Inainte, august 1969 (Anul 26, nr. 7594-7620)

1969-08-01 / nr. 7594

Din proiectul Directivelor Congresului al X-lea al Parti­dului Comunist Român pri­vind planul cincinal pe anii 1971—1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei na­ționale pe perioada 1976—1980 Proletari din toate țările, uniti­ve! kainte Combinatul chimic Craiova MARI SPORURI DE PRODUCȚIE WWAWAWAWAVJV.V.WAV.W.­AWAVJV^.V . In primul semestru al anului t o producție globală suplimentară de peste 146 milioane lei față de realiză­­rile aceleiași perioade a anului trecut ( in comparație cu costurile plani­ficate­ conform dotației) s-a înregis­trat o economie efectivă de 13 51. 000 lei Muncitorii și cadrele tehnico-inginerești din marea platformă a chimiei craiovene, mobilizați de exemplul comuniștilor, rapor­tează, în aceste zile premergătoare Congresului al X-lea al parti­dului, că sarcinile de plan revenite în primul semestru al celui de-al patrulea an al cincinalului au fost depășite cu 0,21 la sută, ceea ce reprezintă un spor al producției globale, comparat cu ni­velul primului semestru al anului trecut, de peste 146 000 000 lei. Important de subliniat este faptul că acest succes a fost influențat de creșterea productivității muncii cu 1,05 la sută față de sarcina de plan. In această perioadă de bilanț și însuflețitoare întrecere socia­listă, chimiștii craioveni au obținut însemnate sporuri de produc­ție, față de primul semestru al anului trecut. Astfel, la îngrășă­minte­ cu azot au obținut 2138 tone, la amoniac — 1610 tone, la a­­cetilenă din gaz — 6448 tone, la butanol — 5928 tone, la acid acetic — 4430 tone. La aceste însemnate sporuri de producție se adaugă, de asemenea, eficiența economică a întregii activități a combinatu­lui. Cheltuielile la 1000 lei producție marfă au fost diminuate față de plan cu 51,55 lei, iar comparativ cu aceeași perioadă din 1968 s-au redus cu 492,60 lei. Față de dotația planificată pentru primul semestru al anului, s-a înregistrat o economie efectivă de 13 518 000 lei. In acest al doilea semestru al anului 1969, chimiștii din noua platformă vor contribui la sporurile de producție ale combinatului cu 90 000 tone amoniac, 88 000 tone azotat de amoniu, 69 000 tone uree etc., ceea ce, valoric, reprezintă 20,7 la sută din planul anual de producție. Acestea toate sunt doar o parte din succesele cu care chimiștii craioveni întâmpină Congresul partidului. In Intîmpinarea celui de-al X-lea Congres Intensă activitate politică, efort creator, adeziune deplină la mărețul program al partidului Cibernetica si afirmarea ei in viata economică Revoluția tehnico-științifică pe scară mondială, care se îm­bină cu transformările structu­rale ale societății, aduce știin­ța pe primul plan al activității sociale, promovînd-o la rangul de factor determinant al pro­ducției. In proiectul de Directive ale Congresului al X-lea al Parti­dului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971— 1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei naționale pe perioada 1976—1980 se arată că „în condițiile revoluției teh­­nico-științifice contemporane, dezvoltarea economiei depinde într-o măsură tot mai mare de ridicarea potențialului știin­țific și tehnologic, de capacita­tea de a introduce în practica economică și socială cuceririle științei și tehnicii“. Directivele prevăd că cercetările în dome­niul economiei aplicate vor ur­mări promovarea metodelor a­­vansate de planificare, condu­cere și organizare a proceselor economice, bazate pe mijloacele moderne de calcul și prelucra­re a datelor , se­­ vor extinde cercetările de cibernetică econo­mică și cele de informare eco­nomică, de conducere și ges­tiune a întreprinderilor. LASCU­RICU asistent­ă Universitatea Craiova In accepțiunea actuală, ciber­netica este o știință nouă, care se afirmă din ce în ce mai mult ca o știință a legilor de comandă, comunicație și control în organismele vii, în sistemele tehnice, în procesele economi­ce, considerate ca sisteme dina­mice complexe, a căror acțiune se desfășoară în conformitate cu un scop bine definit. Ea a apărut din necesitatea de cu­noaștere și de punere în valoa­re a proceselor de informație și de comandă, evoluția ei da­­torîndu-se dezvoltării rapide a tehnicii moderne de producție și de calcul. Cibernetica folo­sește din plin metodele moder­ne ale matematicii, cum ar fi t­­eoria mulțimilor, analiza facto­rial, teoria probabilităților, teoria jocurilor strategice. In același timp, dezvoltarea ciber­neticii a contribuit la apariția unor noi ramuri ale matemati­cii : teoria informației, progra­marea matematică, logica ma­tematică. In consecință, ciber­netica poate fi definită ca un complex de discipline teoretice experimentale și aplicative, care dezvoltă teoria modelelor dina­mice ale sistemelor complexe de comandă, reglaj, control de execuție, și aplicațiile acestei teorii in știință și practică. In ce privește sistemele com­puse din organisme economice, pe acestea le găsim în domeniul ciberneticii economice. Ciberne­tica economică este considerată ca o știință care, pe baza cu­noașterii legilor obiective ale dezvoltării sociale, studiază sis­temele și procesele de comandă și control din economie, elabo­rează sistemul informațional e­­conomic necesar perfecționării metodelor de conducere a eco­nomiei. Cibernetica economică studiază și elaborează procese de informare, transmitere, păs­trare și codificare a informa­ției economice, metodele și dis­pozitivele de prelucrare a aces­teia. S-a stabilit că economia — de la întreprindere pină la eco­nomia națională în ansamblul ei — poate fi privită ca un sis­tem cibernetic, cu un înalt grad de organizare și complexitate (Continuare în pag. a IlI-a) Start în concursul hipic internațional "Așa cum am mai anunțat, azi la orele 16, pe baza hipică din Parcul poporului va avea loc proba de deschidere a con­cursului hipic internațional de la Craiova. Interesanta com­petiție internațională va con­tinua și în după-amiaza zilei de mîine, precum și duminică dimineața. Concursul cuprinde șase probe hipice care se vor con­suma în cele trei zile, fiecare dintre probe fiind răsplătită cu un premiu. Pentru întrecerile de azi se acordă premiul Loto-Pronos­­port. Concurenții vor trebui să învingă 12—14 obstacole pînă la 1,30 m înălțime, vite­za minimă fixată fiind de 400 m/minut. Călăreții nu pot în­căleca mai mult de doi cai. Tot azi vor avea loc și între­cerile pentru premiul Consi­liului popular județean Dolj. Probele vor fi aceleași, cu ex­cepția că sportivii sunt obli­gați să folosească un singur cal (parcurs american).­­ Mîine, în cea de a doua zi concursului, pentru prima probă (Releu de doi călăreți) se va acorda premiul Consi­liului municipal al sindicate­lor și al Comitetului munici­pal U.T.C. Pentru cîștigarea următoarei probe a zilei (for­ță) se acordă premiul Consi­liului popular municipal Cra­iova. Călăreții și caii partici­panți în această întrecere vor întîlni obstacole succesive o­­bligatorii. Duminică, de la orele 9 di­mineața, concurenții se vor în­trece pentru premiul Federa­ției Române de Călărie și al Uzinelor „Electroputere“. Ei vor avea de luptat cu 14—16 obstacole pînă la înălțimea de 1,40 m. Aici menționăm și pro­ba intitulată Premiul Națiuni­lor, care se va desfășura pe echipe compuse din patru că­lăreți, fiecare cal, încălecat de același călăreț, urmînd să par­curgă de două ori traseul res­pectiv. In încheierea concursului se dispută premiul consiliilor (ju­dețean și municipal) pentru e­­ducație fizică și sport și așa numitul parcurs de adio. In a­­ceastă ultimă probă nu vor a­­vea dreptul de participare caii clasați pe primele trei locuri în probele 1, 2, 3 și 4 și nici cei care au luat parte la cea de a cincea probă. Așa cum am mai anunțat, alături de cei mai buni călă­reți români (de la Dinamo și Steaua București, de la Plo­iești, Iași, Cluj) participă spor­tivi de valoare internațională din Turcia și Iugoslavia. ■ [UNK] VINCRI 1 AUGUST 1969 ANUL XXV Hr. 7594­4 PAGINI 30 BANI Sărbătorirea celei de-al 21090ioe-lea cetățean al Republicii Socialiste România Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliu­lui de Stat, a primit joi di­mineața, la Palatul Republi­cii, familia celui de-al 20 000 000-lea cetățean al pa­triei noastre. La festivitatea ce a avut loc cu acest prilej au luat parte tovarășii : Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Chivu Stoica, Paul Niculescu- Mizil, Virgil Trofin, Ilie Ver­­deț, Janos Fazekas, Petre Lu­­pu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Mihai Ge­re, Dumitru Popescu, Vasile Patilineț, Ion Pățan. Au participat, de asemenea, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, condu­cători ai unor organizații ob­ștești: Tovarășul Gheorghe Năsta­­se, prim-secretar al Comitetu­lui județean Argeș al P.C.R., președintele Consiliului popu­lar județean, a prezentat to­varășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți conducători de par­tid și de stat pe cel de-al 20 000 000-lea cetățean al Re­publicii Socialiste România, Daniel Marius Stănciulescu, născut în ziua de 20 iunie 1969, ora 5 dimineața, pe me­leagurile argeșene, și pe pă­rinții săi, Alexandra Stănciu­­lescu, profesoară de istorie la Școala generală din satul Sur­­dulești, județul Argeș, Gheorghe Stănciulescu, mais­is­tru la întreprinderea de po­duri metalice și prefabricate din Pitești. Luîndu-l în brațe pe micul cetățean al patriei și sărutîn­­du-l părintește, tovarășul Nicolae Ceaușescu l-a felicitat și i-a urat „să trăiască fericit în comunism“. Felicitînd căl­duros pe mama și tatăl copi­lului cărora le-a urat „să-i dea o creștere cît mai bună“, tovarășul Nicolae Ceaușescu a oferit daruri sărbătoritului. Emoționat, exprimîndu-și fe­ricirea de a fi tatăl celui de-al 20 000 000-lea cetățean al țării, Gheorghe Stănciulescu a adresat calde mulțumiri con­ducerii partidului, guvernului, tovarășului Nicolae Ceaușescu, pentru căldura manifestată față de creșterea și educarea copiilor în patria noastră, pentru grija față de viitorul fericit al întregii națiuni. Tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și cei­lalți conducători de partid și de stat ciocnesc apoi cîte o cupă de șampanie cu părinții copilului, închină în cinstea sa, urîndu-i sănătate și feri­cire ; conducătorii se fotogra­fiază și se întrețin îndelung cu mama și cu tatăl micului locuitor al României. Printr-o fericită întîmplare, nașterea celui de-al 20 000 000- lea cetățean al României s-a petrecut în preajma celei de-a 25-a aniversări a elibe­rării patriei noastre, fapt ca­re îi conferă o semnificație deosebită. Un procent de 42 la sută din întreaga populație a țării îl alcătuiesc astăzi ce­tățenii născuți după 23 August 1944, cetățeni crescuți în anii regimului socialist, în orîndui­­rea în care a fost lichidată pentru totdeauna exploatarea omului de către om. România, cu o populație de peste 20 milioane de locuitori, se înscrie în prezent, din punct de vedere demografic, printre primele 9 țări din Eu­ropa și în primele 29 țări de pe glob. La Craiova, T.C.L. a terminat construirea primei întreprinderi de reparat utilaj comer­cial din țară. Amplasat in zona Industrială din partea de est a municipiului, noul obiectiv — in suprafață de circa 3 000 mp — se Înscrie printre realizările importante obținute In cinstea celui de-al X-lea Congres al P.C.R. Construcția este realizată din ziduri portante de beton și forme metalice. Halele sunt prevă­zute cu încălzire centrală, aer condiționat, ves­tiare și grupuri sociale moderne. In hala cen­trală se va organiza procesul de reparație a agregatelor frigorifice și utilajelor comerciale. In prima etapă sunt amenajate spațiile pentru atelierele de bobinaj electric, reparat și confec­ționat firme și reclame luminoase, reparații și întreținere auto, case de marcat și tonomate, reparații la aparate de măsură și control. În­cărcat acumulatori. In etapa a doua se prevede extinderea activității și asupra reparațiilor la electrocare, electrostivuitoare și transpalete, confecționării de mobilier comercial și amena­jarea unei secții de cromaj și nichelaj. Un sec­tor de mecanică va asigura execuția diferitelor operații de strungărie, lăcătușerie și sudură ce­rute de procesul tehnologic. Recepția și expe­diția produselor se vor face intr-o hală special amenajată. Cei peste 200 de salariați, ciți vor lucra aici vor dispune de condiții optime de muncă. Totodată, s-a trecut la asigurarea unei baze tehnico-materiale corespunzătoare, la organiza­rea unor schimburi de experiență și constitui­rea formei organizatorice a întreprinderii , a început deja procesul de reparație in noua for­mă de organizare. Aceasta va determina ca planul de producție pe semestrul doi să înregis­treze o creștere de 250 la sută. Grupul școlar comercial din Craiova, ținînd pas cu cerințele etapei actuale, a pregătit timp de trei ani cadrele necesare noii unități. Prima promoție de 14 frigotehniști s-a și prezentat la noul loc de muncă, unde, alături de tehnicieni cu experiență mai îndelungată, vor fi sprijiniți să-și desăvârșească cunoștințele teoretice și practice. DUMITRU PÎRVU de la Direcția comercială județeană — Dolj curier cotidian . Mașini agricole pentru expozițiile și tîrgu­­rile internaționale în prezent, la Uzina „7 No­iembrie“ dlin Craiova se fac ultimele pregătiri în vederea trimiterii de mașini agricole care vor participa la expoziții­le și tîrgurile internaționale de la Teheran, Lima, Zagreb, Sa­lonic, Plovdiv, Praga, Brno și Bagdad. Printre mașinile agri­cole care vor fi expuse, se a­­flă semănători universale de tip SU-29, remorci cisternă RC-3, 6, grape stelate și ma­șini de împrăștiat îngrășămin­te MIC-1. De la începutul anu­lui și până acum, produsele u­­zinei craiovene au participat la 18 expoziții și tîrguri inter­naționale organizate în țări de pe patru continente. Peste tot ele s-au bucurat de o bu­nă apreciere.­ ­ Tractoare forestiere dirijate de la distanță Sectoarele Craiova, Filiași și Calafat din întreprinderea fo­restieră Craiova au fost în­zestrate în ultima vreme cu mecanisme de o construcție cu totul deosebită. Este vorba de cinci tractoare de 65 CP livra­te de Uzina metalurgică Ti­mișoara, prevăzute cu trolie cu comandă electropneumati­­că, cu două diferențiale­ etc. Specificul aparte al acestor mecanisme forestiere constă în aceea că pot fi dirijate de la distanță. Suceava - redimensionarea unui peisaj acerc o sfială, fireas­că de altfel, scriind despre registrul a­­dinc semnificativ al Țării de Sus, inega­labilă vatră istorică și folclorică ce condensează intr-un perimetru relativ res­­trins, o copleșitoare spiritua­litate. I-au fost dedicate mii de pagini de o căldură emo­ționantă, drumurile ei memo­rabile au fost străbătute vor fi reluate — pentru a ce­și la oară ? — de mii de turiști, pentru că aici, în ape repezi și falnici munți, în fantastice păduri și poetice oricine, in albastre liniști, istoria și poe­zia coexistă intr-o nestrămu­tată și organică osmoză. De aici, de pe meleagurile cu to­ponimii de baladă s-au ridicat bărbați iluștri care au incrus­tat urme adinei în istoria și cultura neamului. Adresîn­­du-se deopotrivă minții și i­­nimii omului, ținutul Sucevei respiră in atmosfera de nobi­lă interiorizare a vestigiilor istorice și se edifică perpetuu la temperatura evului socia­list. Am revăzut aceste locuri și, asemenea multora, le voi reintîlni, fiindcă, cu fiecare prilej, senzația proaspătă a i­­neditului se păstrează neștear­­să, alimentată fiind de cobo­rirea, mereu alta, in tezaurul monumentelor, generos răsări­te pe solul fertil al Țării de Sus, sau de spectaculoasa me­tamorfoză plămădită in inten­sitatea anilor noștri. u ce sa începem, ofe­­rind o selecție a op­țiunilor ? Cu vestite­le mănăstiri ce pre­lungesc in contempo­raneitate ecourile u­­nor timpuri greu memorabile, cu seculare păduri, tăcute și grave, bătrine și solemne ? Sau cu epicentrul acestui județ, municipiul Suceava, in care dimensiunile noului au forțat form­e urbanistice din cele mai moderne, plantate preg­nant și trainic, inoculindu-ți ciudata senzație a unei așe­zări crescută peste noapte ? ...Eram la Putna, sub un nostalgic crepuscul solar ; ver­dele silvestru părea estompat, coamele obcinelor, respirau domol aburul înserării, iar pe malul apei coborau turme de oi și vite într-o necurmată li­niște. Dangătul clopotelor răz­batea, ritmic și grav, dintre zidurile bătrinei mănăstiri, ca o nestinsă chemare a celui ca­re, cu peste patru secole și jumătate în urmă, scrisese o filă de aur in zbuciumata is­torie a Moldovei. Priveam ma­siva fortăreață ctitorită de Ștefan cel Mare și ochii îmi stăruiau cu frenezie asupra broderiilor găzduite de muzeu, ca un mesaj peste secole trans­mis de o artă surprinzătoare prin forța sugestiei. Inspirație bizantină, motivație mistică ? Nicidecum, revendicîndu-le ca pretext inițial, meșterii, mari anonimi necatalogați de isto­rie, s-au apropiat de filonul proaspăt al artei populare, preluînd motive, detalii din portul țărănesc al timpului. Figurile sunt dominate de o vie expresivitate, compozițiile inspiră echilibru și monumen­talitate , decupaje din perma­nențele vieții au fost imorta­lizate pe asemenea simple pri­­ze, după cum la Voroneț tră­iești sentimentul că imensa cu­polă a cerului de un albastru magnetic s-a prelins pe zidu­rile celebrului monument de arhitectură. Alături de cea a Humorului, mănăstirea Voroneț reprezintă o chintesență a gîndirii arhi­tectonice din Moldova secole­lor I­ V și LCV1, plasată intr-un cadru natural, în care, este deportat de ROMULUS DIACONESCU (Continuare în pag. a III-a) c HaBB (■ [UNK]BB Siain­Higisgiisia Beaiiun­fK ViiaQaaQsaB HiiaaSiainsiu^^siiisii­ian i iii La I.A.S. Băilești și Moțăței S-au termi­nat arăturile de vară Acționînd cu toate forțele la eliberarea terenului de cul­turile păioase, întreprinderilor mecanizatorii agricole de stat Băilești și Moțăței au reu­șit să incheie zilele trecute și campania arăturilor de vară. Numai la I. A. S. Băilești au fost arate 2090 de hectare, iar la Moțăței 980. Pe terminate cu arăturile sunt și mecaniza­torii întreprinderii agricole de stat Rast, precum și cei de la I.A.S. Sadova. Pînă acum, în întreprinde­rile agricole de stat de pe raza județului Dolj, ce aparțin Trustului zonal Craiova, au fost executate arăti^i adinei de vară pe 16.020 de­ hectare și au fost totodată însămînțate cu culturi duble în peste 7000 de hectare, miriște ( Furaje pen­tru hrana animalelor în multe din cooperativele agricole de producție din ju­dețul nostru, consiliile de con­ducere manifestă o deosebită grijă pentru asigurarea fura­jelor necesare hrănirii anima­lelor proprietate obștească pe perioada de stabulație. In a­­cest scop a fost intensificată acțiunea de strîngere a finului de lucernă, reușindu-se să fie cosite pentru a doua și a treia oară mai bine de 25.100 de hectare. De asemenea, în mul­te unități agricole a început și acțiunea de însilozare a fura­jelor verzi, asigurîndu-se pînă acum peste 7000 de tone fu­raje verzi însilozate.

Next