Inainte, decembrie 1969 (Anul 26, nr. 7699-7724)

1969-12-02 / nr. 7699

1 Í— —\ ORGAN AL COMITĂTUII III JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R.­­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVI NR. 7699 MARȚI 2 DECEMBRIE 1969 4 PAGINI 30 BANI In pag. a IV-a — Comunicat sovîeto— danez — După masacrul de la Song My. Rela­tări ale presei americane *1 Concursul nostru cu premii Itinerarii turistice“ Așa cum am anunțat în ziarul nostru de duminică, astăzi inaugurăm un concurs cu premii dedicat amatorilor de turism de toate vîrstele. In perioada afectată concursu­lui (2—31 decembrie), în paginile ziarului vor apare zilnic diverse întrebări, care vizează preocupările turistice cultura generală a pârtici­panților la concurs, și un talon și de participare. Concurenții vor trebui să înainteze, între 2—10 ianuarie 1970, toate răspunsurile la întrebări, precum și toate taloanele de participare, pe adresa : redacția zia­rului „înainte“, strada Oltețu nr. 8, pentru concursul „Itinerarii turistice“. La acest concurs organizat de redacția noastră în cola­borare cu Agenția județeană de turism Dolj și Consiliul județan al Organizației de pionieri, se vor atribui urmă­toarele premii : 2 premii I: cîte o excursie în R. P. Bulgaria 4 premii II: cîte o excursie de 3 zile pe Valea Oltului și Valea Prahovei 4 premii III: cîte o excursie la Porțile de Fier 5 mențiuni: excursii în nordul Olteniei Premiile se vor acorda în ordinea răspunsurilor exacte,­­ prin tragere la sorți. Prima întrebare de concurs vă cere să transcrieți din a­­genda personală adresa și numărul de telefon al agenției județene de turism Dolj, la care ați apelat în nenumărate rânduri pentru înscrieri în excursii de neuitat. Ș­i ui­ririi i FHiiuirinniiiiiniiiiiiiiniiiini/iiiiinniiiiiiinnii Talon de participare nr. 1 ■ * „„iiig/mriiiiriniiuiiriitiriiiiiiintirrnrrfffiif/innHiinniii Fiecare produs rentabil­i nici o pierdere admisă „Am rentabilizat toate produsele. Ne preocupăm să diversificăm fabricația“ In primul an al cincinalului se lucra cu pierderi planificate* Valoarea dotă­­rilor de la bugetul statului a repre­zentat­ prin plan, impunătoarea sumă de 4 milioane lei De la începutul celui de-al patrulea an al cincinalului­ cheltuielile au fost di­minuate cu 13­01 lei|1­000 lei producție marfă și s-a obținut un beneficiu pes­te plan de 518000 lei Muncitorii și cadrele tehnice din secțiile de producție ale unității Tăbăcăria Bucovăț sunt preocupați să asigure valorifi­carea complexă a resurselor interne, pentru a realiza, coti­dian, salturi calitative în acti­vitatea de producție, urmărind creșterea eficienței economice în fiecare sector. Grija și răs­punderea caracteristice fiecă­rui membru al colectivului de muncă din această unitate sunt precedate, însă, de o retrospec­tivă nu tocmai strălucită în activitatea unității, în sensul că, la începutul actualului plan cincinal, întreprinderea lucra cu pierderi planificate. Atenția și răspunderea co­mitetului de direcție în făuri­rea bazei tehnico-materiale, precum și în scopul dezvoltării inițiativei creatoare a maselor în vederea creșterii producti­vității muncii și a diminuării cheltuielilor de producție, s-au materializat în preocupări per­manente pentru organizarea științifică a producției muncii, pentru­ folosirea și a mai bună a spațiilor industriale și a suprafețelor de producție, în specializarea cadrelor și îmbii­ (Continuare în pag. a III-a) In secția filatură a fa­bricii de textile „Inde­pendența“ Craiova Gospodarii șantierelor Simultan cu îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan în cel de-al patrulea an al cincinalului, constructorii de la I.S.C.M. Craiova raportează că au diminuat consumurile specifice econo­­misind, printre altele, 400 tone ciment, 200 tone oțel-beton, 400 mc material lemnos, 16 000 mc agregate de balastieră, 2000 kg vopsea, 16 000 metri liniari cab­le, 1000 metri liniari conductori electrici, 4 900 metri liniari tuburi de protecție, 25 tone bi_ turn. Gospodărind cu atenție metalul, constructorii și montatorii din șantierele I.S.C.M. Craiova raportează, de asemenea, urmă­toarele economii : 5000 kg țevi instalație, 15 tone tablă, 42 tone diferite profile, 15 tone tablă zincată, 7 tone tablă de aluminiu etc. GH. TECULESCU coresp. A 10 După cum se știe, în ziarul „înainte“ nr. 7665, din 23 octom­brie a.c., s-a publicat un articol cu titlul de mai sus, în care se arăta că, datorită unor cauze — in cea mai mare parte su­biective — generate de uzina „Vulcan“ — București și T.C.L. — Craiova, aproape 4000 de a­­partamente din acest cartier, dens populat, erau amenințate să se transforme, în prag de iarnă, în adevărate ghețării, în dauna sănătății miilor de locatari. Cum au reacționat întreprinderile criticate ? Pentru informarea cititorilor să spicuim din răs­punsurile primite la redacție. • „Atît la Craiova, cit și la alți beneficiari, am avut greu­tăți cu partea de izolare refrac­tară a cazanelor — se mențio­nează în răspunsul uzinei „Vul­can“, care poartă semnătura directorului general C. Dumitra­­che. In final, pe baza unui stu­diu întocmit de Institutul de cercetări metalurgice, defecțiu­nile au fost localizate, în sen­sul că s-a stabilit o rețetă de fabricație a materialului refrac­tar, pentru care se prevede o durată de funcționare de circa 2000 de ore pentru fiecare tub focar... Intr-adevăr, la începu­tul trimestrului doi al anului în curs, tuburile focare prezentau deteriorări avansate și se im­punea înlocuirea și remontul a­­cestora. Fiind solicitați de către I.C.F.L. Craiova, am acceptat și am început lucrarea de remedie­re în luna august, terminînd-o la sfîrșitul lunii septembrie. Dar la punerea cazanelor în funcțiu­ne am constatat că oamenii noștri au executat o lucrare de proastă calitate, care, datorită unei etanșări necorespunzătoare, a dus la supraîncălzirea plăcilor frontale într-un timp nepermis de scurt. Atunci, din proprie inițiativă, am luat măsuri pen­tru refacerea lucrărilor, pe care le-am terminat în jurul lui 29 octombrie, cu excepția caza­nului nr. 1, ce prezintă deficien­țe și la partea metalică, acesta fiind în curs de rezolvare de către personalul nostru care se află pe șantier. Reținem spriji­nul acordat de dv. prin artico­lul respectiv și vă asigurăm că pe viitor asemenea neplăceri se vom evita, cu mențiunea că mo­dul de exploatare constituie în­totdeauna unul din factorii im­portanți în obținerea rezultate­lor pozitive la orice instalație. In prezent, centrala dispune de 11 cazane bune pentru dare în­­ exploatare, cu m­oS.de legal“ executate, iar cel de-al 12-lea cazan va fi dat in uumț >larea de funcționare la 30 noiemb­­­rie“.­­In scrisoare se impută I.C.F.S. faptul că nu a preluat de la constructor patru cazane „pe motive de neînțelegeri lo­cale“ și că umplerea rețelelor de ION CUCUI (Continuare în pag. a III-a) Pe urmele materialelor publicate ff'Cft - 'bUCSTi' Tn acțiunea de construcție a salariilor PASIUNE, ELAN, HOTĂRέRE II Oameni care poartă ștafeta belșugului IR Tînărul inginer horticol în pragul unui mare examen . Contururi noi pe valea Desnățuiului H­oprint într-un finiș excepțional Autocamioanele, tixite de oa­meni, vin unul după altul. So­site aici la Lipov, se întîlnesc într-un singur loc de parcare. Cu toate că oamenii se văd între ei pentru prima oară, își dau binețe, își string cu căldură mina. Subiectul prefe­rat al discuției este viitoarea construcție de solarii pe care s-au angajat să o ridice aici în valea Desnățuiului. Din mar­ginea șoselei și pînă în coama dealului, oamenii se pierd în imensitatea șantierului. Repar­tizați pe un front de lucru ce se întinde pe 10 hectare, ță­ranii cooperatori, veniți din șase cooperative agricole, dau aici, la Lipov, un examen de corectitudine în muncă. Fie­care își are un sector de lucru bine delimitat, astfel că toate operațiile se execută întocmai ca și cum s-ar lucra cu echi­pe sau brigăzi compacte . Tovarășul Ștefan Milea, ve­nit special de la Uniunea ju­dețeană a cooperativelor agri­cole de producție, pentru conduce lucrările de construc­­­ții, aleargă cu argintul viu, îl întîlnești stând de vorbă cu cooperatorii din Radovan sau din Segarcea, ca numai după cîteva minute să-i remarci prezența alături de mecaniza­torii care sprintează ca în­tr-un veritabil finiș competi­­țional, nivelînd terenul pe ul­— CFR Cluj—„Un 0-0 — Scuzați pentru invitație ! — Rugbi, popice» baschet» volei» tenis» atletism — Clasamente și pronosticuri In pag­­a­n­­a­timele sute de metri pătrați. Se lucrează în veselie. Oa­menii cunosc scopul construc­ției și își exprimă sincer con­vingerea că munca lor va da roade. Din acest complex de solar ei vor scoate ei milioane­le, a căror existență parcă o văd și o simt undeva, pe a­­proape. In clipe de răgaz se înfiripează discuții. Oamenii vorbesc despre munca lor, de FLOREA STAICU (Continuare tp pag. a tIT-a) curier cotidiana 9 Construcții după proiecte proprii Pentru a asigura alimentarea cu apă a secto­rului zootehnic, constructorii de la C.A.P. Ghidici au dat în folosință zilele trecute un castel de apă. Construcția a fost realizată pe baza unui proiect propriu și are o capacitate de 20 000 litri. La baza castelului a fost amenajată o cameră prevăzută cu dușuri ce vor fi folosite de îngri­jitori mulgători. Constructorii au prevăzut ca într-un viitor apropiat să racordeze sursa de apă la centrala termică a serei-înmulțitor, prin intermediul căreia apa va fi încălzită la tempe­raturi care să permită pregătirea furajelor con­centrate.­ ­ O nouă marcă de oțel realizată la „Electroputere“ In secția turnătorie a Uzinei „Electroputere“ Craiova s-a realizat o nouă marcă de oțel. Este vorba de oțelul Arc-3 necesar turnării, pentru prima oară în uzină, a reperelor (discurilor) pen­­tru presele hidraulice de 400 tone forță, care se vor monta in noua fabrică de transformatoare mari. La reușita acestui remarcabil succes și-a adus contribuția întregul colectiv condus de maistrul Constantin Ghimpău. ȘT. BANCIU coresp. Capacități sporite de turnare a pieselor In cadrul eforturilor depuse de colectivul în­treprinderii de industrie locală din Băilești pen­tru sporirea capacităților de producție, o atenție deosebită se acordă și dezvoltării secției de turnătorie. Pînă de curînd aici nu se executau decit piese din fontă cenușie, la o capacitate mică de fabricație. Prin extinderea spațiilor și mecanizarea complexă a lucrărilor, acțiune a­­flată acum în stadiul finalizării, se va ajunge în anul viitor la o capacitate de producție de peste 1500 tone fontă, din care 500 tone fontă ma­leabilă — sortiment foarte căutat în metalurgie și care constituie o noutate pentru producția proprie a industriei locale băileștene. O Noua geografie a nisipurilor Nisipurile din stingă Jiului vor cunoaște in curînd noi modificări în harta hidrografică. Aici se construiește unul din cele mai mari sisteme de irigații din țară, specific solurilor nisipoase, care va cuprinde aproape 80.000 de hectare. Pri­mele utilaje de mare capacitate pentru deschi­derea canalelor și executarea nivelmentului și-au și făcut prezența pe cîm­purile dintre Dăbuleni și Ocolna. Construcția acestui mare sistem va cunoaște trei etape, din care ultima, (în 1972) va asigura darea in exploatare a ultimelor su­prafețe. fi Toamnă literară“ Nimic mai nobil și mai frumos decit în­­tîlnirile cititorilor cu poeții, cu toate că e­­xistă (și, poate, vor mai exista), și păreri contrare. .Dar indife­rent de gusturi sau preferințe (dictate, uneori, de o anumită capacitate de a recep­ta) poezia reprezintă, prin însăși forța de sintetizare și ex­ei primare, o expresie, un seismograf de ma­re sensibilitate a ide­ilor epocii. Descin­derea poetului în mij­locul maselor îi oferă prilejul unui fericit contact cu cenzorul său intransigent, cel care îi autentifică (sau nu) creația. Pen­tru că o poezie (ca și arta în general) nu poate exista decît în­tr-un permanent dia­log (indiferent de mo­dalitățile lui de rea­lizare) cu consumato­rul. Și așa cum s-a mai spus, constituind un adevăr axiomatic, dialogul se dovedește fructuos, plin de în­vățăminte pentru am­bii factori: dacă citi­torul conferă girul, fără să absolutizăm, viabilității ideilor și al formei artistice zămislite de poet, parcurgînd în același timp un dificil proces de înțelegere (cu in­contestabile virtuți­ educative), apoi crea­torul își revendică de la acesta materialul de­­ viață, seva operei sale. Am încercat formu­larea acestor generale principii nu cu obse­sia comunicării inedi­te, ci mai de­grabă pentru a motiva, chiar și numai par­țial, o frumoasă ini­țiativă întreprinsă de Comitetul județean pentru cultură și artă în colaborare cu con­ducerea Uniunii scri­itorilor din R.S.R., a­­vînd ca rezultat ime­diat întîlnirile poeți bucureșteni unor și craioveni cu cititori din municipiu sau lo­calități ale județului. Participarea nume­roasă a publicului ne obligă să credem că asemenea manifestări vor avea, dincolo de caracterul festiv, uti­le implicații pe linia dialogului artă-con­­sumatori. Prima ma­nifestare, intitulată sugestiv „Toamnă li­terară“ s-a desfășurat în mai multe locali­tăți — Craiova, Se­garcea, Bechet, Dăbu­leni — și s-a bucurat, în toate cazurile, de o afluență de auditori. Meritorie este inten­ția diferențierii aces­tor colocvii în funcție de vîrsta și pregătirea celor din sală, și de aici, opțiunea pentru un anume gen de discuție. Foarte inte­resantă ni s-a părut întilnirea poeților cu membrii cercurilor li­terare din școlile ge­nerale ale municipiu­lui Craiova. Prezența acade­micianului Mihai Beniuc a conferit un plus de strălucire a­­cestor sărbătorești în­­tilniri și credem că la edițiile viitoare, Comitetul județean pentru cultură și artă ar trebui să se inte­reseze de prezența și a altor nume sonore. R. DIACONESCU — Nu plec de aici, nene, pină nu-mi re­parați mașina! In altă parte, n-am unde ! AMARE " de Garo Papazian

Next