Inainte, ianuarie 1969 (Anul 26, nr. 7415-7439)

1969-01-03 / nr. 7415

* T fi* Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou dragi tovarăși și prieteni, Cetățeni ai Republicii Socialiste România. Vom încheia, peste cîteva minute, încă un an de muncă, de rodnice eforturi creatoare, de succese și victorii pe drumul socia­lismului. Acum, înainte ca orologiul să sune sfîrșitul anului, pri­virile nu se îndreaptă spre 1969 cu încredere și optimism, cu hotă­­rîrea de a face să înflorească și mai puternic scumpa noastră patrie. în cursul anului 1968 s-a amplificat și s-a perfecționat activi­tatea în sfera producției de bunuri materiale, au continuat, dinamic, industrializarea socialistă a țării, modernizarea agriculturii, dezvol­tarea științei, artei și culturii, a sporit bogăția națională a poporu­lui român. Ca rezultat al creșterii venitului național, s-a îmbunătă­țit nivelul de trai material și spiritual al populației de la orașe și sate ; statul socialist a investit noi și importante fonduri pentru ri­dicarea economico-socială a județelor, orașelor și comunelor, pen­tru construcția de locuințe, pentru nevoile social-culturale ale oa­menilor muncii, în anul 1968, din inițiativa Comitetului Central al partidului, în țara noastră s-a desfășurat o intensă activitate social-politică pentru perfecționarea relațiilor socialiste de producție, a întregii or­ganizări a societății, pentru adîncirea democrației, întărirea legali­tății, promovarea fermă a principiilor de echitate și justiție socială, în procesul desăvîrșirii socialismului s-a cimentat și mai pu­ternic alianța dintre clasa muncitoare și țărănime, unitatea de ne­zdruncinat dintre muncitori, țărani și intelectuali, prietenia frățeas­că dintre poporul român și naționalitățile conlocuitoare, s-a întărit coeziunea națiunii noastre socialiste care pășește neabătut — sub conducerea Partidului Comunist Român — pe drumul larg al pro­gresului și civilizației. Dragi tovarăși, în fața tuturor stă sarcina îndeplinirii exemplare a planului celui de-al 4-lea an al cincinalului, însuflețite de un fierbinte pa­triotism, de hotărîrea fermă de a da viață politicii partidului, de a spori și mai mult puterea economică a patriei, organizațiile județene de partid, institutele de cercetare și proiectare, colectivele de oa­meni ai muncii s-au angajat, în cadrul unei ample întreceri pe țară, să depășească prevederile planului, să realizeze înainte de termen obiectivele programului de investiții, să sporească eficiența activi­tății economice și contribuția cercetării științifice la dezvoltarea patriei, îngăduiți-mi dragi tovarăși și prieteni, ca acum, în pragul Anului Nou, să vă felicit din toată inima și să vă urez tuturor — muncitori, țărani, intelectuali, oameni ai muncii fără deosebire de naționalitate, bărbați, femîci, tineri și vîrstnici, fii ai marii familii a României — succese strălucite în activitatea entuziastă consacrată înfloririi națiunii noastre socialiste, întărind continuu orînduirea­ nouă, punîndu-i tot mai deplin în valoare superioritatea, uriașele ei resurse de progres, ne înde­plinim nu numai o sacră îndatorire națională, ci și o înaltă obliga­ție internațională, contribuind la întărirea sistemului mondial al so­cialismului, la creșterea influenței ideologiei marxist-leniniste în lume, la sporirea forței marelui front antiimperialist Anul care a trecut a intrat în istoria zbuciumată a umani­tății, atît prin noi succese ale forțelor păcii, cît și prin eveni­mente care au întunecat orizontul vieții internaționale. In acest an a continuat războiul din Vietnam, au rămas deschise focare de încordare care periclitează pacea, toate acestea sporind senti­mentul de teamă și neîncredere în rîndul popoarelor. Am salutat încetarea bombardamentelor Statelor Unite ale Americii în Repu­blica Democrată Vietnam, dar trebuie mers mai departe pentru a se pune definitiv capăt războiului împotriva poporului viet­namez ; trebuie depuse noi eforturi pentru lichidarea conflictului din Orientul Mijlociu; în anul ce vine, interesele majore ale popoarelor impun noi și energice eforturi pentru soluționarea con­flictelor, pentru evitarea reeditării războiului rece, pentru destin­dere, pentru întărirea securității pe continentul european și în în­treaga lume, pentru a face să triumfe în viața internațională res­pectul dreptului fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, res­pectul principiilor independenței și suveranității naționale, ale ega­lității în drepturi între toate statele. Militînd activ în rîndul forțelor înaintate ale contemporaneității , România își va consacra și în viitor eforturile întăririi­ unității țărilor socialiste, a mișcării comuniste și muncitorești, creării unei lumi mai bune, mai drepte, instaurării unui climat de încredere și înțelegere între popoare, dezvoltării colaborării între națiuni pe terenul construcției pașnice, excluderii definitive a războiului din viața planetei noastre. Ne exprimăm convingerea că for­țele progresului vor reuși să zădărnicească planurile agresive ale reacțiunii, ale imperialismului, își vor afirma superioritatea, vor impune voința de pace a între­gii omeniri. Fie ca Anul Nou să aducă poporului român satisfacții tot mai mari în împlinirea aspirațiilor sale de fericire și prosperitate, să marcheze victorii noi în lupta popoarelor pentru pace și progres. înainte de a răsuna prima bătaie de ceas a Anului Nou, va adresez, tuturor, dragi compatrioți, tradiționala urare­­ strămo­șească : „La mulți ani“. Doresc fiecăruia ani mulți și fericiți, îm­plinirea dorințelor și aspirațiilor de mai bine ! Să ridicăm paharul pentru clasa muncitoare, țărănimea coope­ratistă, intelectualitatea patriei noastre, pentru întregul popor — eroic constuctor al societății socialiste , pentru Partidul Comunist Român, conducătorul încercat al națiunii noastre ; pentru propăși­rea materială și spirituală a României ; pentru socialism, pentru pace și colaborare între popoare ! I­I ANUL XXV NR. 7415 VINERI 3 IANUARIE 1969 4 PAGINI 30 BANI Ședința Comisiei Electorale Centrale In ziua de 31 decembrie 1968, Comisia Electorală Centrală s-a întrunit în prima sa ședință de lucru și a stabilit măsurile care urmează a fi luate în le­gătură cu desfășurarea cam­paniei electorale, potrivit Legii nr. 28/1966 privind ale­gerile de deputați în Marea Adunare Națională și în con­siliile populare. (Agerpres) Actualitatea internațională (în pag. a IV-a) i I­I în actualitate—producția anului 1969 Sporurile prom­cției înseamnă plusul de inițiativa și răspundere An de an, muncitorii și ca­drele tehnico-inginerești de la întreprinderea de prefabricate din beton Craiova s-au organi­zat mai bine, au muncit mai bine și ca o consecință a efor­turilor depuse, rezultatele mun­cii au înregistrat salturi calita­tive corespunzătoare. La aceas­tă vreme de bilanț și de pers­pectivă, în lumina sarcinilor mărețe ale celui de-al patrulea an al cincinalului, l-am solici­tat pe tov. ing. Ioan Milu — directorul întreprinderii — să ne răspundă la cîteva întrebări care angajează inițiativa și răspunderea în pregătirea acti­vității viitoare. — La ce nivel situați activitatea tehnico-econo­­mică din cel de-al treilea an al cincinalului ? — în comparație cu perioa­da 1966—1967, muncitorii, in­ginerii și tehnicienii din între­prinderea noastră au depus f­ism în mui muiii inii iiimmii în mii mii Mi/ E Convorbire cu tov. § E ing. IOAN MILU. = B directorul întreprinderii 5 B de prefabricate din beton = H Craiova § forturi susținute pentru organi­zarea mai bună a producției și folosirea, cu um grad sporit de eficiență, a spațiilor, supra­fețelor și mijloacelor de pro­ducție. Ca o consecință a or­ganizării superioare a muncii noastre, în al treilea an al cincinalului am obținut, pe aceleași suprafețe industriale, cu aceleași instalații și utilaje, un spor de producție cu 30 la sută mai mare decît în anul 1967. Ca urmare a nivelului sporit de organizare și conducere producției, unitatea noastră s-a a afirmat ca o întreprindere care își aduce tot mai mult contribu­ția la dezvoltarea economiei ționale, colectivele secțiilor no­s­tre de tuburi de presiune beton armat și beton celular , ■ teclavizat reușind să aiin indicatorii tehnico-econom proiectați. S-au realizat, de semenea, productivitatea mui și prețul de cost la secția prefabricate, în restanță fii, în etapa actuală, indicat o producție fizică, unde exi o realizare de circa 90 sută. Cu toate lipsurile și un­tățile întîmpinate în nun­roase compartimente, totuși, reușit să se realizeze sarcin de plan anuale, sa produc globală și marfă, înainte termen. Prin acest succes a­­livrat suplimentar peste 6­0 de tuburi de presiune în co­valență de diametru 600 mm Convorbire consemnată de ing. GHEORGHE FLOREA (Continuare în pag. a III-a) REVELION IS )<fi> Dialog de revelion Reportajul nostru este, de fapt, o continuare a dialogu­lui cu cititorii din ultima zi a anului 1968. Am consem­nat atunci cu îndreptățită fervoare numeroase fapte de bilanț, am destăinuit mărtu­risirile cititorilor dornici de și mai multă fericire în noul an, am consemnat lapidar pregătirile de revelion... Și-a­­poi, apoi ne-am dat întîlnire, cu urări și îmbrățișări fră­țești, în noul an. In timp ce dumneavoastră, stimați cititori, începeați os­pățul, noi am pornit la drum, în calea lui ’69, la locurile revelioanelor, pe străzile o­­rașelor și pe ulițele satelor, pe uriașe șantiere și pe cîmpii întinse, însoțindu-ne cu flăcărașii plugușoarelor și sorcovei, vasilcăi și uratului cu grîușor. Înainte ca orice oaspete să deschidă prima sticlă cu vin ori cu șam­panie, deja carnetul de reporter era plin cu impresii covîrșitoare. Am notat febri­litatea circulației pe străzi, avalanșa de neoprit a bucu­riei și emoției, incandescența luminilor învăluitoare... Și — de ce n-am spune! — la un răgaz (cam îndelungat, ba­­tă-l să-l bată de autobuz­u1 că nu mai venea nici într-o seară de asta!), ne-am pro­pus chiar gîndul temerar de a calcula volumul de rimei, pudră și lavandă folosite pe metru patrat de suprafață lo­­cativă, numărul purceilor cu măr în gură și al claponilor bine frăgeziți (calcul rapor­tat la fiecare locuitor al Cra­­iovei în parte), ca și cifrele — de-a dreptul astronomice — ale consumului de extrase tonifiante din bobul de stru­gure și prună zemoasă... Așa­dar, am drumețit în toate locurile județului, pur­­tîndu-ne bucuria și îndatori­rile reportericești pe itinera­­riile Revelionului, cu neuita­te popasuri la ceasul tradi­ționalei ridicări a cupei cu vin întru cinstirea noului an... „Partidului—mulți ani!” Noul an pășea către noi în pasul sacadat al acelor cea­sornicului cînd, la masa de revelion a muncitorilor, teh­nicienilor, inginerilor și func­ționarilor de la I.S.C.M. și Combinatul chimic, a răsu­nat — de-a dreptul tunător — corul de glasuri care-l în­­tîmpinau cu urări, îmbujorați de emoție, cu inimă năvalni­că, oamenii ascultaseră con­centrați mesajul cald și în­­suflețitor adresat întregului popor, prin radio și televi­ziune, de către tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Ultimele sale cu­vinte au fost acoperite de o­­vațiile puternice, din inimă pornite, cascade ale unei largi revărsări a bucuriei, în mijlocul pocnetelor do­purilor scoase din butelcu­­țele cu vin de viață lungă și al pocnetelor de harapnic, Marian Lebejoară — unul dintre artiștii amatori ai com­binatului — a înălțat urări de Anul Nou : „Partidului — mulți ani ! El ni-i părinte, El ni-i lumină, pîine și izvor, Din el sorbim puterea cre­atoare, El ne clădește strălucit destin ! Partidului și fericirii noas­tre. Să închinăm solemn cupa cu vin !“ Cupele s-au înălțat, sărbă­torește, închipuind parcă — prin urcatul lor sacadat — solemnitatea unui raport, vi­goarea unui angajament. E­­moționați, am trecut în re­vistă această paradă a ini­milor larg deschise și a gîn­­durilor vulturești. Am ascul­tat apoi urările de plugușor adresate lui Ion Parîia, Ște­fan Tudor, Dumitru Aurel, Ștefan Tutu, Ion Petrescu, inginerului Murar și altor oameni de ispravă dintre con­­structori și dintre cei ce pro­duc azotații hrănitori ai pă­­mîntului. I-am auzit închi­­nînd pentru succese și spo­ruri noi. Ne-a plăcut să re­cunoaștem, laolaltă cu toți oaspeții, că orchestra „14 ca­rate“ își merită numele și că inventivitatea organizatorului cultural Vasile Pașcovski me­rită toate felicitările. Apoi, i-am zărit pe ei, cei doi­ închinau cupele, fără cu­­vînt de urare, își vorbeau din ochi. Intuiesc ce și-au spus. Mi-am amintit că, în urmă cu doi ani, tot la un reveli­on, au închinat la fel. Costel Badea, mecanicul pompagiu, a trebuit să­ plece apoi să-și (Continuare în pag. a II-a) ■.V.W.WAV.W.V.V.V.WAV­.W­.'.VJ­.V.WAW.W.W­AWVWWUWVWAW. '.WAV.MV.W.V.ViV.VVVW.W.’.'.V.V.V.'.' Un studențesc „La mulți ani“ In viitoarea dan­sului chimiștilor craioveni Foto : S. Gabriel La datorie, în noaptea Anului Noi Noul an își vestea sosirea, întîmpinat de oamenii strînși în fața meselor încărcate cu bunătăți, în mîini purtînd paharele pline cu licori miresme. Ecoul muncii zăcuse pe schele, în funduri de mină, uzine și pe șantiere. Mașina și plugul se odihneau, pentru ca-n pacea aceasta a oc­nei să prindă noi puteri pentru noul an. La clipa de punte dintre cei doi ani, peste oraș s-a auzit sunet de sirenă, deși uzinele nu lucrau ; la maternitatea orașului a răsunat strigi primului nou născut ; pe străzi, șoferii de taximetre și-au acordat claxoanele după „la“-ul grav al glasului din zeci de flaute, încălcînd — cu a celor mai intransigenți agenți ai circulației — legea interzicerii claxonatului. Toate acestea arătau că nenumărați oameni sînt la datorie, la locul lor de muncă, dedicînd anului nou hărnicia lor dintotdeauna. Mulți au întîmpinat anul nou pe schele, la posturile de com­andă, cu casca telefonică la ureche, la căpătîiul bolnavilor, de pază în întrepr­deri și instituții, „de rînd“ în taximetre și autobuze, făcîndu-și cu deplinătate datoria diurnă, înnobilați de bucuria acestui superb festiv­al noi dintre ani. Cînd s-a născut o nouă sondă Un sunet scurt de telefon, A­­lexe Nica, inginerul șef al Între­prinderii de foraj Craiova, ri­dică receptorul, primește comu­nicarea făcută și­ apoi șoptește celor din funu său, triumfal. — Maistrul Burada ne anunță că sonda 8505 a intrat în pro­ducție ! Bucurie generală, dar fără zgomot. Toți se apropie de re­ceptor și ascultă noutatea. Oa­menii aceștia — specialiști în fo­raj, care au ridicat adevărate păduri de schele în Dolj și în alte locuri ale țării — manifestă, parcă, bucuria inedită a începu­tului. Li se pare cu atît mai sim­bolic faptul că, o dată cu cele douăsprezece bătăi ale lui Cro­nos, s-a născut o nouă sondă... Fiecare își imaginează limpe­de totul, li văd pe oamenii noii sonde — pe inginerul Cornel Iordache, pe maistrul Constan­tin Burada și pe ceilalți — u­­nindu-se în efortul decisiv, sub ninsori albe, pline de promoroa­­că, le văd cu obrajii îmbujo­rați, strîngîndu-se în brațe de bucurie, admirîndu-și treaba bi­ne făcută, primele roade din noul an. ...Un nou­ apel scurt, telefonic. De la son­da 812, maistrul Ion Dobre transmite comandamentu­lui special aceeași veste a tri­umfului. — Fari­an ! Vă felicităm din toată inima! Transmite asta bă­ieților și închină miine cu ei un­deca de vin... Bravo, băieți... La mulți ani! Cuvintele de urare aleargă spre cîmpurile celor două son­de, cu pașii de telegar al tele­­grafului. De la capătul firului se aude un „vă mulțumesc“ o­­bișnuit, care pare a fi un răs­puns solemn, ca la marile pa­­răzi... CU de încărcare de sensuri și simboluri sunt vorbele și faptele în această noapte tradițională !... Glas de prunci și joc de lunci — Încă un flăcău, țării! Și ce flăcău !? Medicul ginecolog Paul Ge­­nescu rosti grav, cu inimă plină, această veste: la maternitatea din Craiova se năștea primul copil din noul an! Un flăcău falnic, rotofei și cu multă p­sonalitate masculină (Dovna țipetele ascuțite cu care-și ves sosirea pe lume). Mama pruncului — Emi Bărbuică, muncitoare la fahr de confecții din Craiova — privi copilul cu ochii umezi surise cu recunoștință către n­didii din jurul său. „V-aș n, să-l anunțați și pe soțul­­ TOMA FIRI (Continuare în pag. a II Majorarea noului salariilor și experimentarea sistem de salarizare în învățămînt O profundă expresie a grijii partidului și guvernului pentru cadrele didactice In numeroase școli generale și licee, școli profesionale și tehnice, Universitatea din Craiova au avut loc entuziaste adunări ale membrii corpului profesoral în cadrul cărora participanții și-au exprimat depli­necunoștință în legătură cu noile măsuri ale conducerii partidului și g­vernului privind majorarea salariilor și experimentarea noului sistem salarizare din învățămînt. Redăm in continuare cîteva aspecte de la acel adunări. ■WAWAWAW/AW.SW.SW^JAVW.'.WW.V.'W.W.V în aula Universității din Cra­iova, adunarea cadrelor didactice a dezbătut Hotărîrea Consiliului de Miniștri privind majorarea salariilor și experimentarea no­ului­ sistem de salarizare în în­tregul învățămînt. Cu acest pri­lej, conf. univ. Tiberiu Nicola, prorector al Universității,­ a fă­cut o succintă expunere asupra principiilor care au stat la baza elaborării acestei Hotărîri. Vor­bitorul a scos în evidență faptul că noul sistem prevede ca salari­zarea să se facă în raport cu funcția îndeplinită, pregătirea cerută pentru ocuparea ei, stagiul în învățămînt, calitatea activită­ții instructiv-educative și Științi­fice, gradul didactic obținut și condițiile specifice de activitate. Vorbitorii care au luat parte la discuții au reliefat importanța acestei Hotărîri pentru ridicarea continuă, pe trepte superioare, a învățămintului de toate gradele. Prof. dr. docent Nicolae Rădu­­lescu, prorector al Universității, a spus printre altele: „Interpre­tez această măsură ca o posibi­litate de ridicare a nivelului de trai, dar în același timp și ca o recunoaștere și apreciere din partea Partidului Comunist Ro­mân a muncii și rolului cadrelor didactice în construcția societății socialiste. In același timp, aceas­tă acțiune reprezintă și o justă diferențiere a muncii cadrelor didactice în raport cu pregătirea, vechimea și munca depusă“. Conf. dr. Victor Oncescu, de la Facultatea de studii e­­conomice, a subliniat, de aseme­nea, criteriile care au stat baza elaborării hotărîri­i și a ex­la­primat hotărîrea de a depune toate eforturile pentru continua ridicare a învățămintului supe­rior. Conf. univ. ing. Silviu Puș­­cașu, de la Facultatea de electro­tehnică, a insistat asupra carac­tului stimulativ al Hotărîrii, și liniind eforturile și­­ sibilitățile pe care le au folosirea mai judicioasă bazei materiale pentru ca și această cale să contribuie în­­ cît mai eficient la traducerea viață a prevederilor Hotărî Au mai luat cuvîntul conf. Ion Comeș și conf. Marin Tud în încheiere, conf. dr. Ion­­ leș a dat citire unei telegra adresate C.C. al P.C.R. în a se spune, printre altele: -R punzînd grijii deosebite pe c partidul o acordă învățăminte. de toate gradele, cadrele did­tice ale Universității din Crai­ se angajează să-și concentreze treaga energie și pricepere i­ul­irii și educării noilor gen­ur­i de studenți, pregătirii unor s­­cialiști de înaltă valoare, cetăți devotați, capabili să rezolve succes sarcinile mari pe care ridică opera de edificare a soc­lismului în țara noastră“. ★ Intr-o însuflețită adunare, drele didactice de la Liceul 3 din Craiova și-au exprit deplina satisfacție față de centa Llotărîre a Consiliului Miniștri — expresie a grijii i­manente a conducerii de par­ti de stat pentru școală și pen­tru îmbunătățirea condițiilor de trai ale cadrelor din învăță­­mint. Prof. Dumitru Ciocîrlan a a­­rătat că recenta întărire este încă o dovadă de înaltă apreci­ere pe care o dau partidul și în­tregul popor misiunii de răs­pundere încredințată corpului didactic — aceea de instruire și educare a tinerei generalii. (Continuare în pag. a III-a)

Next