Inainte, martie 1968 (Anul 25, nr. 7153-7179)

1968-03-01 / nr. 7153

X nanii e ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU ANUL XXV NR. W83 VINERI 1 MARTIE 1968 4 PAGINI ?0 BANI Proletari-din toate țările, uniți-văl % Silozuri pentru de­pozitarea cimentului La baza de producție in­dustrială a Trustului de con­strucții Craiova a Început con­strucția a două silozuri cu cl­te două celule care vor avea o capacitate totală de 600 to­ne, necesare depozitării ci­mentului. Silozurile respective vor a­­sigura cantitatea de ciment necesară fabricii de betoane, creîndu-se astfel posibilitatea ca toate șantierele din raza municipiului Craiova și a ju­dețului Dolj să se aprovizio­neze direct din baza respec­tivă. La Înălțarea silozurilor, con­structorii aplică metoda gli­sării. Unul dintre silozuri a și ajuns la cota finală și pri­mele două celule destinate depozitării cimentului vor fi puse în funcțiune în cursul lunii martie, în felul acesta se vor elimina stațiile de be­toane existente în șantiere și se vor obține însemnate eco­nomii prin reducerea cheltu­ielilor de organizare a șantie­relor. A. P. % Premieră la Teatrul Național MUne, la orele 20, la Teatrul Național din Craiova are loc premiera spectacolului coupe cu piesele :,Vizita la Main” de Paul Everac, „Interludiu de Andi Andricș și „O pia­tră de hotar“ de Ion D. Sîr­­bu.Regia spectacolului este sem­nată de Valentin Balogh, iar scenografia de Vasile Buz. Din distribuție, printre alții, fac parte Florica Nicolescu, Claudiu Moldovan, Dumitru Aureliu, Costică Ionescu, Vic­tor Fuiorea, Tudor Gheorghe, Elena Sandu, Anca Ledanca, Georgeta Luchian. IUIII H Seară de poezie La clubul Uzinei „­ Noiem­brie” din Craiova a avut loc, aseară, o intilnire între sala­riații uzinei si poeții craio­­veni­­ Ilarie Hinoveanu, Petre Dragu și Mihai Duțescu. Un public numeros a audiat din noile creații artistice ale poe­ților amintiți. După constituirea Direcției agricole județene COTITURA HOTARITOARE RIDICAREA CALITATIVA A ÎNTREGII ACTIVITATI IN DOMENIUL MECANIZĂRII O IN Mecanizatorii din cele î1 sta­țiuni de mașini și tractoare din județul Dolj așteaptă primăverii cu întregul sosirea agricol pus în perfectă utilaj stare de funcționare. Anul acesta, spre deosebire de anii prece­denți, reparațiile s-au execu­tat într-un termen mult mai scurt și la un nivel tehnic cali­tativ. Recepțiile și suprarecep­­țiile, făcute cu toată exigența, au avut răspunderea darul să întărească mecanizatorilor pentru calitatea reparațiilor, nncit să se poată garanta folo­sirea fiecărei mașini la întrea­ga capacitate de producție, un număr cu­ mai mare de ore. Pe baza planului întocmit din vreme, au fost reparate 1598 tractoare, 2974 pluguri de tractor, 143 semănători pentru prăsitoare, 1418 semănători S.U.-29, 1498 grape cu disc și alte utilaje. Propria experiență a dovedit că nu este suficient să repari la timp și bine utilajul agri­col. Degeaba ai tractorul pus în perfectă stare de funcțio­nare dacă mecanizatorul nu stăpînește perfect cunoștințele necesare pentru exploatarea rațională și remedierea opera­tivă a eventualelor defecțiuni. De aceea, im­ediat după constituirea Direcției agricole județene, noi am luat ase­menea măsuri de natură să determine o cotitură hotărî­­toare în ridicarea calitativă a întregii activități în sectorul mecanizării. Am pus un accent cu totul deosebit pe instruirea întregului personal în vederea cunoașterii utilajelor care par­ticipă în apropiata campanie, precum și a agrotehnicii cul­turilor de primăvară. Această instruire se desfășoară cu toți inginerii din S.M.T., pe o du­rată de trei zile. Instructajul are la bază examinarea prac­tică a tuturor inginerilor cu privire la cunoașterea, regla­rea și întreținerea întregii sis­teme de mașini. In acest scop, s-au constituit patru ateliere de lucru. în cadrul fiecărui atelier lucrează cite 10 ingi­neri. Astfel, în atelierul nr. 1 se împrospătează și se verifică cunoștințele privind reglarea, întreținerea și exploatarea se­mănătorii S.P.C.­6, respectarea regulilor de îngrijire zilnică, îngrijirea întîia permanentă, îngrijirea a doua periodică la tractoarele U-650 — 651, U-26- 27 ; în atelierul nr. 2 — reglarea, întreținerea și ex­ploatarea semănătorilor 2 S.P.C-2, a șasiului autopropus­ Ing. GHEORGHE MANCH., director adjunct al Direcției agricole a județului Dolj. sat R.S. 09 și a mașinilor din setul acestuia pentru cultura sfeclei de zahăr ; în atelierul nr. 3 — reglarea, întreținerea și exploatarea G.D. 3, 2, tăvă­lugului, sapei rotative, grapei reglabile, cultivatorului purtat, nivelatorului mecanic, mașinii de împrăștiat îngrășăminte, mașinii de stropit și prăfuit, în atelierul nr. 4 se predau noțiuni privind măsurile de protecția muncii și paza contra incendiilor in viitoarea cam­panie. Problemele de reglare și întreținere se rezolvă practic de cite doi ingineri, fiecare fiind obligat să execute perso­nal toate operațiunile. Au fost luate măsuri ca la sediul stațiunilor de mașini și tractoare să se instruiască de către corpul ingineresc toți maiștrii, tehnicienii și șefii de brigadă pe același principiu. Adică fiecare va trebui să execute practic toate operațiu­nile de reglare și întreținere a tuturor utilajelor. La rîndul lor, fiecare maistru și șef de brigadă se vor deplasa la se­diul brigăzilor de tractoare pentru a instrui toți mecaniza­­torii. Acei mecanizatori, care nu vor reuși de prima dată să execute singuri, practic, în mod corect, orice operațiune, vor fi puși să repete, de câte ori va fi nevoie operația res­pectivă, pînă la aprofundarea totală și sigură a tuturor pro­blemelor. Ne îndreptăm, în același timp, atenția spre pre­gătirea personalului de con­ducere, orientindu-l în direc­ția adoptării unui sistem de organizare a muncii, corespun­zător tendinței de trecere unităților la gestiunea econo­a­mică proprie In acest sens, conducerilor S.M.T. li se vor prezenta spre discuție propu­nerile sectorului de mecaniza­re. Pe baza îmbunătățirilor a­­duse propunerile amintite se vor transmite unităților într-o dispoziție a direcției agricole județene, purtînd caracterul obligatoriu în sensul urmăririi permanente și realizării lor de către fiecare unitate. Iată cîteva din problemele ce vor fi supuse discuției condu­cerilor S.M.T. In primul rînd, se va sublinia necesitatea de a nu se mai admite decit efec­tuarea lucrărilor agricole ca­pabile să primească la recepție calificativul de „foarte bună calitate". Lucrarea care nu poate întruni condițiile agro­tehnice pentru a obține acest calificativ să fie refăcută pe seama mecanizatorului. Insis­tăm, de asemenea, asupra folo­sirii eficiente printr-o încăr­care normală a tuturor mași­nilor existente în parcul S.M.T. Acordăm o mare aten­ție organizării brigăzilor de­­ Continuare in pap a 111-aj .= In circuitul economic al industriei municipiului Cra­­­­­­iova s-a integrat în acest an unul dintre cele mai ma­ 9 e­derne obiective ale industriei ușoare din țara noastră : = = Fabrica de confecții. Muncitorii dispun acum de exce­­s E lente condiții de lucru. Secțiile spațioase, iluminate cores- = E punzător, modernele agregate și mașini­le permit să rea- = E Uzeze o productivitate ridicată și produse de calitate su­ E =­perioară. E E In foto : aspect general din sectorul nr. 5. E ’IPR' ,­'v 1 I 1 I 1 I I­I­I Timimimiiinînmaniiimimitiiimimiiimiiiimiimmiimiimummiiimiimmiiimmif Un raport dinamic <** Capacități de producție randament întreprinderile de industrie locală, completînd sortimentul de mărfuri al industriei repu­blicane. Contribuie la aprovi­zionarea populației cu bunuri de consum și la alimentarea șantierelor în special cu ma­teriale de construcții pe baza valorificării resurselor locale. An de an, întreprinderile de Industrie locală și-au dezvoltat capacitățile de producție, în scopul obținerii unei game va­riate de produse. Un exemplu concludent în acest sens îl prezintă și sectorul metalurgic din cadrul întreprinderii ISMET Craiova. Producția a­­cestui sector reprezintă circa 68 la sută din totalul între­prinderii. Aici se execută mo­bilier comercial, școlar, dotări din investiții (birouri, dulapuri de fier, mobilier pentru can­tine și localuri publice), tu­­cerie comercială etc. Faptul că în acest an se prevede o producție în valoare de circa 30 000 000 lei a impus cu necesitate crearea unor condiții optime de muncă. De aceea, acțiunea de organizare superioară a producției și a muncii a avut ca punct de ple­care folosirea judicioasă a ca­pacității de producție, stabili­rea cu exactitate a tuturor factorilor care permit obține­rea unei producții cât mai ridi­cate și a unei rentabilități maxime. Din studiile efectuate pentru o mai bună folosire a suprafețelor de producție, s-a ajuns la concluzia ca utilajele să fie amplasate în flux teh­nologic pe grupe de operații. Acest lucru va da posibilitate ca formațiile de lucru să fie organizate în două și trei schimburi, iar șefii chiar de secții și maiștrii să îndrume și să controleze mai îndea­proape fazele procesului de producție. „Colectivul sectorului nos­tru — menționa ing. Teofil Bărculescu — a luat în stu­diu producția maximă ce se poate obține pe aceleași supra­fețe de producție și utilaje în condițiile folosirii depline a fondului de timp. La aprecie­rea capacităților de produc­ție s-a luat în considerare, în primul rînd, capacitatea utila­jelor de bază. Rezerve în­semnate au rezultat și din fap­tul că la unele utilaje nu se valorifică în întregime fondul de timp disponibil. Indicii de utilizare extensivi ai mașinilor sunt reduși ca urmare a opri­rilor accidentale, a unor defi­ciențe de aprovizionare. La acest lucru se adaugă și faptul că utilajele nu le-am putut folosi în două și trei schimburi din lipsa unei alimentări co­respunzătoare cu energie elec­trică. In acest an, ni s-au alo­cat fonduri de investiții pentru rețeaua electrică și vom avea posibilitatea să alimentăm con­tinuu cu energie mașinile și utilajele pentru a le folosi în mai multe schimburi“. Utilizarea cu înalt randa­ment a capacității mașinilor și utilajelor depinde în mare măsură de modul de organi­ci. DAVID (Continuare in pag. a Ill-a) organizată științific kt Constituirea Comitetului județean Dolj al femeilor Ieri, a avut loc adunarea de constituire a Comitetului jude­țean Dolj al femeilor, la care au participat numeroase reprezen­tante ale femeilor din județ. La adunare au participat, de aseme­nea, tovarășa CORNELIA DI­­NESCU, secretară a Consiliului Național al Femeilor și tovarășul MIHAI BURCHEȘIN, secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R. Comitetul județean a fost for­mat din 25 de membre. Noul comitet a desemnat in funcția de președintă pe tovarășa CON­STANȚA CIONTIN -DRAGHIA, iar ca vicepreședinte pe IOANA STAN­COVE­ANU, IOANA FLO­­REA, AURA DINCA. Secre­tara comitetului județean este tov. FLORICA CHIREA. p«i.»gaBiMLiiiiniiii«■mumiium—wwwMi .1 Iinmn 1. .11111 um mniiii 1 tu—mmm■mfi-iiMiLiMiiilüMi»ihmihh.1 iiwihhwíijl hihi. -iLuaauiLj Constituirea Consiliului municipal Craiova al Organizației pionierilor La Craiova a avut loc ndu- format din 41 de membri, narea de constituire a Consi- In prima sa ședință, con­siului municipal Craiova al filiul și-a ales biroul format Organizației pionierilor, la din următorii tovarăși . Fie­­care au participat directori de rea­liran, președinte , Vio­­școli și comandanți de uni­­riea Ioviță, vicepreședinte, toți. La adunare a mai par­ Ticu Gheorghe, Păun Nico­ticipat și tov. Leonida Roșu, lae, Ilie Mitu, Victor Che­­secretar al Comitetului mu­­traru, Gheorghe Zăman,­nicipal Craiova al P.C.R. Constantin Filip, Grigore Cei prezenți au ales în una­ Ștefănescu, Mihai Popescu, limitate consiliul municipal Margareta Panai­t membri. agenda culturalf! In pag. a II-a I mmm ! a­ar I I Sosit în cîmpia Băileștiului și Calafatului și zărind ridicăturile enorme de pămînt, asemănă­toare unor munți în miniatură, ce se înlănțuie întocmai ca un șirag de mărgele, ai impresia că pe aici a trecut balaurul din poveste, care, fugărit de viteazul Iorgovan, a răscolit pămîntul, lăsînd in urmă o dî­­ră care-i vestește prezenta. Explicația adevărată e insă alta. Oamenii din cîmpie, vo­ind să-și facă viața tot mai îmbelșugată, să smulgă pămin­­turilor de aici rodnicii mereu sporite, au hotărit să dea noi contururi etapiei. Cu gîndul și cu fapta ei au Început să croiască drum nou apelor Du­nării, care vor fertiliza, nu peste mult timp, peste 49 640 ha. Acțiunea — a cărei impor­tanță și amploare­­ depășește tot ce s-a Întreprins în această direcție prin partea locului — a concentrat aici forțe imense : zeci de mașini de toate feru­rile și mii de oameni, care, zi de zi, scriu aici, in cîmpie, noi acorduri ale unei simfonii a muncii. Valoarea lucrărilor e­­xecutate pînă acum de torța mașinilor depășește cifra de 9 360 000 fei. Eforturile depuse de cooperatori s-au materializat și ele in alte citeva milioane. La stafia de pompare de la Basarabi, care are un debit de 40 mc pe secundă, deci, de trei ori mai mult decit debitul minim al Jiului, lucrările de construcție-montaj executate pînă acum se ridică la suma de 322 469 lei. Canalul magis­tral, în lungime de 28,5 km a fost săpat pe 14 km, execu­­tindu-se un volum de 429 000 mc terasamente, în valoare de 2,4 milioane lei. Intruclt In acest an s-a pre­văzut a se amenaja o supra­față de 15 615 ha, din care 11 288 ha la CAP și 4622 ha la IAS, pretutindeni s-a tre­cut intens la lucru. La coope­rativa agricolă din Basarabi, de exemplu, unitate care este prevăzută in plan cu amenaja­rea a 1000 ha teren prin hăr­nicia cooperatorilor și puterea mașinilor deja au fost execu­tat­i 15 000 ha terasamente, ca­nalele secundare totalizând o lungime de 10 km. Pretutin­deni, la Rost, Tunarii Vechi, Poiana Mare, Maglavit, o dată cu venirea il[ ii im­ii I­II r*fi'T*fi] cîmpie.,A­jutați de puterea celor dragline, 30 screpere, 33 bul­14 dozere și alte utilaje, care, în curând vor ajunge la cifra de 138, — cooperatorii și specia­liștii dau, cu fiecare zi ce trece, contururi reale liniilor și punctelor din proiect. Cu gradul la viitor, toți cei care sunt antrenați in Înfăptui­rea acestei vaste lucrări, iși fac, încă de pe acum, niște calcule sumare, dar pe deplin reale. Cind apele Dunării vor fertiliza aceste terenuri, ajun­gind la rădăcina plantelor, nu­mai la cultura de porumb se va Înregistra un spor de 700 000 tone porumb-boabe. La cultura sfeclei de zahăr, spo­rul va fi de 300 000 tone, iar la floarea-soarelui de 8 000 to­ne. Deci, sporul total adăugat prin irigarea pământurilor din cîmpie, se va cifra la peste 1.200.000 tone porumb-boabe, floarea-soarelui, sfeclă de za­hăr, furaje și alte produse. An­trenați in această acțiune cu mintea și fapta, specialiștii, miile de cooperatori, ajutați, totodată, de puterea screpere­­lor, grederelor și altor mașini, care dislocă zilnic mii de tone pământ și creând vad nou a­­pelor, el, oamenii cliptei, scriu o baladă, o filă de istorie con­temporană, ai cărei eroi sunt ei, temerarii zilelor noastre. VIRGIL TATARU JURNAL DE CAMPANIE AUTORII PÎINII Parafrază la un vechi dicton Cind îți vezi sacii-n car... Ardeam de nerăbdare să scriu un reportaj elogios des­pre mecanizatorii de la S.M.T. Bîrca. Inginerul Dumitru Pa­puc mi-a furnizat o bogăție de fapte demne de laudă : „Cam­pania de reparații am termi­nat-o cu 20 de zile mai devre­me. Majoritatea brigăzilor și-au adus aportul la desțele­nirea terenului în baltă. De asemenea, mecanizatorii au participat la acțiunile de gos­podărire a atelierului central cât și a sediilor brigăzilor. A­­cum, aproape majoritatea me­canizatorilor sunt gata pentru campania lucrărilor de primă­vară“. L-am rugat pe inginerul Papuc să-mi explice de ce nu toți mecanizatorii sunt gata pentru campanie. — Mai sunt oameni care fac excepție, vă creează greutăți ? — Noi nu am dat niciodată crezare proverbului care spu­ne că nu există pădure fără uscătură. Acum suntem­ nevoiți să recunoaștem că aceste „us­cături“ și-au făcut locul și la noi. — Cauzele ? — La unii din mecanizatorii noștri, cu toată educația pe care le-am făcut-o, simțul co­lectivității și al perseverenței în muncă s-a cam tocit. — Despre ce oameni este vorba și ce anume au făcut ? — Diagnosticul pasivității față de campania de reparații s-am stabilit doar membrilor brigăzilor din comunele Cerăt și Giurgița. Mai concret, este vorba despre mecanizatorii Constantin Trancă, Ion Rusu, Alexandru Ivănuș, Nicolae Florea, Ion Vilău, Petre Radu și Florea Andrei. Aceștia, în frunte cu șeful de brigadă Jean Cercel, după ce au în­casat salarii și prime grase, au găsit de cuviință că nu mai are rost să mai muncească. Cu de la ei putere au părăsit brigăzile și au trecut la.. hi­bernare. Unii au crezut­­ că sunt în concediu binemeritat Acesta însă îi epuizaseră­­ de mult. Am crezut că după o zi, două, oamenii vor reveni la locurile de muncă. Campania de reparații batea la ușă. Tractoarele zăceau nereparate și prost îngrijite la sediile bri­găzilor. Mecanizatorii celorlal­te 17 brigăzi munceau de zor tn trecîndu-se pentru a scurta termenul de reparații conform angajamentului întregului co­lectiv. Cei de la Cerăt și Giur­­gița continuau să hiberneze. Am trimis delegați să-i lămu­rească că este timpul să vină la lucru. Dar degeaba. — De ce nu au vrut, totuși, să vină la lucru ? — Pentru simplul motiv că vor să cunune sau să boteze... — Au pus, cum s-ar spune, mai presus interesele perso­nale decât... — Toți cu care am stat de vorbă aveau capul plin de băutură. Unii ne-au și jignit. Vă închipuiți cât de rău ne-am simțit în fața unei asemenea situații. Să vezi omul pe care l-ai calificat și i-ai creat con­diții de a-și ridica nivelul de viață că alunecă pe panta la­mentabilă a refuzului de mai lucra. Noi nu stăm în loc­­ de acești oameni Colectivul nostru (afară de ei) a devenit puternic. Hotărit să facă fapte mari. Dovadă că tractoarele și plugurile celor care au fugit de răspundere au fost repa­rate de alți mecanizatori. Lu­crările de desecări au fost executate și fără ei : de ase­menea, cele de modernizare a atelierului central. Cei care vor pierde sunt, tot ei, oamenii care au dezertat din mijlocul colectivului. Noi avem expe­ M. ANCUȚESCU (Continuare in pag a 111-a) 1 s I II­I 1 s 1 I1 I § 1­1 i­i IIs I j

Next