Inainte, octombrie 1969 (Anul 26, nr. 7646-7672)

1969-10-01 / nr. 7646

ANUL XXVI NR. 7646 MIERCURI 1 OCTOMBRIE 1969 4 PAGINI 30 BANI Astăzi (1 octombrie), în jurul orei 12,00, pos­turile noastre de radio și televiziune vor tran­smite, în direct, mitin­gul ce va avea loc în Capitală cu ocazia des­chiderii noului an uni­versitar 1969—1970. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL FM ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Proletari din toate fän­ie, uniti-vâ­­d LA PORȚILE mui MOL­AM UNIVERSITAR ...Prima zi a unui guri ai tinerilor care amfiteatre și laboratoare, vechi, se fac proiecte și puțului de an universitar, decupaje din preocupările și studenți, octombrie calm și fecund. Craiova recapătă animația specifică, sub pașii și­­intră, cu emoțiile începutului, sub cupola Almei mater. Din nou în în biblioteci și la club. Se leagă primele cunoștințe sau se reîntîlnesc cele se înfiripează idealuri. As­tăzi, Craiova va retrăi vib­rația atmosferei înce­­împărtășind din fastul tin­erilor studioși. In cele ce urmează, oferim cîteva pentru noul an universi­tar, mărturisiri destăinui­te deopotrivă de profesori . Casele pionierilor își reiau activitatea Azi va avea loc In sala ci­nematografului „33 Decem­brie" din Craiova deschide­rea festivă a activității Casei pionierilor. Vor participa pio­nieri, foști pionieri, părinți, comandanți de unități, condu­­cători de cercuri.. Festivități similare vor avea loc și la Calafat și Băilești. ■ 0 inovație—500000 lei economii!... In cadrul atelierului me­canic uzinal de la Combina­tul chimic Craiova, sculerul matriței Gheorghe Vîlceanu a realizat o prețioasă ino­vație. Confecționînd o ma­triță specială formată din 23 de repere, el a putut executa cu ajutorul ei talere perfora­te. Acestea înlocuiesc o can­titate de peste 100 mc cheres­tea din care, în mod obișnuit, se confecționau „riglele“ ne­cesare fabricii de amoniac. Avantajele noii inovații se materializează în scurtarea substanțială a timpului de execuție și obținerea unei economii de material echi­­valenat cu peste 500 000 lei# H Extinderea rețelei rinse onsi­­sului de po­­ana­­con­­omiei e de intru o vor tică. ADUNĂRI GENERALE lail­i SAU AmAI tEORI FEROVIARE UNOR SOLICITĂRI COMPLEXE • în primele opt luni ale anului, producția globală exprimată în zo­ne kilometrice convenționale a fost depășită cu 1,48 la sută, iar traficul de marfă cu 2,51 la sută. • Calitatea exploa­tării s-a materializat în in­dicatori îmbunătățiți, în­cărcătura statică a sporit cu 1,1 la sută, viteza medie comercială a trenuri­lor de călători cu 5,1 la su­tă etc. TRANSPORTURILE LA VREMEA Adunarea generală a repre­zentanților salariaților din Re­gionala de căi ferate Craiova a constituit prilejul unei ample a­­nalize a felului în care comite­tul de direcție a reușit ca, sub îndrumarea organelor și orga­nizațiilor de partid, cu sprijinul acestora, să asigure participarea ceferiștilor la folosirea mai bu­nă a capacităților de transport feroviar, mărirea tonajului pe trenuri, creșterea vitezei tehnice și comerciale, lichidarea imo­bilizării vagoanelor la încărcare­­descărcare și a transporturilor încrucișate. In lumina acestor sarcini de amplă rezonanță eco­nomică și politică, darea de sea­mă prezentată de către tov. ing. Vasile Bulucea, director regio­nal, a evidențiat faptul că în perioada analizată, planul de transport exprimat în zone ki­lometrice convenționale a fost realizat la proporție de 101,48 la sută, la traficul de marfă în­­registrîndu-se o depășire de 2,51 procente. încărcătură statică s-a îmbunătățit cu 1,1 la sută, vi­teza medie comercială a trenu­rilor de călători a crescut cu 5,1 Trafic feroviar procente, iar ponderea tracțiu­nii Diesel-electrice cu 6,7 la sută. Productivitatea muncii planifi­cată s-a realizat în proporție de 103,6 la sută. Deși comitetul de direcție a asigurat traducerea în viață a unor importante măsuri tehnico­­organizatorice și economice, to­tuși activitatea economico-fi­­nanciară la nivelul Direcției re­gionale de căi ferate Craiova nu este la nivelul sarcinilor. Pre­țul de cost a fost depășit cu 0,75 la sută, iar planul de beneficii și acumulări s-a realizat în pro­porție de numai 67 la sută, ne­ajunsuri care se reflectă în me­todele necorespunzătoare evi­dențiate în repartizarea venitu­rilor pentru prestațiile realizate la călători kilometri și tone nete kilometrice, în depășirea prețu­lui de cost și a impozitului pa circulația mărfurilor etc. Unul din capitolele asupra că­ruia a insistat darea de seamă, a fost acela al ridicării nivelu­lui calitativ al deservirii publi­cului călător în stații, în trenuri și agenții de voiaj. Darea de seamă s-a ocupat, de asemenea, de activitatea de transporturi, la nivelul regionalei, în anul 1970. GH. FLOREA (Continuare în pag­a Ili-a) Foto: FI. Roșoga­ niinînntiniiiinninifniiiiinniiiirj5 n OASPEȚI DRAGI LA CRAIOVA: TEATRUL DRAMATIC N.O. Masal­tinov“ din Plovdiv Scene din piesele „Fe­meia îndărătnică“ și „Cărări“ 'raiova și cu bucuria de a găzdui efe­­ctiv al­luți­le artistice ale acestui Masa- prestigios teatru bulgar, încu­­e cadrul nunat cu o activitate glorioasă ca în decursul celor aproape nouă ieșim decenii de existență. Salutăm pîinea cu frenezie sosirea în orașul alități nostru a mănunchiului de ac­tori de mare talent care vor face măsura artei lor și vor a­­duce mesajul­ unui robust tea­tru realist, al unei valoroase îngemănări între tradiție și inovație. Istoria teatrului bulgar oas­­pete­ este­­ bogată în evenimen­te, fapte d­e seamă și succese prestigioase. Vestitul artist popular I­van Popov, alături de Mircov Popov, Nicola Krava­­rev, Penița Popova, Boris Po­­jarev, Stefa Petkov și de alți artiști a­matori din cadrul Asociației lucrătorilor tipografi din Plovdiv, au înființat o tru­pă entuziastă, iar la 8 decem­brie 1801, au susținut premie­ra în sala „Luxemburg". Așa s-a sem­nat actul de naștere al teat­rului din Plovdiv. In decurs­ul deceniilor următoare, trupa din Plovdiv s-a bucurat de co­ncursul neprecupețit al unor­­ personalități de prim rang ale vieții culturale bulga­re, cc:i Ivan Vazov, Konstantin Velic­icov și Zahari Stoianov. Provedivul a devenit astfel al doile­a centru­ teatral din Bul­garia­, (după Sof­ia), aci activînd actor,­, de talent, întemeitori ai unei puternice mișcări teatrale, ca Roza Popova, Krăstio Sara­­fov, Saua Ogneanov, Vasili Kiri­kov, Elena Snejiana, Vera Igna­tievna, Zlatina Nedeva, Storem Băd­narov, Ivan Dimov, K­­h­iosimov, Konstantin Săpu­­nov (absolvent al Conservato­rului de canto și declamații din București) și alții. A­devărata înflorire a teatru­lui din Plovdiv au marcat-o anii­ de după 9 septembrie 1944, cinai s-au pus temeiurile unei activități uriașe de dezvoltare a ace­stei tradiții realiste, de promo­vare a repertoriului ori­ginal, de sporire continuă rolului teatrului în viața cultu­­­rală a țării. Activitatea aces­tui teatru, desfășurată în țară, ca și succesele obținute în tur­neul din R.S.F. Iugoslavia re­comandă colectivul artistic din Plovdiv printre cele mai valo­roase solii artistice din care a găzduit orașul nostru. Ne re­ține atenția cu deosebire faptul că, pe lângă prezentarea cu succes a unor lucrări dramatice originale, acest teatru a repur­tat strălucite succese cu piese din marele repertoriu univer­sal („Vicleniile lui Scapin" și „Tartuffe“ de Moliere, „Don Carlos“ de Fr. Schiller, „Fe­meia îndărătnică" de W. Sha­kespeare“, „Domnul Puntila și sluga sa Matty“ de Brecht, „Ciocîrlia“ de Jean etc). Ne interesează in Anouilh mod deosebit experiența „scenei ti­neretului“ ca și montările asi­gurate pieselor din repertoriul acestui turneu : comedia sha­­kesperiană „Femeia îndărăt­nică“ și spectacolul de minia­turi „Cărări“ de Nicolae Hai­­tov. Adresînd oaspeților bulgari un călduros „Bun venit!“, in­vităm cititorii noștri să fie spec­tatorii acestor evoluții aștepta­te cu un deosebit interes, fă­cîndu-i pe oaspeții dragi să simtă pe de-a-ntregul prețuirea și prietenia noastră. AL. DIAXU AfWW In prim planul activității universitare — cercetarea științifică Convorbire cu prof. dr. docent MIRCEA OPREAN» rectorul Universității — Ce aduce nou acest an universitar, tovarășe rector ? — Un an în plus și circa 1000 de studenți admiși la facultățile universității noastre. Nu trebuie considerate asemenea cifre ca detalii insignifiante, pentru că noi ne aflăm, încă, în procesul completării anilor de studii și, de aceea, cred că asemenea re­pere servesc pe deplin convin­gerile noastre. — Sîntem întru totul de acord ; v-am ruga, totuși, să ne vorbiți despre procesul de învățămînt, despre noile particularități care-1 disting de anii precedenți. Este justificată opțiunea noastră ? — Fără îndoială , anul acesta planurile de învățămînt sînt op­tim corelate cu cerințele econo­miei naționale și culturii, sînt mai judicios și rațional întoc­mite. — La ce facultăți sunt evidente aceste trăsături ? — Cred că la toate facultățile noastre, dar în mod deosebit la electrotehnică, agronomie și horticultura. Un credit deosebit se va acorda disciplinelor de bază care impun o stringentă specializare, cursurilor de stric­tă actualitate. Există cursuri speciale care se vor preda nu­mai în ultimul an, recte la facul­tățile de agronomie și horticul­­tură. In altă­ ordine de idei, aș vrea să relev importanța ce se atribuie limbilor străine — coor­donată fundamentală în pregăti­rea viitorului autentic specialist. Dacă pină acum studiul lor era, de ce să nu recunoaștem, facul­tativ, anul acesta ele vor con­stitui repere serioase la exame­ne. începem un nou an univer­sitar intrînd direct in cadrul concret creat de aplicarea legii învățămîntului și a statutului cadrelor didactice. — Ce întruchipări concrete are cadrul amintit ? — Anul trecut a fost dedicat unor fructuoase experiențe pe linia democratizării conducerii treburilor universitare. Formula „senat universitar" a fost apli­cată incă din 1968, dar în pri­măvara aceasta a fost legiferat modul­ui de funcționare. Prin crearea senatului universitar s-a optat pentru o mai judicioasă și completă cunoaștere a multiple­lor probleme care-i frămîntă pe studenți. Faptul că din acest for fac parte și reprezentanți ai stu­denților duce la o mai directă transmitere a hotărîrilor noastre și avem posibilitatea cunoașterii, în orice moment, a chestiunilor presante, de zi cu zi. Facultățile dețin o mai mare autonomie in recrutarea și promovarea cadre­lor, acționînd pe baza unor cri­terii ferme, exigente și compe­tente. — In viziunea de­ științifică care ocup un loc de însemnătate ală, deține în același ti­­tlui educative. Am dc­trare mai detaliată a punct de vedere. — Cred că în universitate avem deja un precedent privind cercetarea științifică creat, în primul rînd, de sesiunea de re­ferate științifice din primăvară. Ea s-a bucurat de un frumos succes și a demonstrat existența unui enorm potențial cu certe înclinații în acest domeniu. Am trimis deja cîteva din refera­tele amintitei sesiuni la simpo­zionul studențesc de cercetare științifică ce se va ține în toam­na aceasta la București. După părerea mea, vor avea șanse de reușită referatele studenților de la facultățile de electrotehnică, ROMULUS DIACONESCU (Continuare în pag. a II-a) Inaugural de stagi­une la fi­larmonică Seara zilei de 27 septembrie a marcat un important eve­­niment artistic al orașului nostru : concertul de deschi­dere al noii stagiuni a Filar­­monicii. Programul inaugu­ral s-a bucurat de valorosul concurs al baritonului Nicolae Herlea („cap de afiș“ rivnit de multe filarmonici și teatre lirice). Solistul a oferit entuziastului nostru public cinci din cele mai iu­bite arii de bariton din lite­ratura de operă. Măsura talen­tului său ne-a fost confirmată încă o dată prin căldura și strălucirea timbrului vocal, stăpinirea desăvîrșită a teh­­­nicii și artei cîntului, auten­ticitatea trăirii emoționale, împreună cu posedarea unui remarcabil ambitus stilistic ; cu o egală măiestrie și ușurin­­ță au fost redate dramatis­mul din „Bal mascat“ sau „Andrea Chénier“, lirismul mișcător din „Traviata" sau umorul și verva scânteietoare din „Bărbierul“. Publicul și-a exprimat incin­­tarea și unisonul emoției artistice prin calde și înde­lungi aplauze. La rândul său, orchestra a acompaniat cu multă muzicalitate. Însoțind cu însuflețire pe solist de-a lungul celor cinci arii , pe alocuri insă, sonoritatea ei a fost supradimensionată in dauna acelui necesar echili­bru sonor. De asemenea, nici coordonarea ritmică­­ dintre solist și orchestră nu a fost întotdeauna eficientă. Programul concertului, deși eterogen ca stiluri și genuri, a cuprins lucrări interesante. „Tripticul“ de Zeno Vancea a reunit forțele întregii orches­tre (poate cu prea multă forță) in elanul tălmăcirii pa­ginilor acestei mici suite, pline de vioiciune și umor și chiar cu o undă de melancolie (par­­tea a doua). O anumită ma­sivitate și crispare sonoră (da­torită, probabil, „emoțiilor“ concertului inaugural) au lip­sit prima parte a suitei de le­­jeritatea și dezinvoltura ne­cesară reliefării caracterului de dans. Următoarele părți au compensat prin două at­mosferă și, respectiv, prin exuberanță ritmică, omogeni­tatea interpretării. „Simfonia nr. 23 in Sol minor“ de Mozart pre­figurează dramatismul struc­­tural și de conținut al marii simfonii în Sol minor nr. 40, cu toate că nu atinge profunzimea și amploarea a­­cesteia. In întregul ei, execuția acestei simfonii nu a fost su­­b. SCRIPCA (Continuare în pag. a 11-a) NICOLAE HERLEA văzut de Garo Papazian 20 de trepte la Coțofenii din Fața Puii

Next