festivă, mai multe formații artistice din oraș vor prezenta un spectacol folcloric. Apoi, pînă după-amiază, se vor încinge hore populare care vor fi urmate de alt spectacol folcloric. Seara, în sala „Victoria“, seve­rinenii au organizat pentru tineret un carnaval al recoltei. • In cele două orașe ale raionului Strehaia (la Motru și Strehaia) au loc, azi, activități mai deosebite, la reușita cărora participă formații artistice și din alte localități. Așa de pildă, pe estrada din Strehaia își vor da concursul formații ale casei de duminicale cultură, ale căminelor din Stîngăceaua, Jirov, Greci, Breznița, Deleni, Văgiulești. Minerii din Motru vor asista la spectacole o­­ferite de un mare număr de artiști amatori din Roșiuța, Zegu­­jani, Iormănești, Cătunele, Samarinești și Broșteni. • Și în orașul Corabia, agenda artistică a „Zilei recoltei“ se anunță mai mult decît atractivă. Aci vor oferi clipe de neuitată măiestrie artistică, cunoscutul ansamblu folcloric al căminului cultural din Dăbuleni și alături de el, formații din oraș, taraful din Obîrșia, cel din Ianca și dansatorii de la Gircov. După cîte se vede, spectacol de... zile mari. • La Caracal, în afară de spectacolele de la expoziția-tîrg, care au fost pregătite cu multă atenție, la casa de cultură se deschide și o expoziție de artă populară. în dimineața de azi, deschiderea „Zilei recoltei“ are loc în fiecare comună, fiind ur­mată de spectacole ale echipelor locale. După-amiază se desfă­șoară schimburi de formații artistice între comunele vecine.­­ Pentru excursiile de azi, O­ N.T.-ul a fost nevoit sa apeleze și la alte mijloace de transport decît cele proprii. De pildă, pentru excursia la care participă 320 de salariați de la I.R.A. Craiova sunt necesare opt autobuze. Excursioniștii vor vizita Capitala și obiectivele ei turistice, încheindu-și drumeția în tri­bunele stadionului pe care se desfășoară meciul dintre Steaua și „U“ Craiova. La o excursie asemănătoare participă, printre alții, și 40 de petroliști craioveni, de la foraj. Proiectanții de la D.S.A.P.C. Oltenia au ales ruta : Craiova-Valea Oltului-Sibiu- Păltiniș. Cîteva grupuri de craioveni au plecat, azi, spre insula Ada-Kaleh și Herculane. La I.I.S. „Independența" Craiova. Un nou produs la examenul calității. Cronica economică * In pag. a lll-a | Un nou an universitar AULĂ FESTIVĂ Universitatea din Craiova pășește mîine în al doilea an de existență. De acum putem vorbi de începutul unui pro­fil universitar, care include în unitatea lui toate aspecte­le integrante ale culturii su­perioare : teoretic, tehnic și umanistic. Realizările din cursul anu­lui universitar expirat confir­mă adevărul și utilitatea i­­novației cuprinse în legea or­ganică a Universității din Craiova. Din primul moment, noua instituție s-a înscris cu succes în viața științifică a țării, în cadranul umanist și realist al celorlalte universi­tăți ale noastre. Interesul trezit de înfiin­țarea unei universități la Cra­iova s-a concretizat prin ma­rea abundență de înscrieri, la absolut toate facultățile. S-a creat, astfel, posibilitatea se­lecționării celor mai buni candidați cu care vom deschi­de peste trei patru ani seria absolvenților. Pentru a înar­ma pe toți acești tineri cu o înaltă pregătire generală și de specialitate, conducerea u­­niversității s-a preocupat de încadrarea celor mai buni profesori universitari, cadre didactice cu reputație științi­fică în țară și peste hotare. Lor le-am asigurat o succe­siune didactică prin numărul sporit de tineri asistenți și pre­paratori, bine pregătiți pro­fesional. Noul an universitar îl în­cepem sub auspiciile discuți­ilor, opiniilor și propunerilor făcute și de cadrele noastre universitare în presă sau la radio pe marginea „Studiului privind dezvoltarea învăță­­mîntului superior“, material de o incontestabilă valoare. Prof. dr. ing. MARIUS PREDA, rectorul Universității din Craiova care avînd la bază directive­le Congresului al IX-lea al partidului nostru, va genera, sîntem siguri, o serie de mă­suri la nivel central, menite să califice sta­diul actual învățămîntului al nostru și să contribuie, toto­dată, la dez­voltarea învăță­mîntului supe­rior. Deschiderea noului an uni­versitar la Cra­iova coincide cu prezența unui corp profesoral sporit. Avem peste 300 de cadre didactice, între care doc­tori docenți și doctori. Alte ca­dre depun o ac­tivitate susținu­tă în vederea obținerii aces­tor înalte tit­luri, asigurînd astfel, în per­manență, în­­tr-un flux con­tinuu, înaltul nivel științific al învățămîn­tului superior din universita­tea noastră. Prestigiul de care se bucu­ră activitatea însuflețită a ca­drelor didactice și a studen­ților universității craiovene se reflectă și în participarea u­nui număr mare de candidați la concursul de admitere din anul acesta. Astfel, pentru o­­cuparea celor 850 de locuri din anul I la secțiile de zi și seral, s-au prezentat peste 3700 de candidați, mulți din­tre ei dovedind o frumoasă pregătire. Perspectiva anului viitor se anunță și mai bo­gată : 2721 de studenți vor urma cursurile la secțiile de zi, 58 la seral și peste 900 la secțiile fără frecvență. Majoritatea studenților de la cursurile de zi vor beneficia de burse integrale sau par­tiale, iar cei mai merituoși vor­ obține burse speciale. ((Continuare în pag. a II-a) In pag. a IV-a : Lucră- Adunării Generale a O.N.U. A­ni­versarea proclamăr­ii R. P. Chineze Din toată lumea + + + » + + t [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]++♦ [UNK] »♦++♦ [UNK] [UNK] [UNK] ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»+ ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»♦ [UNK]+♦ Avancronică fotbalistică : •SPORT» „Dacă­ ar fi, ce bine-ar fi!" DE LA O DUMINICĂ LA ALTA: O săptămînă „așa și-așa“, dominată de cele cinci partide internationa­le. Stelarii au făcut, la București, un ușor antre­nament in compania unor austrieci cumsecade­­. Ra­pidul a deraiat la Plovdiv in ia­ a unei formații cu care Foresta Fălticeni, în zi bună, ar fi făcut cel pu­tin un meci uud : petroliș­tii au obținut o victorie e­­gală cu un premiu de con­solare , echipa de tineret a capotat la Eskișehir în fata lui Iusuf—Fulgerul­, iar ju­niorii s-au prezentat la O­­desa cu temele nefăcute, rămînînd încă o dată cori­genți— Oricum, a fost o săptămînă bogată in me­ciuri și faptul trebuie sa­lutat așa cum se cuvine... LA CRAIOVA. Nici nu s-a răcit bine golul realizat de trio-ul Cîrciumărescu — Ionescu — Florea, că gale­ria olteană s-a și întors cu privirea spre partida de azi. „Intră sau nu intră Martinovici ”­­, „Cine-o să-l „țină" pe Constantin ?"­­, „Cum stă Oblemenco cu gu­rile ” , „Are C.F.R.-ul destule trenuri și O.N.T.-ul destule autocare ca să-i cu­prindă pe toți oltenii Iată numai cîteva din în­trebările pe tema cărora peluza craioveană a hamle­­tizat, preț de șapte zile din zori și pină-n seară, fă­­cînd atmosfera urbei atit de incandescentă incit par­tida de astăzi este aștepta­tă ca o ploaie răcoritoare după un zăpuc sufocant (numai de n-ar fi și cu tu­nete !). Dar, pînă una-alta, să vedem ce „zice" etapa. DIN. BUC. — U.T.A.. Un punct realizat de U.T.A. la București ar da etapei o culoare veselă, apreciată nu numai la Arad. Dar di­­namoviștii au făcut totul pentru a cîștiga astăzi (an­trenamente, viață sportivă, arbitrul Nițescu...) și pen­tru a da satisfactie supor­terilor lor care — mulți, putini citi sunt — au și ei dreptul la o brumă de bucu­rie. Măcar ca un premiu pentru... originalitatea pre­ferințelor. U. CLUJ — JIUL. Ambe­le echipe au obținut în e­­tapa trecută acele­a-uri senzaționale și ne gindim PETRE DRAGU (Continuare în pag. a II-a) Fnmiminimii min­m Hiimmmniimmmmmin­ miii­mnmt Miii­mîn mi Minmnmnnmi.» ^(Mimimiuinuiiimiiiiiiiiiiiimiummiiimiimiimiiimiiiiiiminiiiiiiumuiiiiiiinummr? ► încă șase obiective terminate In cadrul lucrărilor de sistematizare și centralizare electrodinamică pe linia Craiova—Filiași—Orșova, co­lectivul șantierului nr. 24, condus de ing. Ion Cosma, a terminat încă șase obiective. Astfel, au fost puse la dis­poziția beneficiarului: extinderea postului de transfor­mare din stația Filiași, cabine pentru curățitori ace in stația Gura Motrului, un pod la kilometrul 304 (lunca Banului) și altele. C. MOTOC, coresp.­ ­ Pe șantierele arterelor rutiere Constructorii din cadrul D.R.D.P., lotul Caracal, au terminat asfaltarea celor nouă km prevăzuți pentru a­­cest an pe drumul național 64 Caracal—Dăneasa. In continuare s-a trecut la asfaltarea a încă un km peste plan. Pe un alt șantier, la lotul Corabia, s-au executat 9 km îmbrăcăminți asfaltice pe D. N. 54 Caracal—Cora­bia, iar constructorii din cadrul lotului Perișor au dat în exploatare 11,5 km pe drumul național Craiova— Calafat. La Bengești, colectivul lotului D.R.D.P. lu­crează la asfaltarea drumului național 67­C Bengești— Novaci pe o porțiune de 10.300 km în vederea perfec­ționării circulației turistice în această zonă. * In fabricație—mobilă pentru copii Pentru satisfacerea cerințelor cumpărătorilor, producătorii de mobilă de la C. I. L. Turnu- Severin au introdus în fabricația de serie noi tipuri de produse estetice și durabile. S-a început deja livrarea către unitățile comerciale a scăunelelor pentru copii denumite „Mugurel“ și „Pifu“. S-a început, de ase­menea, fabricația măsuțelor de scris tip 111. Pînă la sfîrșitul anului, întregul lot urmează a fi livrat bene­ficiarilor. Concert inaugural al noii stagiuni Mîine, la orele 20, în sala Filarmonicii de stat „Ol­tenia“ din Craiova are loc deschiderea stagiunii 1967— 1968. Concertul simfonic inaugural, dirijat de Teodor Costin, cuprinde Rapsodia I de Marțian Negrea, Sim­fonia „Manfred“ de P. I. Ceaikovski. Partea solistică a concertului este susținută de Stanley Weiner din S.U.A., cu „Concertul pentru vioară și orchestră“, compoziție proprie. • Concurs pe teme de circulație In sala „23­ August“ din Tîrgu-Jiu a fost organizat de către Școala de șoferi profesioniști din oraș, cu spri­jinul organelor D.M.R. Oltenia, un concurs „Cine știe, cîștigă“, pe teme de circulație. La concurs au participat peste 600 de elevi, conducători auto din întreprinderile orașului, directori de întreprinderi și instituții, alte persoane interesate în cunoașterea regulilor de circu­lație pe drumurile publice. Concurenții au dat răspunsuri foarte bune, de un real sprijin pentru cei prezenți. Negricioiu Ion, Ficiu Filof­­tenie și Igoranu Sevastian au fost premiați. ION DAN, coresp. Biblioteca Centrală i Regională Olteni * 8 nin

Next