Inainte, aprilie 1968 (Anul 25, nr. 7180-7205)
1968-04-02 / nr. 7180
K P 4l * I * I 1a 8 II I i ANUL XXV NR. 7180 MARȚI 2 APRILIE 1968 4 PAGINI 30 BANI -MunuuiiimiiitmiiiiiMuuimiiiiiiiuiniiiiiiiiiiiiimniiiuiniiiiiiiiiiuiuiiimiiiiuiiiînnii lUHiunniiiiiuimiiniiiiniiiiiiitniiiiniitniiiiiiimniiinunniiimuiniiimiiiumiiniuii*'. I JURNAL DE CAMPANIE | Miiuiiuiiniiînniiiuiiiuiiiiiînmiiniiiiniininiînniniiiiiiiimiiiimmimiuiiimimiiiiiiit iimiuuiniiuiiiiniiiiiiiuuiimuiiimiiimiuniiimiiiiiiimiimimiiuiiiniiiiiiiniiiiinii^ 'iiimiiiiiiiiimiMimiMiimmiiiiimHimiüHiimiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiMimiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimimimiiiimiiiimimiiiiiiiiiim^ MOMEIT SOLEMN 1 «miiiimimiiimiiiiiiinimiiimiiiimiiiiiiimimiiiiiimiimiiiiiiiiiniiiiiimiiimiitmiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiii însemnări de la depunerea jurămîntului militar ...Ne aflăm în curtea unei unitați militare, într-o splendidă duminică de primăvară, cu un soare generos, deschis parcă, mai mult ca pricind, inimilor noastre. Grupuri de militari, zvelți și lainici ca o pădure tînără de brazi, sunt intr-o aliniere perfectă. Chipurile lor, în care s-a Încrustat bronzul solar al anotimpului, exprimă gravitatea și bucuria, ușor disimulate, ale tinerilor aliați în fața unui moment de o solemnitate aparte: astăzi vor depune jurământul militar — angajament sacru, rostit cu slove de foc, — făgăduind credință nestrămutată partidului și guvernului, patriei noastre scumpe. Jurămintul militar este, prin structura sa intimă, un act de o covlrșitoare importanță, trăit de fiecare tînăr militar cu emoția momentului unic ce marchează o cotitură majoră în viața sa de cetățean al Republicii. De aici înainte, își va reaminti mereu de el, cu aceleași emoții, și inima sa va zvîcni sub impulsul acelorași elanuri patriotice simbolizate de slovele jurămîntului. Am privit silueta dreaptă, elegantă a acestor tineri, apărători de credință, care ascultau bătaie cuvintele de îmbătare comandantului ■, i-am văzut tresăltînd la evocarea pildelor de vitejie, a faptelor de glorie nepieritoare săvirșite de inaintași, i-am urmărit cum strîngeau parcă arma la piept, cînd tov. Mihail Burdheșin, secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R. le-a vorbit despre importanța covirșitoare pe care partidul nostru o acordă forțelor armate ale patriei. ...Rind pe rînd, sub faldurile steagului roșu al partidului și ale tricolorului românesc, soldații au jurat credință nestrămutată partidului, guvernului și poporului. „Jur să fiu gata oricînd, să lupt pentru apărarea patriei mele, Republica Socialistă România, și ca militar al forțelor armate ale Republicii Socialiste România să lupt cu toată dîrzenia și priceperea, neprecupețind sîngele și viața mea pentru dobîndirea victoriei depline asupra dușmanilor...“. Cuvintele răsunau ferm, punctînd un act de o mare valoare morală. Se cimenta acolo, iu acorduri grave, un colectiv de tineri veniți de pe cele mai îndepărtate meleaguri, înaripați de înalte idealuri, hotărîți să se dedice cu toată capacitatea lor pregătirii militare, pentru a putea deveni demni apărători ai pămintului străbun. ...Fiecare, din cei care rosteau jurămintul, mai păstrează încă proaspătă, amintirea locului de muncă de unde a plecat. Soldatul Ionel Abagea, de profesie zidar-șamotor povestește, cu justificată mîndrie, cum a Înălțat zeci de blocuri luminoase in inima industrială a Reșiței. Tînărul acesta, care abia a împlinit 20 de primăveri, este membru al Partidului Comunist Român, și cuvintele jurămîntului, rostite de el astăzi, cu atîta fervoare, sînt Încă o dovadă, de netăgăduit, a atașamentului nețărmurit față de marele detașament al comuniștilor. Dorel Gavra, proaspăt tovarăș de arme, a adus ceva din mireasma de pământ reavăn din câmpia Aradului, unde a creionat, cu tractorul său, o parte din geometria, rodnică a ogoarelor Înfrățite. A schimbat pentru câtva timp unealta agricolă cu arma, nutrind speranța îndreptățită că la strălucirea măiestriei de „modelator" al pămintului se va adăuga și aceea de dibaci mînuitor al armelor, in urma lor a pășit, la fel de hotărît și drept, Vasile Ionescu, băiatul acesta cu muntele, care a pușcat zile de-a rindul pereții abrupți ai muntelui unde s-a înălțat Hidrocentrala de pe Argeș. Crescut la școala aspră, de înaltă ținută morală a șantierului, tînărul mecanic va continua, in cadrul pregătirii militare, să virtuțile dobîndite potențeze in șantier... Deslușesc In ochii ofterului Sandu Nicolae unda bucuriei de a avea nobila misiune să pregătească asemenea băieti minunați, ascultători, deschiși cu toată inima spre tot ceea ce este menit să le îmbogățească tezaurul lor de cunoștințe... " „intrind in rindul forțelor armate, jur să fiu credincios"... R. DIACONESCU ?iimmimmimmmmmmmiummmimuimiiiiimmmi!iimiimuim iiiininuiiiiunmmimmimimimmiiiiimmimimihuimmni A cui este vina? O întrebare către consiliul de conducere al C.A.P. „23 August” din Maglavit : cine e de vină că, recent, mai multe tractoare din brigăzile nr. 26 și 14 de la SMT Poiana Mare au stat nefolosite mai multe ore in șir? Mecanizatorii se plîng pentru faptul că, deși tractoarele și semănătorile au fost in perfectă stare de funcționare, s-au pierdut aproape două ziile bune de lucru din cauză că a lipsit sămînța. Repetăm : a cui este vina, tovarășe președinte? S-a „pierdut din vedere” trimiterea in timp a cantității de sămință, ori Agrosem-ul v-a făcut și dv. (așa cum mai semnalam in niște note anterioare, referitoare la alte cooperative) greutăți în această privință ? 8IIIi1 III18I1BIIi I Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, în Finlanda HELSINKI 1 — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Mircea S. Ionescu, transmit: Cu prilejul vizitei oficiale pe care o întreprinde , în Finlanda, președintele Consiliului de Miniștri al României, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a depus luni dimineață coroane de flori la Monumentul soldatului necunoscut și la monumentul fostului președinte al Finlandei, Mannerheim, situat în cimitirul Hietaniemi, pe țărmul Mării Baltice. In sunetele unui marș funebru, intonat de fanfara militară, coroanele sunt purtate de-a lungul aleii străjuite de mesteceni albi la capătul căreia se înalță — dominînd orizontul — o imensă cruce de marmură neagră. Alături se află monumentul din granit roșu înălțat în memoria lui Mannerheim. Garda militară prezintă onorul. Premierul român, ministrul afacerilor externe celelalte personalități păstreaiă un moment de reculegere. ★ Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a făcut luni dimineața o vizită de curtoazie președintelui Consiliului de Miniștri ai Finlandei, Mauno Koivisto. La întrevedere, care s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească, de înțelegere reciprocă, au fost de față ministrul afacerilor externe al Finlandei, Ahti Karjalainen, ambasadorul României la Helsinki, Niculai Ioan Vancea, ambasadorul Finlandei la București, Kaario Makela, și alte persoane oficiale. In aceeași dimineață, ministrul afacerilor externe al României, Corneliu Mănescu, a făcut o vizită de curtoazie ministrului afacerilor externe al Finlandei, Ahti Karjalainen. La întrevedere, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, au fost de față ambasadorul României la Helsinki, N. I. Vancea, și ambasadorul reșu, K. Finlandei la Bucurakela. In pag. a IV-a : Relatări despre vizita tovarășului Ion Gheorghe Maurer în Finlanda. SOCIALA imiiimmiiimmimmiiiiiiiimimmimi!: I 1 0 statistică și I consecințele ei: lîntr-un timp I relativ scurt, 1172 I accidente din așa-zise | § „neglijențe casnice“ I H Pledoarie pentru I o muncă educativă I vie, complexă Fiiiimimimiu immimimmmiiumiii' La Fabrica de mașini rotative a Uzinei „Electroputere“ Paralel cu îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan, muncitorii, inginerii și tehnicienii fabricii de mașini electrice rotative din cadrul Uzinei „Electroputere”-Craiova sunt preocupați de a da o cit mai bună întrebuințare metalului. Ca urmare a acestor preocupări, în anul trecut, colectivul fabricii a reușit, printre altele, să realizeze o economie de peste 600 tone tablă silicioasă și diferite profile de tablă groasă (peste 4 mm). In ce direcție s-a acționat pentru mai buna gospodărire și folosire a metalului? O atenție deosebită s-a acordat și continuă să se acorde folosirii planurilor combinate de croire pentru reperele aceluiași produs și în special pentru reperele mai multor produse care se realizează într-un trimestru. S-a statornicit procedeul ca în fiecare I1aN Bini IIIIIIIII IMPERATIVUL ZILEI I RITM ȘI CALITATE LA SEMAMATA ANCHETA NOASTRĂ Parcurgem o perioadă care cere o muncă febrilă pe ogoare, o încordare a tuturor forțelor, o folosire cit mai rațională a mijloacelor și a timpului bun de lucru în cîmp, pentru grăbirea ritmului și însămînțarea în condiții calitative ireproșabile a culturilor de primăvară. Ritmul și calitatea la actualele lucrări agricole reprezintă două laturi ale a de la S.M.T. Băilești se află celeiași probleme, deoare în cîmp de mai bine de două ce respectarea epocii op- ceasuri. Inginerul Ion Vițelaru time la semănat reprezintă face o scurtă revizuire areo parte indisolubilă a capartizării tractoarelor, lității acestei lucrări. Serii tractoare lucrează la realizează aceste dezidera- semănatul florii-soarelui, 12te în toate cooperativele a sunt la discuitul terenuluigricole? pentru semănatul porumbului, ■* alte 3 tractoare sunt la gră-Ne aflăm pe una din tarla- patn același scop, iar 4 alele cooperativei agricole din plică sapa rotativă pe cal Galicea Mare. Este ora 9. O tura griului. In scurt timp, dimineața de primăvară în vom termina semănatul floriicare timpul permite desfășurarea însămînțărilor în cele M. MARIA mai bune condiții. Mecanizatorii din brigăzile nr. 3 și 18 (Continuare în pag. a III-a). SI81IN1II Experiență valoroasă de economisire a Bilanțul anului trecut: 600 tone de metale economisite Cînd proiectanții își aduc din plin contribuția trimestru sa se elaboreze documentația pentru planuri combinate de croire a tablei silicioase și a profilelor de tablă groasă, reușindu-se ca, numai prin această măsură, să se economisească 388 tone tablă silicioasă și 42 tone tablă groasă. In acțiunea de economisire a metalelor, un aport deosebit îl înscrie grupa de consum materiale din cadrul serviciului tehnolog-șef al fabricii. O contribuție demnă de interes, o aduc, de asemenea, proiectanții. Ei au reproiectat o serie de produse, prin care au urmărit să îmbunătățească parametrii tehnicofuncționali ai produselor și să reducă consumul de metal pențiowat Astfel, prin reproiectarea unor mașini sincrone de tipul M.S.1.100 și 200 kW, s-au economisit 63 tone metal, iar prin reproiectarea mașinilor sincrone, cu gabarit mai mare, s-a înregistrat o economie de 20 tone tablă groasă. Și in anul acesta am reușit să obținem o serie de rezultate pe linia mai bunei folosiri a metalelor. Folosindu-se, în continuare, planurile combinate de croire și utilizarea judicioasă a deșeurilor, in primele două luni ale anului în curs s-au economisit 64 tone tablă silicioasă. De asemenea, prin revizuirea consumurilor specifice de materiale la unele produse, s-au economisit circa șapte tone de tablă groasă. I. CALIN, tehnolog în acțiunea metalelor Electroputere. Ion Bălan, electrician constructor fruntaș, lucrînd la asamblarea pieselor locomotivei electrice. II Prin cîteva întreprinderi craiovene 5 iiiimiiimimmiiimiiiiiimiiiiiiiiiimiimiiiiiiiiiiiiimiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiimmiiiiiiiiiiiiiiiii I Conducătorul unității: I „Critica a fost justă I și constructivă“ Baza de utilaj-transporturi și producție industrială — o unitate economică a Trustului de construcții Craiova — a fost criticată, în articolul amintit, pentru proasta gospodărire a valorilor materiale. Imediat după apariția articolului, în întreprindere a fost declanșată o acțiune de masă în scopul înlăturării anomaliilor semnalate. Spicuim din răspunsul primit la redacție la data de 16 martie a.c.: «...S-a făcut împrejmuirea cu panouri din plasă a depozitului de cherestea și sînt în curs de amenajare — cu pietriș și dale exagonale — căile de acces din acest depozit. Pînă la data de 15 martie s-a turnat fundația de beton pentru montarea „ghilotinei“». Ne-am deplasat zilele trecute la această întreprindere. în locul imaginii dezolante (constatată și fotografiată anterior) am găsit acum o ordine desăvârșită în depozitul de cherestea. Să înregistrăm, așadar, și această nouă imagine (fotografia nr. 1). Materialul lemnos era stivuit corect pe dimensiuni și sortimente, iar prin împrejmuirea cu panouri, materialele se ridică organizat, în prezența gestionarului. Toate căile de acces au fost curățite , s-au executat lucrări de nivelare a terenului pe unele porțiuni din incinta întreprinderii ; s-a amenajat un loc special de parcare a autovehiculelor — proprietate personală a salariaților , cu privește „ghilotina“ nou-nouță, ce stătea sub cerul liber, expusă coroziunii — a fost transportată în atelierul de lăcătușerie și montată pe fundație definitivă. Am avut o nouă întrevedere cu tov. ing. M. Smărăndescu, directorul bazei, care ne-a de AUREL FOPESCU ROMEO POPESCU (Continuare în pag. a III-a). Dupa 4 lună de la publicarea anchetei noastre IBN „Optici ciudate ” . asupra gospodăririi și conservării materialelor“ SEMNALE CU ȘI FĂRĂ Cu o lună în urmă, ziarul nostru a publicat o anchetă intitulată „Optici ciudate asupra gospodăririi și conservării materialelor“ în care erau înfățișate — cu ajutorul unor imagini fotografice — o serie de aspecte negative, întîlnite prin cîteva întreprinderi craiovene, privind felul cum sînt folosite, depozitate și conservate materialele, materia primă, diverse utilaje și mecanisme. Ce ecou au avut aceste semnale în unitățile economice vizate ? O întoarcere — după o lună — pe același itinerariu ne-a oferit constatările pe care le redăm mai jos. curier în construcție : CU Atelier pentru aparatură de măsură și control In cadrul Schelei de extracție Craiova se construiește un atelier modern pentru aparate de măsură și control. Noul obiectiv, cu o suprafață de 200 mp, cuprinde 10 sectoare de activitate, printre care amintim laboratoare, ateliere de mecanică fină și pentru încercarea presiunilor etc. încăperile sunt prevăzute cu instalații de apă și încălzire centrală, iar aerisirea se face cu ajutorul unor ventilatoare speciale. In prezent, constructorii șantierului nr. 2 al I.C.M.S. Pitești execută lucrările de finisaj. T. ROȘIANU, coresp. La Teatrul de păpuși din Craiova O săptămînă dedicată școlarilor Cu prilejul vacanței de primăvară a elevilor, la Teatrul de păpuși din Craiova se organizează în această săptămînă un program de spectacole cu piesa „Harap Alb“, dramatizare după Ion Creangă — spectacol de mare succes al actualei stagiuni, cât și al recentului turneu întreprins în Orient. Spectacolele sunt dedicate pionierilor și școlarilor din împrejurimile Craiovei. Micilor spectatori le-a fost pus la dispoziție autobuzul Teatrului care le oferă astfel și o plăcută călătorie in „Cetatea Băniei“. Sărbătorirea pensionarilor La sediul Uniunii județene a cooperativelor de consum Dolj a avut loc o emoționantă festivitate. Cinci salariați, aflați la vîrsta pensionării, au fost sărbătoriți pentru atașamentul consecvent față de colectivul de muncă în cadrul căruia au activat neîntrerupt peste 20 de ani. Cei pensionați au fost felii citați pentru înalta probitate profesională, primind, totodată, câte un premiu în valoare de 1000 lei. Iată și numele lor : Vasile Lăpăduș, Marin Ștefănescu, Nicolae Cosmulescu, Maria Bîzdoacă și Constantin Sună. Le dorim și noi viață lungă și bucuriie In universul aparent banal al „micilor imprudente“ Pare paradoxal faptul că — în timp ce mintea omului a fost și este capabilă să formuleze ideile cele mai îndrăznețe, să facă descoperiri și invenții uluitoare, să cunoască, să prevadă cu exactitate și chiar să combată, calamități naturale — „flagelul“ mondial al accidentelor de tot felul cauzează pierderea unui număr de vieți omenești mai mare decât acela produs de tuberculoză, cancer și bolile cardiace — luate la un loc și pierderi materiale incalculabile. Una din cauzele majorității accidentelor o constituie și lipsa de „antrenament“ psihic, de adaptare la mecanismele tehnica modernă, insuficiența per șifecționare a spiritului de observație și a prudenței — calități care „ascut“ simțurile și ne dau posibilitatea unei orientări fine și precise în orice împrejurare. Prin intermediul unor exemple de „cazuri ușoare“ și „situații recuperabile“, ancheta de față își propune să pună în discuție necesitatea unor măsuri hotărîte și de lungă durată. Pornind de la lucruri „mărunte" Am pus — unui număr de persoane de diferite vîrste — întrebarea : „Ați trăit unele întîmplări — petrecute din vina dv. sau a altora — cu urmări neplăcute, de care v-ați dat seama, după aceea, că puteau fi evitate totuși destul de ușor Cîteva răspunsuri : î. SABIN, funcționar la întreprinderea de electricitate din Craiova : «Da ! Un exemplu este știut faptul că uneori, după o zi „mai grea“, simți nevoia să te odihnești mai mult, să te culci mai devreme seara. Ei bine, tocmai într-o asemenea împrejurare mi-a picat un musafir nepoftit. Ce era să fac ? Să-i spun că n-am chef de vizită ? Nu se putea ! Am căutat să întind din nou „coarda“ nervoasă, pentru a nu face impresia că vizita era complet nepotrivită. Și dacă omul ar fi avut „AL ȘASELEA SIMȚ“, lucrurile s-ar fi terminat repede și cu bine ; dar musafirul meu s-a întins la taifas ore întregi, iar noaptea respectivă am înscris-o la „capitolul pierderi“». C. M., laborantă din Craiova : «Intr-o dimineață, grăbită ca să nu întîrzii, am plecat îmbrăcată sumar, fără să fi observat — în prealabil — că afară este vreme rece și umedă. Am contractat o răceală pe care, la început, am tratat-o cu... indiferență. S-a transformat, însă, repede, în congestie pulmonară, cu medicație, concediu de boală și alte urmări neplăcute, de durată. „Mici necazuri“, spunem de obicei. „Nu trebuie să le punem la inimă !“. Evident, ele nu trebuie să ne producă o tensiune de durată, cu implicații asupra întregii sănătăți, dar... o „învățătură de minte“ este mai mult decit util să ne rămînă. Pentru ca ignorînd cu totul situațiile mărunte, putem ajunge, nu o dată, la întîmplări mai grave... MILTIADE IONESCU (Continuare în pag. a III-a)